Ministrul energiei, Sebastian Burduja, a anunțat duminică progrese semnificative în cadrul unuia dintre cele mai importante proiecte energetice ale României, respectiv zăcământul de gaze naturale de la Caragele.

“Anul trecut, România a devenit în premieră cel mai mare producător de gaz din UE. Meritul aparține ROMGAZ”, a declarat ministrul, subliniind rolul strategic al companiei în asigurarea suveranității energetice a țării.

Potrivit datelor comunicate, în 2024 producția de la Caragele a fost cu 22,48% mai mare față de 2023, zăcământul ajungând să reprezinte 6,6% din totalul producției Romgaz. Creșterea se datorează unor investiții considerabile – 147 milioane de lei doar anul trecut – și unei serii de lucrări esențiale derulate în zonă.

Printre realizările menționate de ministrul Burduja se numără forajul și punerea în exploatare a sondei 100 Caragele într-un timp record de 75 de zile, dar și introducerea în producție a sondei 55 Damianca și începerea forajului la sonda 76 Rosetti. Totodată, a fost elaborat un studiu de fezabilitate pentru extinderea infrastructurii în zona Rosetti & Damianca, vizând un total de opt sonde.

În prezent, se lucrează la montajul instalației de foraj pentru sonda 54 Damianca, forajul propriu-zis urmând să înceapă la sfârșitul lunii mai. În paralel, Romgaz pregătește faza următoare a dezvoltării: proiectul Caragele Deep. Acesta vizează atât evaluarea acumulărilor deja descoperite, cât și identificarea unor noi rezerve și extinderea infrastructurii de exploatare.

Pentru toate aceste investiții, Romgaz va aloca peste 1,3 miliarde lei din surse proprii.

“Felicit conducerea și întreaga echipă Romgaz pentru toate aceste progrese remarcabile. Sunt profesioniști adevărați și le mulțumesc pentru toată munca”, a transmis ministrul Burduja.

Oficialul a subliniat și miza strategică a acestor progrese în contextul geopolitic actual.

“Există o singură cale pentru independența energetică a României, cât mai departe de ghearele ‘experților’ în șantaj energetic de la Est. Această cale este România europeană. Înainte, împreună”.

Burduja a încheiat prin a reafirma importanța continuității marilor proiecte din sectorul energetic, într-un moment în care România se pregătește de alegeri.

Noul ministrul german al Economiei, Katharina Reiche, a lansat vineri un apel pentru construirea de noi centrale pe gaze care să ”poată furniza electricitate atunci când nu bate vântul și soarele nu strălucește”, informează DPA, citat de Agerpres.

”Avem nevoie de ele rapid”, a spus Katharina Reiche. De aceea, ”este important să ne mișcăm rapid pentru a organiza licitații pentru centrale pe gaze cu capacități de cel puțin 20 de Gigawați, pentru a menține securitatea aprovizionării”, a adăugat politicianul CDU.

Reiche a făcut trimitere la recentul blackout din Spania pentru a arăta importanța centralelor pe gaze.

Ea a arătat că ”expansiunea energiilor regenerabile ne-a adus mai aproape de obiectivul nostru privind neutralitatea climatică”, dar a creat și costuri pentru sistemul energetic, sub forma costurilor cu extinderea rețelelor.

Cu toate acestea, Katharina Reiche a exclus o revenire la energia nucleară, cum au cerut CDU și CSU în campania electorală. ”Energia nucleară face parte din mixul energetic european, nu din mixul energetic al Germaniei”, a spus Reiche, care a adăugat că procesul de închidere a centralelor nucleare este finalizat, iar o eventuală revenire la energia nucleară ar presupune nu doar bani ci și încrederea companiilor care ar trebui să construiască noi reactoare.

În luna aprilie a anului 2023, Germania a închis  ultimele trei reactoare nucleare. Începând din 2003 un număr de 16 reactoare nucleare au fost închise. Ultimele trei reactoare au furnizat 6% din energia produsă în 2022 în Germania, în condițiile în care în 1997 ponderea energiei nucleare în mixul energetic a fost de 30,8%. În paralel, ponderea regenerabilelor a urcat la 46% în 2022, de la mai puţin de 25% în urmă cu zece ani.

În ceea ce privește rețeaua electrică din Europa, specialiștii în domeniu atrăgeau atenția asupra faptului că aceasta este învechită, fapt scos la iveală și de incidentul din Peninsula Iberică.

La sfârșitul anului 2023, Comisia Europeană a propus un plan de acțiune pentru a se asigura că rețelele de energie electrică din Uniunea Europeană vor funcționa mai eficient și vor fi dezvoltate mai rapid, în contextul în care rețelele energetice interconectate și stabile reprezintă coloana vertebrală a pieței interne a energiei din UE și sunt esențiale pentru a permite tranziția ecologică.

Citiți și: Comisia Europeană prezintă un plan de acțiune pentru abordarea verigilor lipsă ale tranziției către o energie curată. Sunt necesare investiții de 584 de miliarde de euro pentru modernizarea rețelelor electrice din UE

Instituția preconiza atunci că până în 2030, consumul de energie electrică în UE va crește cu aproximativ 60%. Rețelele vor trebui astfel să se adapteze la un sistem mai digitalizat, mai descentralizat și mai flexibil, cu milioane de panouri solare pe acoperișuri, pompe de căldură și comunități energetice locale care își împart resursele, cu mai multe surse regenerabile offshore care vor fi puse în funcțiune, cu mai multe vehicule electrice care trebuie încărcate și cu nevoi tot mai mari de producție de hidrogen.

Având în vedere că 40% din rețelele noastre de distribuție au o vechime mai mare de 40 de ani, iar capacitatea de transport transfrontalier urmează să se dubleze până în 2030, sunt necesare investiții în valoare de 584 de miliarde de euro.

România își consolidează poziția de lider regional în tranziția energetică și va găzdui, în această toamnă, la București, cea de-a doua sesiune din 2025 a Comitetului de Investiții al Fondului pentru Modernizare, administrat de Banca Europeană de Investiții în numele Comisiei Europene, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-o postare pe Facebook.

Această sesiune va reuni reprezentanți ai celor 13 state membre beneficiare ale Fondului – printre care România, Bulgaria, Polonia, Ungaria și Cehia – alături de trei state membre nebeneficiare (Germania, Țările de Jos și Suedia), precum și de delegați ai Comisiei Europene și ai BEI. Este o recunoaștere clară a rolului activ și eficient pe care România îl joacă în direcționarea investițiilor europene spre proiecte energetice strategice.

Pregătirile au început miercuri, 7 mai, odată cu sosirea la București a unei delegații speciale din partea Băncii Europene de Investiții, care va colabora cu Ministerul Energiei în organizarea tehnică a reuniunii.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a transmis și un mesaj public, în care a subliniat performanța echipei pe care o conduce:

„România este astăzi pe primul loc în atragerea finanțărilor nerambursabile din Fondul pentru Modernizare, o reușită care reflectă viziunea, munca și profesionalismul echipei noastre. Sub mandatul meu, am promovat și aprobat prin acest instrument proiecte în valoare totală de 10 miliarde de euro, dintre care peste 6,25 miliarde euro au fost deja transferați în conturile naționale. Acești bani sunt investiți în proiecte concrete: infrastructură energetică, noi capacități de producere a energiei, rețele inteligente, eficiență energetică în industrie. Este o onoare ca România să găzduiască următoarea reuniune a Comitetului de Investiții, iar acest lucru confirmă încă o dată încrederea pe care o avem din partea partenerilor noștri europeni”,  a declarat Sebastian Burduja.

Ministrul a punctat, în continuare, importanța atragerii de fonduri europene pentru dezvoltarea României și creșterea nivelului de trai al românilor.

Prin organizarea acestui eveniment la București, România reconfirmă rolul său esențial în arhitectura energetică europeană și își asumă responsabilitatea de a modela, alături de ceilalți parteneri europeni, viitorul unei economii sigure, sustenabile și curate.