Connect with us

ROMÂNIA

Secretar de stat MDRAP: Procentul de racordare a populației la apă va fi de 80% după finalizarea investițiilor în infrastructură, în valoare de 5,71 miliarde de euro

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Valoarea proiectelor de investiţii în apă şi canalizare aflate în execuţie în România se ridică, în prezent, la aproximativ 5,71 miliarde de euro, iar la finalizarea investițiilor procentul de racordare a populației la apă este estimat la 80%, a declarat, luni, Sirma Caraman, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), potrivit Agerpres.

Oficialul a precizat că Ministerul Dezvoltării Regionale are un ,,rol important în realizarea investiţiilor în România”, instituția ocupându-se în prezent de coordonarea unui comitet inter-ministerial din care fac parte ministerele cu atribuţii: Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apelor şi Pădurilor.

Potrivit acesteia, prioritatea şi scopul acestui comitet este acela de ,,a identifica soluţii şi a lua măsurile care se impun pentru a ne conforma acelor două Directive privind apa şi canalizarea”.

În prezent, în România, sunt în execuţie investiţii în apă şi canalizare de aproximativ 5,71 miliarde de euro, din care 3,4 miliarde de euro sunt prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, şi aproape două miliarde de euro prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi 0,44 de miliarde prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, a explicat secretarul de stat.

La finalizarea acestor investiţii se estimează că ,,procentul de racordare a populaţiei la apă ar trebui să fie de 80%”. Procentul conectare a populaţiei la canalizare, staţii de epurare şi tratare a apei va fi mai crescut, de 95-98% pentru aglomerările de peste 10.000 de locuitori, iar pentru aglomerările între 2.000 şi 10.000 de locuitori se estimează un procent între 55 şi 60%, a mai spus Caraman, care a participat la Forumul Regional al Apei Dunăre – Europa de Est 2019, organizat zilele acestea la București. 

Vorbind la același eveniment, ministrul fondurilor europene, Roxana Mânzatu, atrăgea atenția asupra faptului că, în ceea ce priveşte execuţia pe proiectele de apă şi apă-canal, pentru 2017 – 2018, comparativ cu perioada din exerciţiul anterior 2007 – 2013, ministrul fondurilor europene a spus că ,,din nefericire datele ne arată că suntem în urmă, sub ritmul pe care l-am asigurat iniţial”, ceea ce este ,,un semnal de alarmă pe care eu cred că trebuie să-l luăm în serios”. 

Citiți și Ministrul fondurilor europene, Roxana Mînzatu: Guvernul României trebuie să elaboreze un plan de investiții integrat pentru următorul deceniu

De asemenea, șefa de la Fonduri Europene preciza că atenția autorităților române în contextul Programului Operațional Infrastructura Mare 2021-2027 (POIM) va cădea pe atragerea de fonduri europene pentru investiții în proiecte de canalizare și epurare pentru asigurarea de apă potabilă la standardele de calitate stabilite prin legislație. În acest sens, Roxana Mânzatu a adăugat că Guvernul trebuie să vină cu un Plan naţional de investiţii integrat care să arate, în următorii 10-12 ani, din ce bani şi în ce zone investim în aşa fel încât ,,să ne acoperim şi obiectivele din Tratatul de aderare şi nevoia de a avea apă şi canalizare în localităţile României”.

Asociaţia Română a Apei (ARA) organizează, în perioada 23 – 25 septembrie, la Palatul Parlamentului, Forumul Regional al Apei Dunăre – Europa de Est 2019.

În cadrul Forumului, sunt organizate mai multe evenimente – Conferinţa Regională din Sud-Estul Europei – Water Loss 2019, ExpoApa – expoziţia de echipamente şi tehnologii specializate pentru sectorul apei (ediția XXI), seminarul POIM 2014-2020, organizat de ARA, în parteneriat cu Ministerul Fondurilor Europene, workshop-ul economic internaţional, organizat de ARA în colaborare cu Grupul de Specialişti pentru Economie şi Statistică al Asociaţiei Internaţionale a Apei (IWA), în parteneriat cu Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Klaus Iohannis, despre relațiile București-Moscova: Rusia încearcă să recâștige sferele de influență pierdute. Împărtășim abordările NATO și UE în ce privește securitatea, comerțul și sancțiunile

Published

on

Relația României cu Rusia este una complicată, iar abordarea țării noastră în raport cu Moscova este ghidată de apartenența noastră la NATO și la Uniunea Europeană, a transmis președintele Klaus Iohannis, marți, cu prilejul dezbaterii prezidențiale pe care a organizat-o la Aula Bibliotecii Centrale Universitare.

”Relația cu Rusia este una foarte complicată, încearcă să recâștige sferele de influență pierdute, încearcă să se militarizeze din ce în ce mai mult. Abordarea e cea pe care o împărtășim cu NATO în ce privește securitatea și cu UE în ce privește comerțul și sancțiunile”, a spus șeful statului.

Președintele Klaus Iohannis a avut marți o dezbatere cu jurnaliști și politologi găzduită de Aula Bibliotecii Centrale Universitare și care are loc înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale, care se desfășoară în perioada 22-24 noiembrie în diaspora și în 24 noiembrie în țară.

