Connect with us

INTERNAȚIONAL

Secretarul de stat al SUA a discutat cu miniștrii de externe ai Marii Britanii și Turciei, cu secretarul general al NATO și cu Înaltul Reprezentant al UE despre situația din Afganistan

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a avut luni seară convorbiri telefonice separate cu omologii săi din Marea Britanie și Turcia, precum și cu Înaltul Reprezentant al UE și cu secretarul general al NATO pe marginea situației degradante în Afganistan, care s-a prăbușit în fața ofensivei talibanilor.

Secretarul de stat “a discutat separat cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu ministrul turc de externe, Mevlut Çavușoğlu, și cu ministrul britanic de externe, Dominic Raab, despre Afganistan, inclusiv despre situația în curs de dezvoltare și despre eforturile noastre de a ne aduce cetățenii în siguranță și de a ajuta afganii vulnerabili”, a transmis Departamentul de Stat într-un comunicat.

Conform sursei citate, șeful diplomației și-a exprimat profunda apreciere pentru eforturile UE, NATO, Turciei și Regatului Unit în Afganistan.

Convorbirile telefonice cu aliații și partenerii europeni au urmat unor discuții ale lui Blinken cu miniștrii de externe ai Rusiei, Chinei, Pakistanului și Indiei.

Într-un comunicat separat, ministrul de externe britanic Dominic Raab a declarat că a discutat cu secretarul de stat american Antony Blinken despre necesitatea unei coordonări internaţionale pentru ca Afganistanul să nu devină o bază pentru grupări teroriste, întărind mesaje anterioare ale premierului Boris Johnson și ale ministrului apărării Ben Wallace. De altfel, șeful guvernului de la Londra susține organizarea unei reuniuni virtuale a țărilor G7 privind situația de securitate din Afganistan, care a căzut în mâinile talibanilor, cu președintele Ashraf Ghani părăsind țara și cu instituțiile statale susținute de occidentali prăbușite.

Discuțiile cu liderii UE și NATO au avut loc și în contextul în care secretarul general Jens Stoltenberg se va adresa marți presei după o nouă reuniune de criză la nivelul ambasadorilor țărilor aliate, iar șeful diplomației europene va prezida o reuniune prin videoconferință a miniștrilor de externe europeni.

Convorbirile au avut loc după discursul lui Joe Biden, în care președintele american și-a apărat ferm și și-a justificat luni seară decizia de retragere a forțelor militare americane din Afganistan, pe care l-a numit din nou “cel mai lung război al Americii”, argumentând că misiunea SUA nu a fost niciodată construirea unei națiuni, ci aceea a combaterii terorismului.

Liderul de la Casa Albă a recunoscut că lumea asistă în prezent la o “prăbușire rapidă” a guvernului afgan, dar a insistat că misiunea SUA în Afganistan “nu a fost niciodată menită să fie construirea unei națiuni”.

În apărarea deciziei sale, Biden a amintit că a avut de ales între a respecta înțelegerea încheiată de administrația Trump, cu retragerea militară la data de 1 mai 2021 și cu o forță redusă la 2.500 de soldați, sau să suplimenteze efectivele militare și să continue lupta.

Joe Biden a susținut că eșecul trupelor afgane de a-și apăra țara demonstrează de ce a fost corect să se avanseze cu retragerea trupelor americane, amintind că Statele Unite au investit peste 1.000 de miliarde de dolari în antrenarea unei forțe armate afgane de 300.000 de combatanți, care a fost echipate la standarde mai superioare chiar și decât mulți aliați din NATO.

Situația din Afganistan a căpătat proporțiile unei crize umanitare după ce retragerea trupelor americane și ale NATO din această țară a oferit talibanilor posibilitatea de a-şi accelera revenirea la putere.

Gruparea islamistă radicală a asigurat că vrea să preia puterea printr-un “transfer paşnic” în zilele următoare și îndemnând misiunile diplomatice internaționale să își continue activitatea. Cu toate acestea, majoritatea diplomaţilor occidentali au părăsit capitala Kabul după ce insurgenţii talibani au preluat controlul asupra capitalei Afganistanului, un moment complicat pe care analiștii internaționali l-au comparat cu “căderera Saigonului”, eveniment care a pus capăt războiului din Vietnam și a marcat retragerea SUA.

