Connect with us

INTERNAȚIONAL

Secretarul american al Apărării, Jim Mattis, demisionează pe fondul anunțului lui Donald Trump de a retrage trupele din Siria

Published

on

Secretarul american al Apărării, Jim Mattis, va părăsi postul “la sfârşitul lui februarie”, a scris președintele Donald Trump joi pe Twitter, la o zi după anunţul retragerii americane din Siria, o decizie confirmată și de șeful Pentagonului într-o scrisoare în care a admis existența unei serii de divergenţe cu liderul de la Casa Albă, relatează Agerpres, citând AFP.

“Generalul Jim Mattis se va retrage, cu distincție, la sfârșitul lunii februarie, după ce mi-a slujit administrația ca secretar al apărării în ultimii doi ani. În timpul mandatului lui Jim, s-au înregistrat progrese enorme, în special în ceea ce privește achiziționarea de noi echipamente de luptă. Generalul Mattis a fost un mare ajutor pentru mine în determinarea aliaților de a-și plăti obligațiile militare. Un nou secretar al Apărării va fi numit în curând”, a adăugat preşedintele american.

Mattis este al patrulea cel mai important oficial din arhitectura politicii externe și securității naționale a administrației Trump care se retrage din funcție, după Rex Tillerson (fost secretar de stat), H.R. McMaster (fost consilier pentru securitate națională) și Nikki Hailey (ambasador în exercițiu al SUA la ONU până la confirmarea lui Heather Nauert).

Plecarea lui Mattis are loc și în condițiile în care bugetul Pentagonului pentru anul viitor, aprobat cu un larg consens bipartizan, se ridică la o sumă impresionantă de 716 miliarde de dolari și cuprinde, între altele, 6,5 miliarde destinate Inițiativei de Reasigurare Europeană și 12,9 miliarde alocate Agenției Americane de apărare antirachetă, două domenii importante și pentru relația strategică dintre SUA și România, atât bilateral, cât și în cadrul NATO.

În scrisoarea de demisie, Jim Mattis a afimat că prin gestul său îi permite preşedintelui să numească un secretar al Apărării cu vederi mai apropiate de ale sale, potrivit Reuters și The Atlantic.

FOTO: White House/ Flickr

“Pentru că aveţi dreptul să aveţi un secretar al Apărării ale cărui vederi sunt apropiate de ale dumneavoastră (…), consider că este un lucru bun să mă retrag”, a scris fostul general al US Marine Corps în scrisoarea datată joi, la o zi după anunţul retragerii militare americane din Siria, la care s-a opus cu vehemenţă.

n scrisoarea de o pagină şi jumătate, Jim Mattis a enumerat convingerile sale, implicând că acestea sunt complet diferite de cele ale preşedintelui, dar fără să menţioneze explicit retragerea din Siria.

“Forţa naţiunii noastre este indisolubil legată de forţa sistemului nostru unic şi complet de alianţe şi parteneriat”, a scris şeful Pentagonului.

“Ca şi dumneavoastră, am spus de la început că forţele armate ale Statelor Unite nu au vocaţia de a fi jandarmul lumii”, a continuat el, referindu-se la motivul folosit de Donald Trump pentru a retrage cât mai repede cei 2.000 de soldaţi desfăşuraţi în Siria.

Însă “trebuie să ne tratăm aliaţii cu respect”, a subliniat Jim Mattis, şi “trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a favoriza o ordine internaţională propice securităţii, prosperităţii şi valorilor noastre, iar în acest efort suntem întăriţi de solidaritatea alianţelor noastre”.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Coronavirus: ONU, Organizația Mondială a Comerțului și OMS atrag atenția că există un risc de ”penurie alimentară” pe piața mondială: Țările trebuie să se asigure că toate măsurile comerciale nu perturbă canalul de aprovizionare alimentară

Published

on

© FAO Newsroom/ Twitter

Există un risc de ”penurie alimentară” pe piața mondială din cauza perturbărilor legate de COVID-19 în comerțul internațional și căile de parovizionare alimentară, au atras atenția directorii a două agenții ale Organizației Națiunilor Unite și cel al Organizației Mondiale a Comerțului, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Incertitudinile legate de disponibilitatea hranei pot declanşa un val de restricţii pentru exporturi”, ceea ce ar provoca ”o penurie pe piaţa mondială”, susţin într-un rar comunicat comun chinezul Qu Dongyu, care conduce Organizaţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), etiopianul Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), şi brazilianul Roberto Azevedo, directorul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

Cele trei organizații internaționale și-au arătat îngrijorarea, cu precădere, față de ”încetinirea circulaţiei de lucrători din industria agricolă şi alimentară”, ceea ce blochează agricultura în numeroase ţări din Occident, şi cu ”întârzierile la frontiere pentru containere” cu mărfuri, ceea ce duce la o ”risipă de mărfuri perisabile şi la o creştere a risipei de alimente”.

În acest context, cele trei organisme internaționale atrag atenția asupra nevoii de protecție a salariaților angajați în producția alimentară, a muncitorilor care activează în industria de prelucrare agroalimentară și a celor din distribuție, pentru a menține astfel ”canalele de aprovizionare alimentară”.

În plus, cele trei organizații care se ocupă de sănătate, alimentați și comerț semnalează că este important să se asigure schimburile comerciale, ”în special pentru a evita penurii alimentare”.

”Atunci când se pune problema de a proteja sănătatea şi bunăstarea concetăţenilor lor, ţările trebuie să se asigure că toate măsurile comerciale nu perturbă canalul de aprovizionare alimentară”, adaugă directorii FAO, OMS şi OMC.

”Trebuie să ne asigurăm că răspunsul nostru la COVID-19 nu creează, în mod involuntar, penurii nejustificate de produse esenţiale şi exacerbează foamea şi malnutriţia”, au mai semnalat cele trei organizații.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Prințul Charles, primul mesaj după diagnosticarea cu COVID-19: Este o experienţă ciudată și dezolantă. Gândurile mele sunt către cei afectaţi de boală, izolare şi singurătate

Published

on

© The Royal Family/ Facebook

Prinţul Charles, moștenitorul coroanei britanice, s-a adresat miercuri în premieră publicului și națiunii după ce a fost diagnosticat cu noul coronavirus. Într-un mesaj video publicat pe pagina de Facebook a Familiei Regale din Regatul Unit, Prințul de Wales a vorbit despre experienţa sa personală de când a fost testat pozitiv cu coronavirus şi şi-a arătat solidaritatea în faţa tuturor celor care se confruntă cu această situaţie şi trebuie să stea izolaţi de familie şi prieteni.

Moştenitorul tronului britanic, în vârstă de 71 de ani, a dezvăluit că se simte norocos că a avut doar “simptome relativ uşoare” ale bolii, în prima sa declaraţie publică după ce familia regală a Marii Britanii a confirmat săptămâna trecută că fiul cel mare al reginei Elisabeta a II-a a fost testat pozitiv cu COVID-19.

“Recent am fost diagnosticat cu coronavirus, din fericire cu simptome relativ uşoare. Acum mă aflu de cealaltă parte a baricadei reprezentate de această boală, dar tot într-o stare de distanţare socială şi izolare generală”, a declarat prinţul Charles în acel mesaj video, filmat în reşedinţa sa din Scoţia, unde îşi petrece perioada de autoizolare, notează Agerpres.

“Aşa cum am învăţat cu toţii, aceasta este o experienţă ciudată, frustrantă şi dezolantă, când prezenţa familiei şi a prietenilor nu mai este posibilă, iar structurile normale ale vieţii noastre sunt dintr-o dată eliminate”, a adăugat el.

“Într-o perioadă fără precedent şi atât de îngrijorătoare din vieţile tuturor, eu şi soţia mea ne gândim mai ales la aceia care şi-au pierdut rudele în aceste circumstanţe foarte dificile şi speciale şi la aceia care sunt afectaţi de boală, izolare şi singurătate”, a continuat prinţul Charles în acelaşi mesaj video.

Prințul Charles a fost diagnosticat cu noul coronavirus săptămâna trecută, iar după șapte zile acesta a ieşit din autoizolare. având o stare bună de sănătate.

Clarence House a anunţat luni că prinţul Charles îşi va relua activitatea şi va participa la întruniri oficiale de la distanță, respectând însă regulamentele medicale stipulate prin hotărâri guvernamentale.

Totuşi, soţia lui, Camilla, care a fost testată negativ cu noul coronavirus, va rămâne în autoizolare până la sfârşitul acestei săptămâni în cazul în care va dezvolta simptomele bolii.

În Marea Britanie a fost decretată, la 23 martie, izolarea la domiciliu a întregii populații pentru cel puţin trei săptămâni cu scopul de a opri răspândirea pandemiei noului coronavirus. Între timp, și premierul britanic Boris Johnson a fost confirmat cu noul coronavirus și se află în izolare la domiciliu.

Regatul Unit este a șasea cea mai afectată țară din Europa de infecția cu COVID-19, cu peste 30.000 de cazuri și peste 2.300 de decese.

De altfel, Regina Elisabeta a II-a, în vârstă de 93 de ani, a transmis săptămâna trecută un mesaj de unitate națională în fața acestei crize fără precedent.

În astfel de momente, îmi aduc aminte că istoria națiunii noastre a fost clădită de oameni şi comunităţi care au acţionat ca unul, unindu-şi eforturile pentru un scop comun”, a spus monarhul britanic, recent.

Regina Elisabeta a II-a a părăsit Palatul Buckingham şi s-a mutat la Castelul Windsor, reşedinţa sa regală situată la vest de Londra, în contextul extinderii tot mai rapide a pandemiei de coronavirus şi al speculaţiilor conform cărora capitala Marii Britanii va deveni în curând un oraş plasat în carantină.

Casa regală britanică a anunţat recent că regina Elisabeta a II-a a anulat petrecerile programate în grădina Palatului Buckingham şi se va muta la Castelul Windsor cu o săptămână mai devreme decât o făcea în această perioadă a anului, cu ocazia vacanţei de Paşte, “ca măsură de precauţie”.

Continue Reading

SUA

SUA și Germania cer Ungariei ca puterile aproape nelimitate acordate guvernului Viktor Orban să nu aducă atingere “libertăților fundamentale” și “statului de drept”

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Statele Unite au făcut miercuri apel la Budapesta, unde premierul Viktor Orban şi-a atribuit puteri aproape nelimitate în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, să limiteze durata măsurilor excepţionale şi să nu aducă atingere “libertăţilor fundamentale”, în timp ce Germania a transmis că “principiile statului de drept” trebuie respectate de toate statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv de Ungaria, potrivit AFP.

“În primul rând, aş vrea să subliniez că UE este o comunitate de drepturi şi de valori”, a declarat, într-o conferinţă de presă la Berlin, o purtătoare de cuvânt a guvernului german, Ulrike Demmer, potrivit Agerpres.

“Valorile pe care Uniunea s-a fondat sunt, bineînţeles, respectarea demnităţii umane, libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept şi respectarea drepturilor omului”, a subliniat această purtătoare de cuvânt a guvernului condus de cancelarul Angela Merkel.

La Washington, întrebat de AFP în legătură cu situaţia din Ungaria, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a făcut apel la toate ţările “să evite să restrângă nejustificat drepturile esenţiale ale omului şi libertăţile fundamentale, printre care posibilitatea ca presa liberă să informeze publicul în legătură cu subiectul crizei şi cu răspunsurile guvernamentale”.

Orice atingere adusă acestor drepturi şi libertăţi “ar submina încrederea opiniei publice în noi ca lideri, într-un moment în care avem mai mare nevoie ca oricând de încredere”, a spus purtătorul de cuvânt, încheie sursa citată.

Luni, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să evalueze dacă noile legi introduse în Ungaria respectă prevederile articolului doi din Tratatul Uniunii Europene, făcând referire la mișcarea de luni a Parlamentului Ungariei care i-a acordat premierului Viktor Orban puteri sporite de a conduce țara prin decret și ordonanțe pe parcursul stării de urgență.

Anterior legislativului european, Comisia Europeană a emis o declarație prin care avertizează că măsurile de urgență impuse de statele membre pentru combaterea COVID-19 trebuie să se limiteze la ceea ce este necesar și trebuie să fie strict proporționale.

Parlamentul maghiar a votat luni cu o majoritate de două treimi în favoarea unei legi care permite guvernului premierului Viktor Orbán să guverneze prin ordonanțe de guvern pe termen nelimitat. Orban a obţinut astfel undă verde de la legiuitori pentru a legifera prin ordonanţe în cadrul unei stări de urgenţă pe perioadă nedeterminată, pe care opoziţia o consideră “disproporţionată” în lupta împotriva noului coronavirus,

Proiectul de lege permite guvernului să prelungească pe termen nedefinit starea de urgenţă, intrată în vigoare în 11 martie, fără a mai cere avizul parlamentului. Sub acest regim al stării de urgenţă, guvernul ar putea “să suspende utilizarea anumitor legi prin decret, să se distanţeze de dispoziţii statutare şi să introducă alte măsuri extraordinare, cu scopul de a garanta stabilitatea vieţii, a sănătăţii, securitatea personală şi materială a cetăţenilor, precum şi economia”, scrie în proiectul premierului Viktor Orban.

Textul mai prevede de asemenea instituirea pedepselor cu închisoarea pentru difuzarea de ”ştiri false”, ceea ce a dus la protestul opoziției și al puținelor instituții independente de presă din țară.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending