Statele Unite, prin persoana secretarului american al Energiei, Chris Wright, și-au exprimat dorința ca țările din Europa Centrală și de Est să se alăture strategiei sale ce vizează ”libertatea energetică”, abandonând planurile ample ce urmăresc tranziția la o economie net zero, anunță Bloomberg, conform Agerpres.
Acesta a participat la Varșovia la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, eveniment ce i-a oferit prilejul de a sublinia că Europa Occidentală a ales calea greșită a ”impunerii de la vârf a unor politici climatice costisitoare”.
Oficialul american a apreciat că investițiile în energiile regenerabile au un efect negativ asupra creșterii economice, dar majorează profiturile companiilor străine, motiv pentru care Europa de Est ar trebui să urmeze o direcție diferită, consideră Wright.
”A venit timpul ca Europa Centrală să facă o alegere. Vă primim cu căldură alături de noi în Echipa Libertății Energetice și a Prosperității pentru Cetățeni”, le-a spus Wright participanților la conferința de la Varșovia.
Acesta a recunoscut că schimbările climatice sunt un ”fenomen fizic real”, dar nu reprezintă, potrivit lui, ”cea mai urgentă problemă” a lumii.
”De fapt, concluzia clară a studiilor economice cu privire la schimbările climatice este acea că net zero 2050 este un obiectiv absolut greșit. Nu doar că nu poate fi atins, dar urmărirea cu orbire a acestui obiectiv va provoca mai multe prejudicii decât va provoca schimbarea climei”, a spus oficialul american, care a avut o întâlnire cu ministrul Energiei, Sebastian Burduja, prilejuită de evenimentul mai sus amintit.
Agenda discuțiilor dintre cei doi a inclus mai multe proiecte-cheie:
- Reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești — viitorul energiei nucleare sigure și curate, cu tehnologie americană de ultimă generație (NuScale);
- Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă — proiect strategic pentru care România a semnat la finalul anului trecut contractul EPCM, inclusiv cu două mari companii americane (Fluor și Sargent & Lundy);
- Proiectul HVDC — interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu, vital pentru integrarea regenerabilelor și consolidarea rețelei, proiect la care Fluor este de asemenea partener;
- Hidrocentralele cu acumulare prin pompaj (CHEAP) — dezvoltarea unui lanț de astfel de “baterii verzi” în Arcul Carpatic, prin colaborarea între Hidroelectrica și prestigiosul National Renewable Energy Laboratory (NREL) din cadrul Departamentului Energiei al SUA.
Revenind la politica energetică a SUA, amintim că Donald Trump a semnat în prima zi a mandatului său un ordin executiv prin care retrage Statele Unite din Acordul de la Paris din 2015 și din toate celelalte acorduri și înțelegeri semnate sub auspiciile Convenției Națiunilor Unite privind clima. De asemenea, ordinul a pus capăt imediat sprijinului financiar american pentru climă acordat țărilor în curs de dezvoltare.
Gestul a fost primit cu regret de către Uniunea Europeană.
Este pentru a doua oară când Trump retrage SUA din acest acord, care obligă aproape fiecare națiune să reducă emisiile care încălzesc planeta.
Spre deosebire de momentul în care Trump a părăsit pentru prima dată acordul de la Paris în 2017, de data aceasta puțini lideri mondiali au făcut presiuni publice asupra președintelui american pentru a rămâne.