“Căderea Kabulului” a fost consfințită prin plecarea din Afganistan a președintelui pro-occidental Ashraf Ghani și intrarea talibanilor în Palatul prezidențial de la Kabul, fiind așteptată proclamarea Emiratului Islamic al Afganistanului.

Mii de cetățeni afgani au luat cu asalt aeroportul din Kabul de duminică și până luni, încercând să se urce în avioanele americane care evacuau colaboratori și cetățeni, generând haos în încercarea de a fugi din calea talibanilor care au preluat controlul țării în câteva zile.

Într-o declarație, semnată de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și de secretarul apărării, Lloyd Austin, administrația americană anunță că în următoarele 48 de ore își va extinde prezența de securitate la aproape 6.000 de soldați, cu o misiune axată exclusiv pe transferarea în afara țării a mii de cetățeni americani care au avut reședința în Afganistan, precum și personalul angajat pe plan local al misiunii americane din Kabul și familiile acestora și alți cetățeni afgani deosebit de vulnerabili.

De asemenea, Statele Unite și alte peste 60 de state ale lumii, inclusiv 25 ale Uniunii Europene, semnând o declarație în care cere ca afganilor şi cetăţenilor străini care doresc să părăsească Afganistanul să li se permită să plece, iar aeroporturile şi punctele de trecere a frontierei să rămână deschise, în contextul revenirii accelerate la putere a talibanilor.

În acest context, NATO a avut vineri o reuniune de criză privind situația din Afganistan, atenționând că statele comunității internaționale nu vor recunoaște preluarea cu forța a puterii de către talibani, în timp ce Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit de urgență luni. O reuniune similară, la nivelul miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, urmează să aibă loc marți, în format videoconferință, pentru a evalua situația din Afganistan și potențialele sale efecte, inclusiv riscul unui val de refugiați.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CHINA

Xi Jinping îi dă asigurări lui Charles Michel că ”nu există niciun conflict strategic între China şi UE”

Published

on

© Charles Michel/ Twitter

Președintele chinez, Xi Jinpin, l-a asigurat joi pe președintele Consiliului European, Charles Michel, aflat în vizită la Beijing, că ”nu există conflicte strategice” între China și Uniunea Europeană și că ambele părți trebuie să-și consolideze comunicarea și să coopereze mai bine în domeniul macroeconomic, conform EFE, citat de Agerpres.

”Nu există niciun conflict strategic între China şi UE. Trebuie să ne consolidăm coordonarea în sfera macroeconomică, să garantăm împreună un lanţ de aprovizionare stabil, să construim motoare pentru economia digitală sau pentru protejarea mediului înconjurător şi să pariem împreună pe noile energii sau pe inteligenţa artificială”, i-a transmis Xi lui Michel în timpul întâlnirii care a avut loc între cei doi înalţi oficiali la Beijing, a anunţat MAE chinez într-un comunicat.

Oficialul chinez a completat că ambele părți trebuie ”să se opună decuplării, unui nou război rece sau protecționismului”.

”China va fi deschisă companiilor europene şi speră că UE va elimina interferenţele şi va oferi un climat de afaceri just şi transparent pentru companiile chineze”, a insistat Xi, care şi-a exprimat speranţa că UE se va transforma într-un ”partener important” pentru ţara asiatică pentru ca ambele părţi ”să profite de ocaziile oferite de piaţă”.

Președintele chinez a mai subliniat că țara sa și UE, precum și comunitatea internațională ”au un interes comun”, și anume ca legăturile ”să progreseze” într-o lume ”mai turbulentă”, în care ne ”confruntăm cu mai multe provocări globale”.

În ceea ce priveşte războiul din Ucraina, Xi a indicat că ”o soluţie politică” este ”în interesul Europei şi al ţărilor din Eurasia”. ”China sprijină UE pentru ca aceasta să extindă medierea şi să se afle în fruntea edificării unei arhitecturi de securitate europene echilibrată, eficientă şi sustenabilă”, a spus Xi.

De cealaltă parte, președintele Consiliului European a listat o serie de ”dificultăți” între cele două părți, precum cele cu care se confruntă companiile europene în ţara asiatică şi care “au exacerbat” pe fondul pandemiei de coronavirus.

”Pentru un proces de globalizare echitabil și corect, este nevoie de reciprocitate și de condiții de concurență echitabile, fără dependențe critice. Aceste principii ar trebui să fie mai bine integrate în relația dintre UE și China. Am convenit să ne continuăm discuțiile în lumina următorului summit UE-China din 2023”, a precizat Michel într-un mesaj publicat pe Twitter.

Războiul rus din Ucraina a reprezentat o altă temă de discuție, oficialul european solicitându-i lui Xi Jinping să ”contribuie pentru ca Rusia să pună capăt distrugerilor şi ocupaţiei sale brutale”.

Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Michel, între cele două părţi a avut loc ”un schimb de experienţe” cu privire la epidemia de coronavirus din China într-un moment de nemulţumire generalizată şi de proteste faţă de politica de ”COVID zero” a Beijingului, care presupune lockdown-uri în oraşe şi campanii de testare în masă.

În cadrul acestui schimb s-a menţionat că ambele părţi au vorbit ”despre măsurile impuse de fiecare în parte şi de răspunsul societăţilor” la acestea.

În ceea ce priveşte dialogul China-UE privind drepturile omului, Michel a evidenţiat că va crea ocazia de a vorbi despre ”situaţia minorităţilor şi a cazurilor individuale”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina: Miniștrii de externe ai OSCE sprijină propunerea lui Josep Borrell de a aduce Rusia în fața justiției pentru crime de război

Published

on

© OSCE/Curtis Budden

Miniștrii de externe ai OSCE sprijină propunerea șefului diplomației europene, Josep Borrell, de a aduce Rusia în fața justiției pentru crimele de război comise în războiul din Ucraina, relatează EFE, preluat de Agerpres.

„Planul rus era să se întoarcă la război, şi au făcut-o. Când războiul lor fulger nu a funcţionat, agresiunea a devenit brutală şi inumană, ducând în mod tragic şi inevitabil la crime de război. Este obligaţia noastră morală şi legală să-i tragem la răspundere pe cei care au comis (astfel de crime) şi pe cei care au dat ordinul”, a declarat ministrul de externe polonez, Zbigniew Rau, în marja celui de-al 29-lea summit ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)., de la Lodz, în Polonia.

Preşedintele ţării gazde, Andrzej Duda, a intervenit în sesiunea de deschidere şi a declarat că membrii OSCE trebuie să rămână uniţi, alături de Ucraina, în lupta sa împotriva Rusiei. În opinia lui Duda, orice concesie făcută Rusiei va presupune o ameninţare pentru ordinea în Europa.

„Toate negocierile de pace trebuie să se facă cu acordul voluntar al Ucrainei. Doar ucrainenii pot decide cu privire la viitorul ţării lor. (…) Nu există nicio îndoială că orice acord cu privire la câştigurile teritoriale ale Rusiei va fi o bombă amplasată sub sistemul de securitate al Europei care mai devreme sau mai târziu va exploda”, a afirmat el.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a anunțat joi, înainte ministerialei OSCE că va face presiuni pentru crearea unui tribunal special care să judece crimele de război din Ucraina. Borrell a mai declarat presei că va exista o contribuție suplimentară a UE de 1 miliard de euro pentru a sprijini Kievul.

Înaltul reprezentant a condamnat „încălcarea legislației și a principiilor UE” pe care a reprezentat-o invazia rusă în Ucraina.

Pentru a „crea o nouă ordine de securitate în Europa”, Borrell a dat asigurări că va pune pe masa „în primul rând a UE”, iar apoi a altor țări, „propunerea de a sprijini procuratura ucraineană” pentru a acumula dovezi ale crimelor de război comise de Rusia și crearea unui tribunal special care să se ocupe de aceste crime.

„Rusia transformă iarna într-o armă”, a subliniat Borrell, “prin distrugerea infrastructurii civile din Ucraina” și „trebuie să plătească pentru reconstrucția acesteia”.

Borrell a reamintit că UE a înghețat fonduri de la Banca Centrală a Rusiei și de la oligarhii ruși, resurse care ar putea fi folosite pentru reconstrucția Ucrainei.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

De Ziua Națională a României, UNESCO a inclus “Arta cămășii cu altiță”, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, în patrimoniul umanității

Published

on

© Ministerul Culturii

Arta cămășii cu altiță, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, a fost inclusă în lista patrimoniului cultural imaterial al umanității, au anunțat joi președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și ministrul de externe Nicu Popescu.

“Bucuria este și mai mare prin faptul că decizia UNESCO privind acest dosar comun al Republicii Moldova și României vine pe 1 decembrie, o zi specială pentru românii de pretutindeni”, a scris Maia Sandu, pe Facebook.

Ea a felicitat echipele de la Chișinău și București, care au promovat consecvent cămașa cu altiță la UNESCO.

Din partea României, secretarul de stat din cadrul MAE, Janina Sitaru a precizat că decizia a fost luată la Rabat, unde Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a aprobat înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a „Artei cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova”, dosar elaborat în comun de România și Republica Moldova.

Dosarul a fost elaborat prin Ministerele Culturii din cele două țări.

“Acest succes se datorează atât contribuțiilor substanțiale ale experților din cele două state, cât și demersurilor diplomatice realizate în comun de România și Republica Moldova. Țin să le mulțumesc de asemenea doamnei ambasador Simona Miculescu, domnului secretar de stat Demeter András István, precum și colegilor din Republica Moldova cu care am colaborat îndeaproape, respectiv domnii secretari de stat Andrei Chistol și Ruslan Bolbocean, și doamna ambasador Corina Călugăru. A fost o adevărată demonstrație de cooperare și dialog interinstituțional eficient între cele două țări”, a afirmat Janina Sitaru.

 

Înscrierea în Lista Reprezentativă este un moment de referință pentru mai buna conștientizare la nivel global a valorii acestei tradiții și a originii sale, precum și pentru asigurarea, într-o perspectivă durabilă, a promovării și protecției tehnicilor specifice utilizate de comunitățile de creație.

În 2021, Ministerul Culturii din România și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova au finalizat dosarul UNESCO „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România si Republica Moldova”, dosar transnațional coordonat de România, care pledează pentru înscrierea cămășii cu altiță în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.

Arta cămășii cu altiță este o piesă de bază a costumului popular femeiesc de sărbătoare. Cămașa femeiască de tip carpatic, încrețită în jurul gâtului pe bentiță și cu repartiția ornamentelor potrivit tradiției: pe piept, pe altiță, de-a lungul mânecii, iar lățimile de pânză sunt încrețite în jurul gâtului. Altița reprezintă “partea mânecii de pe umerii cămășilor femeiești (…), când e brodată cu cusături”.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis, în discursul de Ziua Națională: “Avem mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele”

ROMÂNIA13 hours ago

Bogdan Aurescu, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia: România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați de atrocitățile comise în Ucraina

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

U.E.14 hours ago

UE sprijină cu 30 milioane de euro modernizarea forțelor de apărare din Georgia și Bosnia și Herțegovina

CHINA14 hours ago

Xi Jinping îi dă asigurări lui Charles Michel că ”nu există niciun conflict strategic între China şi UE”

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Ucraina: Miniștrii de externe ai OSCE sprijină propunerea lui Josep Borrell de a aduce Rusia în fața justiției pentru crime de război

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis efectuează o vizită în Grecia: Șeful statului se va întâlni cu președintele și premierul Greciei și va participa la reuniunea liderilor PPE

ENERGIE15 hours ago

Coridorul vertical al gazelor: Transgaz a semnat un memorandum care include ca parte semnatară și compania din Grecia care va opera terminalul de gaz natural lichefiat de la Alexandroupolis

REPUBLICA MOLDOVA15 hours ago

De Ziua Națională a României, UNESCO a inclus “Arta cămășii cu altiță”, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, în patrimoniul umanității

SCHENGEN15 hours ago

Surse oficiale: Ordinea de zi a Consiliului JAI privind aderarea României la Schengen nu s-a schimbat. Guvernul olandez va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO2 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO2 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO2 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO2 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL2 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO3 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO3 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending