Aderarea României la OCDE și la valorile acesteia, mai ales în contextul actual, va permite țării noastre o mai bună aliniere la motto-ul organizației: ”politici mai bune, pentru vieți mai bune”, a evidențiat Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial în cadrul Departamentului Politici Economice şi Sociale.

Acesta a participat la evenimentul ”România în OCDE: spre clubul bunelor practici economice internaționale” organizat la Banca Națională a României.

Marinescu este conștient că ”pregătirea pentru aderare nu este una facilă, însă România va beneficia de avantajul expertizei internaționale, la care trebuie să se adauge determinarea și consecvența în implementarea obiectivelor asumate”.

”Este important să subliniem că invitația adresată României de a se alătura OCDE atestă direcția corectă a evoluției economiei noastre. Parcurgerea etapelor de aderare consolidează eforturile naționale privind accelerarea reformelor necesare și trecerea țării noastre  într-o nouă etapă de modernizare și dezvoltare economică”, a precizat consilierul prezidențial.

Acesta a amintit de ”ultimele rapoarte al OCDE privind situația economică a României” care ”evidențiază progresele remarcabile înregistrate în ceea ce privește dinamica economică, nivelul de trai, precum și reziliența economică din perioada pandemiei”.

”Recomandările OCDE subliniază, pe bună dreptate, prioritatea implementării eficiente a Planului Național de Redresare și Reziliență, pentru îmbunătățirea capacității administrative și realizarea de reforme structurale orientate spre creșterea productivității și a competitivității, consolidarea finanțelor publice, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea competențelor economiei viitorului. Sunt direcții în care România și-a asumat deja ținte ambițioase și acționează. Avem certitudinea că rezultatele vor deveni vizibile, iar evoluțiile se vor reflecta corespunzător în Studiul economic de țară realizat de OCDE pentru România. O atenție deosebită se îndreaptă, în acest context, către potențialul economic al țării noastre, către direcțiile competitive în planul politicilor sectoriale, dar și către spectrul oportunităților comerciale și de investiții la nivel regional și european”, a mai spus Marinescu.

El a atras atenția și asupra vulnerabilităților economice și sociale potențate de efectele unor crize suprapuse, într-un context geopolitic și economic actual.

”Perspectivele de redresare și creștere economică sunt condiționate, mai mult ca oricând, de capacitatea statelor de a găsi răspunsuri adecvate în raport cu noile provocări. Eforturile vor continua să se concentreze pe dezvoltarea post-pandemie dar și pe diminuarea efectelor negative generate de războiul ilegitim pornit de Rusia împotriva Ucrainei. Impactul războiului se resimte în întreaga lume, prin creșterea unor prețuri la materii prime, energie, și prin perturbarea lanțurilor comerciale”, a mai spus Cosmin Marinescu.

Consilierul prezidențial a oferit câteva detalii despre dinamica politicilor economice la nivel european.

”În contextul creșterii datoriilor publice pe fondul crizelor multiple, Uniunea Europeană lansează noi direcții de reformare a cadrului european de guvernanță economică. Revenirea la sustenabilitate în planul politicilor economice și al finanțelor publice devine o prioritate ce nu poate fi, și nu trebuie ignorată. România a beneficiat de o creștere economică superioară mediei din regiune iar ținta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 și 2024 reflectă ambiția României de a ieși curând din procedura de deficit excesiv. Însă perpetuarea unei ponderi scăzute a veniturilor fiscale în PIB într-un context inflaționist, marcat de creșterea prețurilor și a cifrelor de afaceri din economie, generează provocări suplimentare”, a evidențiat acesta.

În viziunea sa, este nevoie de ”un plus de responsabilitate în activitatea de legiferare” pentru a menține traiectoria bugetară asumată.

”Fundamentarea corectă a impactului financiar al deciziilor și politicilor publice, date fiind prioritățile economice și limitele bugetare cu care ne confruntăm, trebuie să devină o practică generalizată, care să așeze sistemul administrativ pe baze sănătoase. Avem nevoie de eforturi constante și abordări conjugate în implementarea reformelor și a investițiilor, în colectarea veniturilor fiscale și absorbția fondurilor europene”, a mai spus Marinescu.

El a dat drept exemplu implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, care este ”importantă nu doar ca prioritate națională în folosirea fondurilor europene, ci și ca instrument de credibilitate politică și economică pentru mediul investițional”.

”Unele obiective de reformă sunt puncte comune cu agenda OCDE. Problema guvernanței corporative constituie deja subiect al recomandărilor OCDE pentru România, în Raportul privind aplicarea principiilor guvernanței corporative în întreprinderile de stat. De asemenea, înființarea Consiliului Național pentru Productivitate este o altă recomandare benefică economiei noastre. Echipa Secretariatului OCDE, prin Departamentul de Economie, și-a arătat disponibilitatea de a sprijini România în cadrul procesului de aderare, pentru înființarea Consiliului Național pentru Productivitate, în conformitate cu standardele OCDE și ale Uniunii Europene”, a completat Cosmin Marinescu.

Așadar, problematic investițiilor străine joacă ”un rol central în discuțiile privind aderarea la OCDE”, consideră consilierul prezidențial, ”implicând garanții suplimentare pentru liberalizarea mișcărilor de capital și asigurarea unui regim deschis și transparent pentru accesul investițiilor străine directe pe piața locală”.

” În această privință, creșterea consistentă a investițiilor străine directe în 2022 confirmă faptul că România reprezintă o destinație economică atractivă, care va beneficia și în continuare de stabilitate politică și predictibilitate economică – factori atât de necesari dezvoltării. Nu de puține ori am constatat că din spatele unor decizii, și nu doar de politică publică, răzbate nevoia unui nivel solid de educație economică și financiară. Susținem demersurile întreprinse până acum în direcția promovării educației financiare și a dezvoltării de competențe adecvate în materie. Considerăm că activitatea Rețelei internaționale pentru educație financiară a OCDE merită să aibă un ecou profund și la nivelul inițiativelor și proiectelor naționale”, a conchis Cosmin Marinescu.

Accederea la OCDE este un obiectiv de țară similar cu cele care au vizat aderarea noastră la Alianța Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană, a evidențiat premierul Nicolae Ciucă într-un apel lansat către ”forțele politice”, cărora le-a cerut să trateze acest obiectiv politic cu maximă responsabilitate.

”Accederea la OCDE este un obiectiv de țară similar cu cele care au vizat aderarea noastră la Alianța Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană.Ca atare este nu doar un obiectiv prin care ne propunem să îndeplinim anumite standarde și să facem în așa fel încât țara noastră să poată să ajungă la un nivel de recunoaștere pentru a fi primită în acest club de elită, ci este și un obiectiv politic pe care trebuie să și-l asume toate forțele politice, pentru că e vorba de România, iar prin tot ceea ce am făcut și tot ceea ce va trebui să facem de aici înainte merităm să facem parte din această organizație. Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, așa cum am menționat, este un obiectiv asumat național, la nivel național, pe care Guvernul l-a tratat, îl tratează și îl va trata cu maximă responsabilitate. Procesul de aderare implică reforme pe care partenerii noștri, dar mai ales societatea, cetățenii români, le așteaptă de foarte mulți ani”, a subliniat prim-ministrul cu prilejul lansării proiectului de constituire a Consiliului Naţional pentru Productivitate în România. 

Acesta a menționat câteva repere ale Planului Național de Redresare și Reziliență și Programului de Aderare la OCDE, prin foaia de parcurs.

”Nu cu mult timp în urmă, România a aderat la Convenția tip anti-mită. Şi tot cu mult timp în urmă, în Parlamentul României, a luat ființă Comisia parlamentară pentru sprijinirea aderării la OCDE. De altfel, am și participat cu membrii comisiei la o primă activitate și ne relata domnul ambasador Niculescu că a fost o participare foarte bună, foarte bine primită la nivelul de reprezentare parlamentară a OCDE și încurajez să continuăm în acest fel, pentru că avem nevoie de participare activă și de a înțelege cât mai bine, inclusiv pe componenta parlamentară, ce avem de făcut pentru aderarea la OCDE, pentru că parte din reformele din PNRR și standardele pe care trebuie să le îndeplinim în baza foii de parcurs presupun de la sine modificări legislative consistente, iar acestea nu se pot face decât prin Parlamentul României”, a amintit Ciucă.

Prim-ministrul a reliefat avantajele instituirii Comitetului Național de Productivitate.

”Chiar dacă recomandarea Comisiei pentru instituirea unor astfel de structuri se adresează statelor membre din zona euro, România a decis să se alăture acestor state, având în vedere avantajele inițiativei, de la analizele asupra productivității și competitivității, la schimbul de bune practici care privesc metodologiile de lucru sau consultarea cu părțile interesate. Această structură, care va fi independentă, va efectua analize economice și statistice, iar rezultatele le va comunica în spațiul public prin intermediul unor rapoarte anuale. Avem nevoie de astfel de analize care să fundamenteze politici publice pentru creșterea economică sustenabilă și pentru convergență. Pe de altă parte, rapoartele anuale vor fi utilizate de Comisie în procesul anual de monitorizare a politicilor, realizat prin semestrul european, și vor permite abordarea unor teme rezultate din recomandările Consiliului. Evoluțiile demografice, productivitatea muncii, politica salarială, capacitatea economiilor de a asimila noi tehnologii, calitatea concurenței din mediul de afaceri, dar și competitivitatea externă reprezintă teme pe care statele membre ale Uniunii Europene le consideră drept factori relevanți în ceea ce privește creșterea economică pe termen mediu”, a detaliat premierul.

Prim-ministrul a reliefat avantajele instituirii Comitetului Național de Productivitate.

”Chiar dacă recomandarea Comisiei pentru instituirea unor astfel de structuri se adresează statelor membre din zona euro, România a decis să se alăture acestor state, având în vedere avantajele inițiativei, de la analizele asupra productivității și competitivității, la schimbul de bune practici care privesc metodologiile de lucru sau consultarea cu părțile interesate. Această structură, care va fi independentă, va efectua analize economice și statistice, iar rezultatele le va comunica în spațiul public prin intermediul unor rapoarte anuale. Avem nevoie de astfel de analize care să fundamenteze politici publice pentru creșterea economică sustenabilă și pentru convergență. Pe de altă parte, rapoartele anuale vor fi utilizate de Comisie în procesul anual de monitorizare a politicilor, realizat prin semestrul european, și vor permite abordarea unor teme rezultate din recomandările Consiliului. Evoluțiile demografice, productivitatea muncii, politica salarială, capacitatea economiilor de a asimila noi tehnologii, calitatea concurenței din mediul de afaceri, dar și competitivitatea externă reprezintă teme pe care statele membre ale Uniunii Europene le consideră drept factori relevanți în ceea ce privește creșterea economică pe termen mediu”, a detaliat premierul.

Din punctul său de vedere, ”este nevoie de evaluarea productivității la nivelul sectoarelor și firmelor, analizând productivitatea totală a factorilor”.

Pentru România, analiza investițiilor ca motor al productivității trebuie efectuată nu doar accentuând pe formarea brută de capital fix sau pe volumul investițiilor străine directe, ci suprapunând și dimensiunea regională, fiind cunoscute diferențele mari între zonele țării noastre din aceste puncte de vedere”, a completat Nicolae Ciucă, amintind de faptul că săptămâna trecută a lansat, împreună cu ministrul proiectelor europene, Fondul pentru o tranziție justă.

”Am făcut-o în județul Gorj, județ care are cea mai mare alocare, aproximativ 540 de milioane de euro. Sunt bani care vin pe liniile de finanțare de la Comisia Europeană. Dar în același timp, trebuie să vedem la nivel guvernamental și presupun că acest instrument, acest Comitet de Productivitate va reuși să identifice acele oportunități bazate pe potențialul fiecărei regiuni în parte, astfel încât să putem să contribuim, din toate direcțiile și cu toate resursele, și europene și naționale, la reducerea disparităților între regiuni”, a mai spus prim-ministrul, adăugând că ”pentru consiliile de productivitate, noi variabile vor trebui luate în considerare, precum următoarele: impactul pandemiei asupra lanțurilor de aprovizionare și a lanțurilor valorice, inflația ridicată din anii 2022 și 2023, impactul războiului din Ucraina asupra economiei mondiale, impactul noului mix energetic la nivel european asupra competitivității economiilor blocului comunitar, dar și tensionarea relațiilor dintre China și țările vestice”.

”Doresc să afirm că România nu pornește de la zero în acest demers al analizei pe baze regulate a productivității și competitivității. Recent, a fost încheiat procesul de reevaluare a strategiei naționale pentru competitivitate, al cărei conținut se bazează pe o sinteză a documentelor și a politicilor publice din domeniul economic, cercetare, dezvoltare, inovare, alături de extinderea sferei de aplicație a Atlasului economic al României către zona utilizatorilor din afara Ministerului Economiei, acolo unde acest proiect a fost implementat”, a conchis prim-ministrul.

Directorul Departamentului de Economie al OCDE, Alvaro Santos Pereira, prezent miercuri la București, a remarcat ”energia și dinamismul”, precum și o ”atitudine dornică de reforme” din partea României, informează Agerpres.

Aceste mențiuni au fost făcut cu prilejul lansării proiectului de constituire a Consiliului Naţional pentru Productivitate în România, eveniment la care a luat parte şi premierul Nicolae Ciucă.

”De câte ori vin aici observ energia şi dinamismul şi o atitudine dornică de reforme pe care nu le observ în multe ţări. Merg în aproape 60 de ţări, în întreaga lume, şi nu văd ceea ce văd întotdeauna în această ţară. Şi anume, în primul rând, stabilitate politică şi încurajarea de a realiza un acord între partide, pentru a pune în practică agenda de reforme. Aşa ceva nu se vede des. În al doilea rând, angajamentul pentru reformă, inclusiv prin aderarea la OCDE. OCDE este o organizaţie internaţională a reformei. Noi respirăm reformă”, a susţinut el.

Conform acestuia, România s-a transformat ”dramatic” în ultimele decenii, fiind o țară care ”îşi accelerează transformările, devine tot mai modernă şi devine un punct central” în Europa. Alvaro Santos Pereira a felicitat Guvernul, dar şi cetăţenii români pentru ”angajamentul lor” față de punerea în practică a reformelor.

Acesta consideră că ”trebuie să ne gândim la productivitate dacă vreți să vedeți o creștere a nivelului de viață, trebuie să stimulați productivitatea și de aceea este atât de important acest consiliu al productivității”.

”Productivitatea, așa cum am spus, crește veniturile, dar crește și nivelul de viață și ne oferă mai mult spațiu. Dacă creșterea este foarte mare, atunci scade și datoria; printr-o producție mai mare veți putea reduce poverile financiare, povara datoriei externe care e o problemă mare pentru multe țări, nu numai aici. Cred că acesta este una dintre prioritățile în viitor, dar iată un grafic care arată creșterea productivității în mare parte a lumii. România nu e încă aici, dar în curând o vom vedea. Productivitatea a scăzut în ultimele decenii. Este un lucru care ne nedumerește. E posibil ca și standardul de viață să scadă odată cu productivitatea; coloanele albastre arată productivitatea, iar coloanele roșii arată, în deceniul următor. Ce se întâmplă în România în comparație cu Uniunea Europeană: vedeți că România este în dreapta, Uniunea Europeană în stânga. În ultimii ani, productivitatea a crescut în România, în mod semnificativ, mai mult decât în alte părți ale Europei. Asta e vestea bună. Dar vestea proastă este că și în România începe să scadă nivelul de creștere a productivității. Nu mai crește în același ritm. Iată ce se întâmplă în ceea ce privește productivitatea în toate țările din Uniunea Europeană. Iată România! Aveți productivitatea cu cea mai cel mai mare ritm de creștere și acest lucru este posibil dintr-un singur motiv: de ați aderat la Uniunea Europeană, datorită acestei atitudini dornice de reforme care continuă, care să menține, ați reușit să îmbunătățiți tot timpul productivitatea. Vestea proastă este că încă aveți drum foarte lung de parcurs. Deși vă descurcați bine, productivitatea din țara dumneavoastră este sub media OCDE. Ceea ce înseamnă că, deși începeți să recuperați terenul pierdut, încă produceți mai puțin, aveți o productivitate mai mică decât media europeană și media OCDE”, a semnalat directorul Departamentului de Economie al OCDE.

Citiți și: Nicolae Ciucă: Aderarea României la Convenția Anti-Mită a OCDE va crește reputația companiilor românești, contribuind la includerea acestora în lanțurile de aprovizionare la nivel global

La mijlocul lunii decembrie, România, prin premierul Nicolae Ciucă, a depus la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, memorandumul inițial privind aderarea la această organizație, acest obiectiv aflându-se printre prioritățile diplomației române pentru anul 2023. 

România și-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o anual începând cu 2016, potrivit MAE.

La 1 septembrie 2016, prin Decizie a prim-ministrului a fost creat Comitetul Interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu OCDE, alcătuit din reprezentanți ai tuturor instituţiilor care participă la activitatea structurilor OCDE sau gestionează programe de colaborare cu organizaţia. În prezent Comitetul este coordonat de prim-ministrul României, iar Secretariatul General al Guvernului asigură secretariatul tehnic.

La 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis demararea discuțiilor de aderare cu toate cele 6 țări aspirante – (în ordine alfabetică) Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România. Candidații au fost informați asupra deciziei printr-o scrisoare a Secretariatului General al OCDE care a solicitat, totodată, confirmarea atașamentului față de valorile, principiile și standardele organizației menționate în documentele relevante ale organizației.

OCDE este un for interguvernamental care are ca obiect de activitate identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice, prosperității şi dezvoltării sustenabile în rândul statelor membre, precum şi la nivel global.

Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni – 23) sunt state dezvoltate, deţinând cca. 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. Sediul organizației se află la Paris, Franța.