Connect with us

GENERAL

Secretarul Apărării din SUA, la întâlnirea cu Mihai Fifor: Eforturile modernizării forţelor armate fac din România un aliat model

Published

on

Eforturile realizate în vederea modernizării forțelor armate fac din România un aliat model, a transmis miercuri, la sediul Pentagonului, secretarul american al Apărării, James Mattis, în cadrul unei întrevederi cu omologul său român, ministrul Apărării Mihai Fifor.

FOTO: MApN

Purtătoarea de cuvânt a Departamentului Apărării, Dana W. White, a dat publicităţii o declaraţie în care rezumă dialogul celor doi oficiali. Potrivit acesteia, Mattis i-a mulţumit lui Fifor pentru rolul de lider pe care România continuă să îl joace în NATO şi pentru contribuţiile ţării la misiunea Resolute Support din Afganistan.

Mattis şi-a exprimat faţă de Fifor aprecierea pentru eforturile României de a-şi moderniza forţele armate şi de a-şi respecta angajamentele faţă de NATO privind cheltuielile pentru apărare. Secretarul apărării a remarcat că aceste eforturi fac din România un aliat model”, a precizat Dana W. White.

Aceste aprecieri au fost subliniate și la precedenta vizită a ministrul Apărării Mihai Fifor în SUA anul trecut, când secretarul american a recunoscut angajamentul fenomenal al României de a crește cheltuielile militare. 

Urmăriți și VIDEO La Washington, Mihai Fifor și James Mattis au convenit să continue cooperarea în domeniul apărării: România nu crede în crearea unei Europe a Apărării fără o puternică relație transatlantică

Mihai Fifor a fost primit, miercuri, la un an distanță de la precedenta vizită la Washington, de omologul său american la sediul Pentagonului. Agenda discuţiilor a inclus teme prioritare ale cooperării în domeniul apărării dintre România și SUA, cu accent pe evoluţiile de securitate din regiunea Mării Negre şi din Balcanii de Vest, implementarea deciziilor Summit-ului NATO din luna iulie, îndeosebi în dimensiunea flancului estic, participarea la lupta împotriva terorismului, cooperarea bilaterală și prezenţa forțelor SUA pe teritoriul României, precum și aspecte legate de cooperarea în domeniul industriei de apărare și programelor majore de înzestrare derulate cu partenerul american.

În context, Fifor a subliniat că România este unul din puținele state aliate care respectă principiul de împărțire echitabilă a responsabilităților în cadrul NATO, și care îndeplinesc toate cele trei condiționalități 3C: cash – prin bugetul alocat apărării conform angajamentelor, capabilități și contribuții.

Reamintim, totodată, că bugetul militar al Pentagonului pentru anul 2019, care se ridică la 716,3 miliarde de dolari, adoptat recent cu o largă majoritate bipartizană în Congresul SUA, conține alocări de 12,9 miliarde pentru Agenția de Apărare Antirachetă a SUA și pentru modernizarea sistemului de apărare antirachetă global al Statelor Unite, din care face parte și facilitatea antibalistică Aegis Ashore de la Deveselu, din România, și prevede alocarea a 6,5 miliarde de dolari pentru reasigurarea aliaților din Europa de Est.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), dialog cu investitorii americani în agricultura europeană despre provocările fermierilor pe fondul accelerării automatizării și digitalizării

Published

on

© Daniel Buda/Facebook

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European,  a avut un dialog la Strasbourg cu reprezentanții companiilor americane care investesc în sectorul agricol european, despre provocările fermierilor și agricultorilor pe fondul automatizării și digitalizării, potrivit unei postări pe Facebook. 

,,În urmă cu puțin timp, am avut o întâlnire la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, cu mai mulți reprezentanți ai unor companii americane care investesc în agricultura din Uniunea Europeană. Astfel, am avut discuții cu domnul Luca Bellomo, reprezentant Herbalife, domnul Gilles Dryancour, de la compania John Deere, doamna Julie Vermooten, reprezentant Merck, doamna Marta Zuluaga Zilberman, de la compania Cargill, Miruna Marchis, reprezentant Syngenta, Thibaut L’Ortye, reprezentantii AmChamEU”, a scris eurodeputatul. 

Acesta a evidențiat că în sectorul agricol sunt 150 de companii din S.U.A. care investesc în statele membre, companii care stabilesc legătura dintre fermieri și retaileri, oferă produse și consiliere adaptate oricărui tip de activitate agricolă. Potrivit lui Daniel Buda, principalul obiectiv este să ofere un trai decent pentru fermieri.

În discuțiile cu investitorii americani, eurodeputatul a atins și subiectul provocărilor cu care se confruntă fermierii și agricultorii la nivel european, dar și în România. 

,,Principala provocare pe care mi-au semnalat-o este numărul tot mai redus de fermieri și lucrători în agricultură. Tocmai de aceea, sectorul digital și automatizat cunoaște o ascensiune puternică. Le-am transmis faptul că în România există probleme ce țin de capacitatea de asociere a fermierilor. Drept urmare, încă din primul an de mandat ca europarlamentar, am lansat campania „Asociază-te! Doar așa vei deveni mai puternic!”, având deja o tradiție de cinci ani. Prin această campanie, am încurajat fermierii în demersurile de a se asocia în diferite forme asociative, cu scopul de a atrage mai multe fonduri europene și de a obține accesul mai facil pe piețele de desfacere. Totuși, am subliniat faptul că este nevoie de un schimb mai activ de bune practici, iar fermierii români sunt dispuși să aibă un schimb de experiențe cu fermierii din alte state!”, a transmis vicepreședintele Comisiei AGRI.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) votează noua Comisie Europeană pentru o Europă unită în care să se regăsească toți românii

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Astăzi, deputatul european Eugen Tomac (PMP și PPE) a anunțat că va vota viitoarea Comisie Europeană și va face acest lucru ca ”un european convins, pentru o Europă unită în care să se regăsească toți românii. Fără o Românie întreagă, nici Uniunea Europeană nu este întreagă”.

Reamintim că Ursula von der Leyen și-a prezentat astăzi viitoare echipă a comisarilor cu care va munci în următorii 5 ani pentru un nou start al Europei.

Potrivit lui Eugen Tomac, această Comisie, pe lângă celelalte provocări pe care le are de înfruntat, va trebui să apere ceeea ce are mai sfânt Uniunea Europeanăvalorile care o fac puternică: pacea, piața unică, democrația și statul de drept.

Eugen Tomac subliniază în mesajul său că forța Uniunii Europene este alcătuită din ”unitatea și solidaritatea europenilor.”

Pentru a beneficia din plin de oportunitățile oferite de construcția europeană, trebuie accelerat procesul de intrare în zona Euro. În acest sens, Eugen Tomac a făcut referire la economia românească, care are are nevoie de acest salt vital, pentru că doar așa putem fi pe deplin integrați, doar așa putem face față competiției interne.”

”Valorile care ne fac unici și puternici, precum libertatea de mișcare, libertatea de exprimare, libertatea religioasă, libertatea de întrunire sunt cele pe care trebuie să le apărăm cu orice preț”, a mai declarat acesta.

1 decembrie va fi o dată cu dublă însemnătate pentru români, deoarece actuala Comisie își va începe activitate într-o zi de sărbătoare pentru noi,  iar Eugen Tomac speră că această zi va fi un nou început pentru Uniunea Europenă.

Citiți și Comisia geopolitică a Ursulei von der Leyen vine în fața Parlamentului European pentru votul de învestire. Ce trebuie să știi despre prima Comisie Europeană condusă de o femeie și de un german după 52 de ani

Parlamentul European se pronunţă miercuri, la 13:00 ora României, asupra noii Comisii Europene, după ce preşedinta aleasă Ursula von der Leyen își prezintă echipa şi programul în plenul legislativului european reunit la Strasbourg în cursul dimineţii.

Europarlamentarii vor decide într-un vot prin apel nominal cu majoritate simplă dacă vor valida sau nu viitoarea Comisie Europeană, care, dacă este aprobată, îşi va începe activitatea pe 1 decembrie, informează un comunicat al Parlamentului European.

Ursula von der Leyen, preşedintele ales al Comisiei Europene, îşi prezintă echipa comisarilor desemnaţi şi validaţi deja de către comisiile de specialitate în cadrul audierilor recente şi discută obiectivele noii Comisii alături de eurodeputaţi.

În urma dezbaterii cu Ursula von der Leyen, fiecare grup politic se va reuni pentru a discuta intenţiile de vot, urmând ulterior să voteze. Procedura de vot prevede că viitoarea Comisie Europeană va fi validată cu majoritatea simplă (50% + 1 din voturi) din numărul total al voturilor valabile exprimate.

Eurodeputaţii au ales-o pe Ursula von der Leyen, fost ministru german al apărării, în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene în iulie, într-un vot secret, cu 383 de voturi pentru, 327 împotrivă şi 22 de abţineri. La momentul respectiv, Ursula von der Leyen trebuia aleasă cu minim 374 de voturi pentru.

Din 1995 și până în 2014, cel mai mic număr de voturi favorabile acordat unei Comisii Europene a fost pentru echipa lui Jacques Santer (1995 – 417 voturi pentru), iar cea mai mare încredere a fost dată Comisiei lui Romano Prodi (1999 – 510 pentru). În 2014, Comisia lui Jean-Claude Juncker a primit 423 de voturi pentru.


Structura viitoarei Comisii Europene este următoarea:

Președinte: Ursula von der Leyen (Germania, PPE);

Trei vicepreședinți executivi: Frans Timmermans (Olanda, PES – responsabil Pactul Ecologic European); Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe – responsabil o Europă pregătită pentru era digitală); Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE – responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor și comisar pentru servicii financiare)

Cinci vicepreședinți: Josep Borrell (Spania, PES – Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate); Věra Jourová (Cehia, Renew Europe – valori și transparență); Margaritis Schinas (Grecia, PPE – promovarea modului nostru de viață european; Maroš Šefčovič (Slovacia, PES – relații interinstituționale și prospectivă); și Dubravka Šuica (Croația, PPE -Democrație și demografie).

Alți 18 comisari europeni, după cum urmează: Johannes Hahn (Austria, PPE – portofoliul pentru buget și administrație); Didier Reynders (Belgia, Renew Europe – portofoliul pentru justiție); Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE – portofoliul pentru inovare și tineret); Stella Kyriakides (Cipru, PPE – portofoliul pentru sănătate); Kadri Simson (Estonia, Renew Europe – portofoliul pentru energie); Jutta Urpilainen (Finlanda, PES – portofoliul pentru parteneriate internaționale); Thierry Breton (Franța, Renew Europe – portofolil pentru piață internă, politică industrială, industira de apărare și spațiu); Olivér Várhelyi (Ungaria, PPE – portofoliul pentru vecinătate și extindere); Phil Hogan (Irlanda, PPE – portofoliul pentru comerț); Paolo Gentiloni (Italia, PES – portofoliul pentru economie); Virginijus Sinkevičius (Lituania, Verzii – portofoliul pentru mediu, oceane și pescuit); Nicolas Schmit (Luxemburg, PES – portofoliul pentru locuri de muncă și afaceri sociale); Helena Dalli (Malta, PES – portofoliul pentru egalitate); Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR – portofoliul pentru agricultură); Elisa Ferreira (Portugalia, PES – portofoliul pentru coeziune și reforme); Adina Vălean (România, PPE – portofoliul pentru transporturi); Janez Lenarčič (Slovenia, Renew Europe – portofoliul pentru gestionarea crizelor); Ylva Johansson (Suedia, PES – portofoliul pentru afaceri interne).

Continue Reading

GENERAL

Soluția propusă de Banca Europeană de Investiții pentru creșterea nivelului de convergență în Estul UE – combinarea instrumentelor de finanțare

Published

on

Dan Cărbunaru, corespondență din Luxemburg

Președintele Băncii Europene de Investiții, Werner Hoyer, a declarat luni, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii corespondenți ai publicațiilor europene la Bruxelles, că unul dintre obiectivele BEI în anii provocărilor ce urmează este combinarea și reconcilierea obiectivelor între prioritățile tradiționale ale estului Europei, și anume coeziunea, și noile priorități occidentale, precum schimbările climatice sau inovația.

Întrebat de jurnalistul și directorul CaleaEuropeană.ro, Dan Cărbunaru, despre soluțiile pe care BEI le va pune la dispoziție în următorul deceniu pentru a crește nivelul de prosperitate și convergență în Europa de Est, Hoyer a răspuns: ”nu este suficient să avem instrumente de finanțare, ci trebuie să avem și abilitatea de a pune în practică aceste proiecte”.

Polonia a făcut progrese fantastice cu aceste posibilități de sprijin, iar România se află în urma sa

Werner Hoyer, Presedintele Băncii Europene de Investiții Foto – CaleaEuropeană

Werner Hoyer a făcut, de asemenea, o comparație între Polonia și România din perspectiva fondurilor de investiții strategice. ”Luați din nou exemplul Platformei europene de consiliere în materie de investiții. Birourile, activitățile și capacitățile acesteia nu sunt niciunde la fel de mari precum Varșovia sau București. Și priviți diferențele de rezultate acolo, care sunt enorme. Polonia a făcut progrese fantastice cu aceste posibilități de sprijin, iar România se află în urma sa. Trebuie să analizăm de ce ele funcționează în anumite țări și în altele nu. Trebuie să ne îndepărtăm de întrebarea de ce să alegem un obiectiv pentru coeziunea sau un alt obiectiv precum inovație sau clima. Nu, trebuie să aducem aceste obiective laolaltă. Acestea includ și întreprinderile mici și mijlocii. Trebuie să ne asigurăm că împrumuturile pentru IMM-uri nu distrug obiectivele actuale. Nu cred că trebuie să ne uităm dacă facem mai mult pentru coeziune sau convergență, ci să combinăm obiectivele”, a conchis președintele BEI.

Hoyer a vorbit despre exemplul de succes al Planului Juncker, așa cum este cunoscut Fondul European de Investiții Strategice, creat în 2015 pentru a redresa economia europeană, și a insistat că o atenție deosebită în zona de est trebuie îndreptată spre ”capacitatea de generare de proiecte”.

Dacă privim în mod realistic ce s-a întâmplat în anumite țări din Europa de Est, este nemulțumirea că nu avem o capacitate de generare de proiecte.

Convergența ”rămâne un obiectiv cheie al instituției. Din acest motiv am fost înființați, piață comună și coeziune. Când vine vorba de coeziune trebuie să vedem ce s-a întâmplat în ultimii 25 ani, unde am făcut progrese și unde nu am făcut progrese. Și din fericire sunt zone unde am făcut progrese. Ce am învățat, mai ales în contextul planului Juncker, este că nu este suficient să avem instrumente de finanțare, ci trebuie să avem și abilitatea de a pune în practică aceste proiecte. Proiecte structurale sau așa cum spune Tratatul Uniunii Europene, proiecte care sunt viabile și sustenabile din punct de vedere economic. (…) Din acest motiv, dacă privim în mod realistic ce s-a întâmplat în anumite țări din Europa de Est, este nemulțumirea că nu avem o capacitate de generare de proiecte. De aceea, trebuie să facem mai mult și să ajutăm mai mult. Planul Juncker nu există doar prin Fondul European de Investiții Strategice, această facilitate de garantare, ci consistă și prin reglementări și simplificări, a spus Hoyer.

Președintele BEI a mai dat ca exemplu succesul Platformei europene de consiliere în materie de investiții, înființată în 2015 în contextul planului Juncker.

Platforma ”s-a extins enorm și cred că se va dezvolta pe mai departe și va fi o componentă cheie a strategiei noastre. În completarea acestui lucru, trebuie să avem în vedere o chestiune de bază. Dacă ar fi o competiție între diferite obiective precum coeziune, domeniul climei sau finanțarea IMM-urilor, aceasta este o problemă principală pentru noi în a reconcilia obiectivele”, a completat Werner Hoyer.

În susținerea argumentelor sale, președintele BEI a dat ca exemplu impactul și succesul fondurilor europene chiar în afara teritoriului UE

Vă dau un exemplu și pentru a nu provoca pe nimeni voi da un exemplu din afara UE: dacă mergeți în Balcanii de Vest și priviți cine în mod special a utilizat cu succes fondurile europene, sunt acele țări și regiuni care au combinat activitățile de coeziune și convergență cu cele privind inovația. Inovația și coeziunea nu se află în contradicție. Acest lucru ar trebui să-l dezvoltăm mai departe”.

Werner Hoyer a făcut, de asemenea, o comparație între Polonia și România din perspectiva fondurilor de investiții strategice.

”Luați din nou exemplul Platformei europene de consiliere în materie de investiții. Birourile, activitățile și capacitățile acesteia nu sunt niciunde la fel de mari precum Varșovia sau București. Și priviți diferențele de rezultate acolo, care sunt enorme. Polonia a făcut progrese fantastice cu aceste posibilități de sprijin, iar România se află în urma sa. Trebuie să analizăm de ce ele funcționează în anumite țări și în altele nu. Trebuie să ne îndepărtăm de întrebarea de ce să alegem un obiectiv pentru coeziunea sau un alt obiectiv precum inovație sau clima. Nu, trebuie să aducem aceste obiective laolaltă. Acestea includ și întreprinderile mici și mijlocii. Trebuie să ne asigurăm că împrumuturile pentru IMM-uri nu distrug obiectivele actuale. Nu cred că trebuie să ne uităm dacă facem mai mult pentru coeziune sau convergență, ci să combinăm obiectivele”, a conchis președintele BEI.
Platforma europeană de consiliere în materie de investiții reprezintă cea de a doua parte a Planului de investiții pentru Europa și a fost instituită pentru a îndeplini obiectivele Fondului european pentru investiții strategice.

De la lansarea Fondului European pentru investiții strategice, proiectele din România au obținut finanțări în valoare totală de 722 milioane euro , iar aceste sume sunt așteptate să atragă investiții suplimentare de 3 miliarde euro.

Proiectele finanțate sunt proiecte de infrastructură și inovare și IMM-uri.

Până în prezent au fost aprobate 16 proiecte de infrastructuri și inovare, cu o finanțare totală din partea BEI de 519 milioane.

De asemenea, au fost aprobate 17 acorduri încheiate cu bănci sau fonduri intermediare finanțate de către Fondul european de investiții (FEI) cu sprijinul FEIS, cu o finanțare de 203 de milioane euro. Fondurile menționate ar urma să atragă încă 1.6 miliarde EUR, ceea ce ar putea facilita accesul la finanțare pentru circa 25 600 IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie

Editor, Robert Lupițu

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending