Connect with us

INTERNAȚIONAL

Secretarul de stat al SUA a discutat cu miniștrii de externe ai Marii Britanii și Turciei, cu secretarul general al NATO și cu Înaltul Reprezentant al UE despre situația din Afganistan

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a avut luni seară convorbiri telefonice separate cu omologii săi din Marea Britanie și Turcia, precum și cu Înaltul Reprezentant al UE și cu secretarul general al NATO pe marginea situației degradante în Afganistan, care s-a prăbușit în fața ofensivei talibanilor.

Secretarul de stat “a discutat separat cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu ministrul turc de externe, Mevlut Çavușoğlu, și cu ministrul britanic de externe, Dominic Raab, despre Afganistan, inclusiv despre situația în curs de dezvoltare și despre eforturile noastre de a ne aduce cetățenii în siguranță și de a ajuta afganii vulnerabili”, a transmis Departamentul de Stat într-un comunicat.

Conform sursei citate, șeful diplomației și-a exprimat profunda apreciere pentru eforturile UE, NATO, Turciei și Regatului Unit în Afganistan.

Convorbirile telefonice cu aliații și partenerii europeni au urmat unor discuții ale lui Blinken cu miniștrii de externe ai Rusiei, Chinei, Pakistanului și Indiei.

Într-un comunicat separat, ministrul de externe britanic Dominic Raab a declarat că a discutat cu secretarul de stat american Antony Blinken despre necesitatea unei coordonări internaţionale pentru ca Afganistanul să nu devină o bază pentru grupări teroriste, întărind mesaje anterioare ale premierului Boris Johnson și ale ministrului apărării Ben Wallace. De altfel, șeful guvernului de la Londra susține organizarea unei reuniuni virtuale a țărilor G7 privind situația de securitate din Afganistan, care a căzut în mâinile talibanilor, cu președintele Ashraf Ghani părăsind țara și cu instituțiile statale susținute de occidentali prăbușite.

Discuțiile cu liderii UE și NATO au avut loc și în contextul în care secretarul general Jens Stoltenberg se va adresa marți presei după o nouă reuniune de criză la nivelul ambasadorilor țărilor aliate, iar șeful diplomației europene va prezida o reuniune prin videoconferință a miniștrilor de externe europeni.

Convorbirile au avut loc după discursul lui Joe Biden, în care președintele american și-a apărat ferm și și-a justificat luni seară decizia de retragere a forțelor militare americane din Afganistan, pe care l-a numit din nou “cel mai lung război al Americii”, argumentând că misiunea SUA nu a fost niciodată construirea unei națiuni, ci aceea a combaterii terorismului.

Liderul de la Casa Albă a recunoscut că lumea asistă în prezent la o “prăbușire rapidă” a guvernului afgan, dar a insistat că misiunea SUA în Afganistan “nu a fost niciodată menită să fie construirea unei națiuni”.

În apărarea deciziei sale, Biden a amintit că a avut de ales între a respecta înțelegerea încheiată de administrația Trump, cu retragerea militară la data de 1 mai 2021 și cu o forță redusă la 2.500 de soldați, sau să suplimenteze efectivele militare și să continue lupta.

Joe Biden a susținut că eșecul trupelor afgane de a-și apăra țara demonstrează de ce a fost corect să se avanseze cu retragerea trupelor americane, amintind că Statele Unite au investit peste 1.000 de miliarde de dolari în antrenarea unei forțe armate afgane de 300.000 de combatanți, care a fost echipate la standarde mai superioare chiar și decât mulți aliați din NATO.

Situația din Afganistan a căpătat proporțiile unei crize umanitare după ce retragerea trupelor americane și ale NATO din această țară a oferit talibanilor posibilitatea de a-şi accelera revenirea la putere.

Gruparea islamistă radicală a asigurat că vrea să preia puterea printr-un “transfer paşnic” în zilele următoare și îndemnând misiunile diplomatice internaționale să își continue activitatea. Cu toate acestea, majoritatea diplomaţilor occidentali au părăsit capitala Kabul după ce insurgenţii talibani au preluat controlul asupra capitalei Afganistanului, un moment complicat pe care analiștii internaționali l-au comparat cu “căderera Saigonului”, eveniment care a pus capăt războiului din Vietnam și a marcat retragerea SUA.

“Căderea Kabulului” a fost consfințită prin plecarea din Afganistan a președintelui pro-occidental Ashraf Ghani și intrarea talibanilor în Palatul prezidențial de la Kabul, fiind așteptată proclamarea Emiratului Islamic al Afganistanului.

Mii de cetățeni afgani au luat cu asalt aeroportul din Kabul de duminică și până luni, încercând să se urce în avioanele americane care evacuau colaboratori și cetățeni, generând haos în încercarea de a fugi din calea talibanilor care au preluat controlul țării în câteva zile.

Într-o declarație, semnată de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și de secretarul apărării, Lloyd Austin, administrația americană anunță că în următoarele 48 de ore își va extinde prezența de securitate la aproape 6.000 de soldați, cu o misiune axată exclusiv pe transferarea în afara țării a mii de cetățeni americani care au avut reședința în Afganistan, precum și personalul angajat pe plan local al misiunii americane din Kabul și familiile acestora și alți cetățeni afgani deosebit de vulnerabili.

De asemenea, Statele Unite și alte peste 60 de state ale lumii, inclusiv 25 ale Uniunii Europene, semnând o declarație în care cere ca afganilor şi cetăţenilor străini care doresc să părăsească Afganistanul să li se permită să plece, iar aeroporturile şi punctele de trecere a frontierei să rămână deschise, în contextul revenirii accelerate la putere a talibanilor.

În acest context, NATO a avut vineri o reuniune de criză privind situația din Afganistan, atenționând că statele comunității internaționale nu vor recunoaște preluarea cu forța a puterii de către talibani, în timp ce Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit de urgență luni. O reuniune similară, la nivelul miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, urmează să aibă loc marți, în format videoconferință, pentru a evalua situația din Afganistan și potențialele sale efecte, inclusiv riscul unui val de refugiați.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Bloomberg: Lumea cumpără cantități record de grâu european. România devansează Rusia pe piața din Egipt

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Ţările din întreaga lume cumpără cantităţi fără precedent de grâu european după recoltele slabe înregistrate de alţi mari exportatori, informează Bloomberg, citat de Agerpres.

Exporturile de grâu ale Uniunii Europene ar putea depăşi pragul de 11 milioane de tone până la finele acestei luni, susţine Nathan Cordier, analist la firma de consultanţă Agritel. Un astfel de volum ar fi cu 25% peste cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut şi de asemenea cea mai ridicată valoare înregistrată vreodată la acest moment al sezonului agricol.

Această cerere a dus la creşterea cotaţiilor futures la grâul de panificaţie până la un nivel record. Marţi, la bursa de la Paris cotaţiile la grâu au ajuns la 284 euro pe tonă, cel mai ridicat nivel înregistrat după 2008.

Grâul european acoperă un deficit provocat de livrările reduse din alte părţi ale lumii precum şi efectul taxelor la export care au redus vânzările de grâu ale Rusiei, cel mai mare exportator mondial. Un exemplu în acest sens este România, care după o recoltă consistentă în acest an a trecut în faţa Rusiei şi domină vânzările de grâu pe piaţa din Egipt, cel mai mare cumpărător mondial.

În plus, din cauza secetei care a afectat recoltele de grâu din America de Nord, cumpărătorii încearcă acum să obţină grâu cu un conţinut ridicat de proteine din nordul Europei. Algeria, un alt mare cumpărător mondial de grâu, se îndreaptă şi ea spre livrările din acea zonă iar China cumpără cantităţi mari de grâu din Franţa.

Cele mai recente date oficiale ale Comisiei Europene arată că vânzările de grâu ale UE se ridicau, la finele lunii octombrie, la nouă milioane de tone însă aceste cifre nu includ şi datele cu privire la exporturile Franţei, unul din cei mai mari vânzători de grâu din blocul comunitar. La rândul său, guvernul american se aşteaptă ca în sezonul actual, care se va încheia în luna iunie 2022, UE să exporte 35,5 milioane de tone de grâu, devansând Rusia în calitate de cel mai mare exportator mondial.