Partidul Național Liberal a organizat marți dezbaterea președintelui Iohannis, cu analiști, politologi și jurnaliști. La eveniment participă: Ramona Avramescu, Clarice Dinu, Moise Guran, Ion M. Ioniţă, Cristian Leonte, Silviu Mănăstire, Cristian Pîrvulescu, Cristina Şincai și Radu Tudor.

Potrivit PNL, dezbaterea a reprezentat o premieră pentru România, în contextul alegerilor prezidențiale, participanții care au luat parte la dialog având posibilitatea să abordeze orice teme și orice subiecte pe care le consideră de interes pentru opinia publică.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Klaus Iohannis, reacție privind ”moartea cerebrală a NATO” afirmată de Emmanuel Macron: NATO este garanția securității pentru România

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a refuzat marți, cu prilejul dezbaterii prezidențiale pe care a organizat-o la Aula Bibliotecii Centrale Universitare, să comenteze afirmațiile omologului său francez Emmanuel Macron cu privire la ”moartea cerebrală a NATO”, însă a afirmat că pentru România ”NATO este garanția securității”.

Întrebat de jurnaliștii Silviu Mânăstire și Ion M. Ioniță despre tema unei armate europene și despre pozițiile exprimate de președintele francez în ajun de summit NATO, Iohannis a explicat că apărarea europeană este un demers bun, însă numai dacă este realizată în complementaritate cu NATO.

”Noi am creionat împreună un proiect pe apărare europeană care se numește PESCO. Este un proiect la care noi suntem parte și este un proiect destinat revigorării industriei de apărare și cercetării. Există în Europa mai mulți politicieni relevanți ca să avem sisteme de apărare proprii, eficiente, moderne, ceea ce cred că este corect. În viziunea mea, acestea nu trebuie să se afle în afara NATO, ci să fie complementare cu NATO. Crearea unui paralelism cu NATO nu ar ajuta pe nimeni. (…) O armată europeană independentă nu ar fi fezabilă”, a explicat Klaus Iohannis.

Referitor la declarațiile lui Emmanuel Macron, șeful statului a spus că ”NATO este pentru România garanția securității”.

N-o să mă înscriu în lunga listă a comentatorilor a ceea ce a declarat președintele Macron, cu care am o relație foarte bună. Noi discutăm permanent, inclusiv aceste chestiuni. Nici nu vreau să iau partea unora sau altora, dar pot să spun că NATO este pentru noi garanția securității iar aceste chestiuni ce trebuie făcute ca Alianța să funcționeze mai bine le vom discuta la summitul din Londra, la începutul lui decembrie”, a spus șeful statului și candidatul PNL la prezidențiale.

”Nu trebuie să încercăm să exacerbăm declarații politice, e evident o nemulțumire a președintelui Macron, asta înseamnă că trebuie să ne aplecăm mai mult și mai bine”, a insistat Iohannis.

Într-un interviu pentru The Economistpublicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”. Mai mult, Franța a reluat săptămâna trecută, prin vocea ministrului Apărării Florence Parly, teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra, apărând în egală măsură afirmațiile președintelui francez.

În cea mai recentă replică pe acest subiect, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a promis că va efectua săptămâna viitoare o vizită la Paris pentru a se întâlni cu Emmanuel Macron.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Cum își dorește Klaus Iohannis să fie consemnat în cărțile de istorie: ”Pe mine mă preocupă să reprezint România bine, cu demnitate”

Published

on

© Partidul Național Liberal/ Facebook

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți, cu prilejul dezbaterii prezidențiale pe care a organizat-o la Aula Bibliotecii Centrale Universitare, că se ferește de categorisiri și judecăți de valoare la adresa predecesorilor săi și a afirmat că este treaba celor care scriu cărțile de istorie să îi consemneze mandatul sau mandatele prezidențiale.

Întrebat cum își dorește să rămâne în cartea de istorie după zece ani de mandat, dacă îl va câștiga pe cel de-al doilea, și cum îi definește pe predecesorii săi, Iohannis a răspuns: Mă feresc de astfel de categorisiri, de judecăți de valoare, eu prefer să vin cu argumente.

”Asta o să ne spună cei care scriu istoria. Pe mine mă preocupă să reprezint România bine, cu demnitate. După aceea om vedea ce vor spune cei de după noi după acest mandat. Eu sunt un om orientat spre construcție și soluție. Partea cu scrierea istoriei este partea altora”, a completat Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis are o dezbatere cu jurnaliști și politologi găzduită de Aula Bibliotecii Centrale Universitare și care are loc înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale, care se desfășoară în perioada 22-24 noiembrie în diaspora și în 24 noiembrie în țară.

Partidul Național Liberal organizează marți dezbaterea președintelui Iohannis, cu analiști, politologi și jurnaliști. La eveniment participă: Ramona Avramescu, Clarice Dinu, Moise Guran, Ion M. Ioniţă, Cristian Leonte, Silviu Mănăstire, Cristian Pîrvulescu, Cristina Şincai și Radu Tudor.

Potrivit PNL, dezbaterea reprezintă o premieră pentru România, în contextul alegerilor prezidențiale, participanții care iau parte la dialog având posibilitatea să abordeze orice teme și orice subiecte pe care le consideră de interes pentru opinia publică.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending