Parlamentul turc a votat joi în favoarea ratificării aderării Finlandei la NATO, devenind ultimul legislativ din rândul celor 30 de state aliate care aprobă intrarea republicii scandinave în Alianța Nord-Atlantică și oferind Helsinki-ului cale liberă pentru a deveni oficial, în curând, al 31-lea stat membru al NATO.
Candidatura finlandeză, aprobată acum de toate cele 30 de state membre ale NATO, a fost ratificată cu voturile celor 276 de deputaţi, potrivit operaţiunilor de vot transmise în direct la televiziune, informează Agerpres.
Ratificarea în plenul legislativului turc a decurs fără probleme, după ce comisia parlamentară de afaceri externe a aprobat-o săptămâna trecută.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat pe data de 17 martie că şi-a dat în cele din urmă acordul pentru aderarea Finlandei la NATO, o decizie salutată de Alianţa Nord-Atlantică.
Turcia era ultima membră a NATO care mai trebuie să ratifice aderarea ţării nordice la Alianţa Nord-Atlantică, după ce luni parlamentul ungar a făcut acelaşi lucru.
O aderare oficială a Finlandei la NATO ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare, la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, care va avea loc la sediul Alianței Nord-Atlantice. Potrivit Tratatului Nord-Atlantic, Finlanda trebuie să depună instrumentele de ratificare ale aderării și la Departamentul de Stat, depozitarul Tratatului fondator de la Washington, semnat la 4 aprilie 1949.
Erdogan și Orban au blocat încă de anul trecut intrarea în NATO a Finlandei şi a vecinei acesteia Suedia.
Regatul scandinav, care asigură în prezent președinția Consiliului UE, este ținut în șah de Ankara și de Budapesta din motive diferite. Erdogan a spus că va continua discuţiile cu Suedia asupra chestiunilor legate de terorism şi că ratificarea de către Turcia a intrării acestei ţări în Alianţă va depinde de măsurile luate de guvernul suedez.
Ankara a acuzat în special Suedia de pasivitate în faţa ”teroriştilor” kurzi refugiaţi în această ţară, cerând extrădări asupra cărora guvernul nu are ultimul cuvânt.
Pe de altă parte, Balazs Orban, directorul politic al guvernului maghiar, a anunțat că parlamentarii ungari aşteaptă asigurări din partea guvernului suedez că membrii acestuia vor renunţa la obiceiul de a emite păreri critice despre executivul condus de Viktor Orban şi statul de drept din Ungaria, pentru ca legislativul de la Budapesta să ratifice, în schimb, aderarea Suediei la NATO.
Finlanda și Suedia au semnat protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor inițiale ale Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri.
În prezent, 28 din cele 30 de state membre, între care și România, au ratificat aderarea celor două țări nordice la Alianța Nord-Atlantică, excepții făcând Ungaria și Turcia, care încă păstrează obiecții în calea aderării finale a Suediei.
Aderarea Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, va dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO va însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.