Cu toate acestea, ritmul ar putea fi menținut cu greu. Argentina își va recolta în curând recolta și s-ar putea dovedi competitivă pentru cumpărătorii din Africa de Nord, chiar și cu costuri de transport ridicate, a declarat Cordier.

„Prețurile grâului ar trebui să rămână ridicate pentru a elimina cererea de export și pentru a menține suficiente rezerve pentru nevoile interne”, a declarat săptămâna trecută distribuitorul de cereale Frontier Agriculture, referindu-se la vânzările europene.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Klaus Iohannis a reiterat, în cadrul vizitei de stat din Egipt, sprijinul României pentru consolidarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele României, Klaus Iohannis, a efectuat, miercuri, 27 octombrie 2021, o vizită de stat în Republica Arabă Egipt, la invitația omologului său, președintele Abdel Fattah El-Sisi, vizita înscriindu-se în cadrul dialogului bilateral fructuos din ultimii ani, precum și în contextul aniversării în 2021 a 115 ani de relații diplomatice dintre România și Egipt, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Programul vizitei  a cuprins întrevederi cu președintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah El-Sisi, precum și convorbiri oficiale cu Președintele Camerei Reprezentanților, Hanafy Ali El-Gebaly, respectiv cu Președintele Senatului din Parlamentul egiptean, Abdel-Wahab Abdel-Razeq.

Discuțiile președintelui României cu înalții oficiali egipteni au evidențiat stadiul excelent al relațiilor bilaterale, bazate pe o prietenie solidă, caracterizată prin încredere, o istorie apropiată îndelungată și respect reciproc.

Totodată, discuțiile oficiale au prilejuit un schimb de opinii cu privire la posibilitățile concrete de a aprofunda cooperarea în cadrul dialogului politico-diplomatic la toate nivelurile, precum și susținerea și stimularea progreselor recent înregistrate în dialogul economic și sectorial dintre România și Egipt.

Citiți și: Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

În cadrul întrevederilor bilaterale s-a discutat și despre stadiul Procesului de Pace în Orientul Mijlociu, Klaus Iohannis exprimând speranța unor evoluții pozitive și sprijinul țării noastre, pe baza pozițiilor cunoscute, pentru avansarea acestui proces, cu accent pe necesitatea detensionării situației de securitate din zonă și continuarea cooperării în domeniul combaterii terorismului, precum și teme de actualitate aflate pe agenda regională și internațională, de interes pentru ambele părți.

Cu prilejul întrevederii cu președintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah El-Sisi, președintele Klaus Iohannis a evocat nivelul excelent al relațiilor bilaterale, subliniind potențialul important de extindere și diversificare a cooperării economice și sectoriale între România și Egipt, pe fondul interesului politic crescut, dar și al pozițiilor geostrategice ale celor două țări ce ar putea facilita accesarea de terțe piețe prin parteneriate și întreprinderi comune în domenii de interes reciproc.

Președintele României a evidențiat faptul că Egiptul este cel mai important partener comercial al țării noastre în regiunea Orientului Mijlociu extins și a exprimat dorința diversificării și aprofundării cooperării cu Republica Arabă Egipt în domenii strategice precum industria de apărare, transporturi, energie, agricultură, securitate cibernetică, IT&C, educație, turism, sănătate.

În acest context, Klaus Iohannis a salutat organizarea, în marja vizitei, a unui forum de afaceri, care reflectă interesul deosebit pe care companiile românești și egiptene îl acordă oportunităților comerciale și investiționale.

Cu prilejul discuțiilor, cei doi șefi de stat au convenit asupra necesității de a fi reluate lucrările Comisiei Mixte Economice, prin organizarea în acest an a unei noi sesiuni, la București. Au fost abordate, totodată, perspectivele cooperării bilaterale în domeniul energiei.

Klaus Iohannis  și-a exprimat aprecierea pentru eforturile întreprinse de Egipt și de către președintele El-Sisi în vederea consolidării securității la nivel regional, salutând rolul esențial al Egiptului în promovarea păcii și în consolidarea stabilizării în Africa și în regiunea Orientului Mijlociu.

Președintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah EL-Sisi, a transmis mulțumiri României pentru donația de vaccinuri oferită Egiptului și a subliniat trendul ascendent al dialogului politico-diplomatic româno-egiptean. Totodată, El-Sisi a exprimat apreciere pentru susținerea României în procesul consolidării relațiilor între Uniunea Europeană și Egipt.

În cadrul întrevederilor bilaterale cu președintele Camerei Reprezentanților, Hanafy Ali El-Gebaly, respectiv cu președintele Senatului din Parlamentul egiptean, Abdel-Wahab Abdel-Razeq, președintele României a trecut în revistă stadiul foarte bun al dialogului politico-diplomatic și a abordat, alături de înalții oficiali egipteni, perspectivele relației bilaterale, inclusiv din perspectiva stimulării și consolidării la toate nivelurile a dialogului politic, diplomatic, parlamentar, sectorial și economic.

Președintele Klaus Iohannis a salutat, de asemenea, recenta înființare a grupului parlamentar de prietenie cu România.

Mai mult, șeful statului a reiterat sprijinul țării noastre pentru consolidarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Egipt, subliniind oportunitățile de extindere a cooperării UE-Egipt oferite de formate precum Consiliul de Asociere UE-Egipt.

În cadrul discuțiilor cu președinții celor două Camere ale Parlamentului egiptean,  Klaus Iohannis a reconfirmat, totodată, importanța pe care România o acordă regiunii Orientului Mijlociu și Africa și necesității stabilității și securității acesteia.

În acest context, înalții oficiali au realizat un schimb de opinii cu privire la evoluțiile de actualitate din cadrul dosarelor regionale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

Published

on

© Administrația Prezidențială

Atât pentru România, cât și pentru Europa, Egiptul ocupă un rol privilegiat, deoarece prin poziționarea sa la joncțiunea dintre Africa, Orientul Mijlociu și Europa, Egiptul are un rol crucial pentru menținerea securității la nivel regional, dar și global, a transmis miercuri președintele Klaus Iohannis, în cadrul o vizitei de stat în Republica Arabă Egipt, la invitația omologului său, președintele Abdel Fattah El-Sisi.

„Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu astăzi în vizită de stat în Republica Arabă Egipt, unul dintre prietenii tradiționali ai României în regiunea Orientului Mijlociu și Africa și un partener economic și sectorial foarte important. Anul acesta celebrăm aniversarea a 115 ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Egipt, o relație îndelungată, caracterizată prin respect și încredere reciprocă”, a declarat Klaus Iohannis. 

Președintele a subliniat faptul că există, în continuare, un potențial foarte mare de dezvoltare a relațiilor bilaterale pe toate planurile, iar vizita reconfirmă dorința României de a consolida dialogul politic la nivel înalt, dar și de a reafirma angajamentul reciproc în favoarea diversificării contactelor și proiectelor, prin orientarea acestui parteneriat tradițional spre viitor.

„Sunt ferm convins că viitoarea rundă a Comitetului mixt de cooperare economică, științifică și tehnică va avea un rol important în extinderea cooperării noastre și în stimularea cât mai multor proiecte economice comune, permițând totodată și modernizarea cadrului juridic actual”, a punctat șeful statului. 

 Mai mult, în cadrul discuțiilor, Klaus Iohannis și omologul său, Abdel Fattah El-Sisi, au convenit că în perioada următoare trebuie să identifice noi modalități de a valorifica importantul potențial de dezvoltare a cooperării în domenii cu rol crucial atât pentru România, cât și pentru Egipt: industria de apărare, energie, agricultură, transporturi, IT&C, securitate cibernetică, educație, cercetare și inovare.

„Forumul de afaceri care are loc în marja acestei vizite va juca, fără îndoială, un rol important. Trebuie să continuăm să lucrăm împreună pentru a încuraja oamenii de afaceri din Egipt și România să demareze proiecte comune atât în plan bilateral, cât și pe terțe piețe, plecând inclusiv de la faptul că și România, și Egiptul reprezintă porți de intrare spre cele mai importante piețe economice integrate: Uniunea Europeană, respectiv Zona continentală africană de liber schimb”, a mai spus președintele. 

Citiți și: Klaus Iohannis efectuează miercuri o vizită de stat în Egipt, la invitația omologului său Abdel Fattah El-Sisi

De asemenea, în cadrul discuțiilor de miercuri, cei doi președinți au avut un schimb de opinii cuprinzător cu privire la evoluțiile înregistrate într-o serie de dosare regionale prioritare. Klaus Iohannis a transmis că România, ca și Egiptul, este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine, de gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii, de promovarea păcii, stabilității, a creșterii economice sustenabile și a dezvoltării durabile.

„Susținem eforturile depuse de Egipt în cooperare cu partenerii internaționali în vederea identificării celor mai bune soluții la dosarele de criză din Africa și Orientul Mijlociu. România și-a păstrat, de-a lungul timpului, o poziție echilibrată, în perfect acord cu dreptul internațional, în raport cu toate crizele care au afectat Orientul Mijlociu și care reprezintă și în prezent o preocupare majoră. România susține în continuare necesitatea implementării de măsuri de creștere a încrederii în relațiile israeliano-palestiniene”, a mai arătat şeful statului în mesajul său.

Președintele României și președintele Republicii Arabe Egipt susțin crearea condițiilor pentru reluarea negocierilor directe în vederea avansării soluției celor două state, singura opțiune viabilă de natură să răspundă aspirațiilor legitime ale părților și să asigure o pace durabilă în regiune. Totodată, România consideră drept o prioritate soluționarea durabilă a crizei siriene care, de mai bine de 10 ani, a provocat drame uriașe poporului sirian și a generat un val mare de migrație care a afectat stabilitatea și prosperitatea statelor-gazdă.

În plus, Klaus Iohannis a menționat că țara noastră sprijină procesele de stabilizare, consolidare instituțională și tranziție democratică din Libia și Irak, fiind, totodată, profund implicată în combaterea terorismului, atât în cadrul alianței anti-Daesh, cât și în Sahel, o regiune de care depinde securitatea nordului Africii și a Europei.

„Sunt convins că, în continuare, prin abordarea noastră echilibrată și responsabilă față de provocările complexe din zonă, vom reuși, prin eforturi conjugate, să generăm contexte favorabile avansării unor soluții de pace durabile. Îi mulțumesc Președintelui El-Sisi pentru discuțiile noastre foarte bune și sunt convins că relațiile româno-egiptene se vor consolida, cu beneficii reciproce pentru statele și pentru cetățenii noștri”, a conchis președintele României. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.2 hours ago

Olaf Scholz promite că guvernul său va face o ”reorganizare industrială rapidă” pentru ca Germania să nu aibă ”probleme de aprovizionare cu energie”

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Ursula von der Leyen: UE acordă un sprijin de 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Bloomberg: Lumea cumpără cantități record de grâu european. România devansează Rusia pe piața din Egipt

Daniel Buda3 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Statele membre trebuie să vină cu mecanisme de sprijin pentru a proteja femeile care activează în agricultură, acestea fiind indispensabile pentru dezvoltarea mediului rural

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Klaus Iohannis a reiterat, în cadrul vizitei de stat din Egipt, sprijinul României pentru consolidarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt

U.E.4 hours ago

Eurobarometru: 53% dintre români, cel mai mare procent din UE, cred că “virusurile au fost produse în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea”

ROMÂNIA4 hours ago

Virgil Popescu: Prețul gazelor naturale a fost plafonat la 0,37 lei KWh și la 1 leu KWh la energie electrică. Românii nu vor plăti iarna aceasta mai mult decât în decembrie 2020

U.E.5 hours ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

Daniel Buda10 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL1 day ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Team2Share

Trending