Connect with us

NATO

Secretarul de stat MAE, Daniel Ioniță, despre planurile României la Summit-ul NATO de la Varșovia: Sporirea sprijinului Alianței asupra regiunii Mării Negre și consolidarea relaţiei de parteneriat NATO-UE

Published

on

Secretarul de stat pentru afaceri strategice Daniel Ioniţă a susținut că România promovează mai multe priorități în vederea summit-ului NATO din iulie, printre care se numără și planul de acțiune adoptat în Țara Galilor în 2014, dar și consolidarea prezenței aliate în flancul estic, la o dezbatere organizată de Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN) şi New Strategy Center (NSC) cu tema. „România – Pivotul Euroatlantic al regiunii”.

daniel ionitaPotrivit unui comunicat remis CaleaEuropeana.ro, în intervenţia sa, secretarul de stat Daniel Ioniţă a arătat că NATO şi UE se confruntă cu probleme reale în vecinătatea Estică şi Sudică, ameninţările tradiţionale apărând în forme mai elaborate şi înşelătoare, sprijinite de dezvoltarea tehnologică şi folosirea ei creativă în scopuri negative. Această analiză este validă la nivel regional, inter-regional şi global. De asemenea, anexarea ilegală a Crimeii şi a Sevastopolului a afectat balanţa strategică în Europa şi în regiunea Mării Negre, nivelul de încredere existent şi potenţialul ca mecanismele de cooperare regională să îşi îndeplinească scopurile. Anexarea a dus la creşterea concentrării asupra dezvoltării capacităţilor militare şi asupra promovării retoricii de escaladare a tensiunii. „Continuarea acţiunilor agresive în Estul Ucrainei, precum şi determinarea Rusiei de a contracara măsurile adoptate de NATO după anexarea ilegală şi ilegitimă a  peninsulei Crimeea, impun menţinerea evoluţiilor din Est şi a consolidării apărării colective pe flancul estic printre priorităţile de prim rang ale Alianţei Nord-Atlantice”, a precizat Daniel Ioniţă. 

Secretarul de stat pentru afaceri strategice Daniel Ioniţă a evidenţiat faptul că, din perspectivă securitară, România are un profil consolidat, atât în regiune, cât şi global. Astfel, ţara noastră contribuie la  implementarea Planului de acţiune al Alianţei pentru creşterea capacităţii operaţionale (Readiness Action Plan), precum şi a celorlalte decizii de la Summit-ul NATO din Marea Britanie. De asemenea, România găzduieşte două structuri Aliate de comandă şi control: Unitatea NATO de Integrare a Forţelor/NFIU (1 septembrie 2015) şi Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est/MND SE HQ (activată la 1 decembrie 2015) care au un rol esenţial în asigurarea unei prezenţe Aliate pe teritoriul naţional.

În legătură cu Summit-ul NATO de la Varşovia, secretarul de stat Daniel Ioniţă a arătat că România promovează mai multe priorităţi: implementarea completă a deciziilor adoptate la Summit-ul NATO din 2014; asigurarea unei prezenţe avansate a forţelor Aliate, care să fie credibilă, cu rol de descurajare, persistentă, în măsură să răspundă rapid şi eficient ameninţărilor pe flancul estic al NATO; continuarea şi creşterea atenţiei Aliate asupra regiunii Mării Negre; consolidarea relaţiei de parteneriat NATO-UE; sublinierea relevanţei politicii de extindere a NATO; menţinerea şi consolidarea sprijinului NATO pentru partenerii săi.

În ceea ce priveşte relaţiile cu Statele Unite ale Americii, Daniel Ioniţă a subliniat că România va continua cooperarea și coordonarea strânse cu SUA, partener strategic de prim rang, care are un rol cheie în consolidarea apărării colective şi a prezenţei avansate a forţelor Aliate în Europa. „Parteneriatul strategic cu SUA este una dintre cele trei mari alegeri strategice din politica externă ale României, care au ca scop realizarea obiectivelor de securitate naţională şi modernizare politică, economică şi socială, celelalte două fiind NATO şi Uniunea Europeană”, a declarat secretarul de stat Daniel Ioniţă.

Pe relaţia cu Republica Moldova, secretarul de stat pentru afaceri strategice a precizat că acţiunea României are un dublu rol: (1) de stabilizare a statului vecin şi de consolidare a cadrelor instituţionale şi democratice şi (2) de ancorare (politică, strategică, dar şi fizică) a statului vecin la spaţiul european / euro-atlantic. 

În sesiunea de întrebări şi răspunsuri, Daniel Ioniţă s-a referit, printre altele, la relațiile bilaterale dintre România şi Federaţia Rusă, la politica de descurajare a NATO, precum şi la modelul de conviețuire interetnică al României, recunoscut şi apreciat ca atare pe plan european.

La acest eveniment au mai luat cuvântul Dan Mihalache, şeful Cancelariei Prezidenţiale, Călin Ungur, consilier de politică externă al Prim-ministrului României, ambasadorul Sergiu Celac, Dan Dungaciu, preşedintele FUMN, Ionel Niţu, preşedintele NSC, precum şi Ion M. Ioniţă, senior editor Adevărul. 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Leviatan Design, compania care implementează două proiecte strategice pentru securitatea României, împlinește zece ani de activitate

Published

on

© Leviatan Design

Leviatan Design, companie aflată în top 10 firme de proiectare și arhitectură din România și specializată în proiecte de infrastructură de apărare la standarde NATO, împlinește anul acesta 10 ani de proiectare și dezvoltare în domeniul construcțiilor din România. Cu un portofoliu vast – care vizează atât construcții civile, cât și obiective strategice, orientat către tehnologie, digitalizare, sustenabilitate și pregătirea continuă a unei resurse umane de calitate – Leviatan Design a implementat și finalizat într-un deceniu peste 550 de proiecte, în diferite sectoare de activitate, precum militar, educațional, administrativ, sectorul medical, consolidare de monumente istorice.

O parte din cheia succesului: avantajul competitiv al tehnologiei și digitalizării procesului de proiectare

© Leviatan Design

CEO-ul companiei, Cătălin Podaru, susține că principalul atu în dezvoltarea companiei a fost o abordare revelatoare bazată pe tehnologie

“Doar prin tehnologie puteam câștiga avantajul competitiv și puteam deveni una dintre primele companii de proiectare și arhitectură, complet digitalizate, din România. Am început să optimizăm fluxurile de lucru, prin automatizarea proceselor interne, astfel încât să putem fi competitivi pe piața din România și să ne diferențiem într-un mediu concurențial extrem de puternic”, a declarat Podaru.

Dezvoltare graduală, cu performanțe consistente în 2021. Investiții constante în dezvoltarea echipei, tehnologii și soluții digitalizate

Numai pe parcursul anului 2021, compania Leviatan Design a atins o serie de realizări importante. Investițiile în software specializat pentru activitățile de proiectare s-au triplat, numărul de angajați s-a dublat față de anul precedent, echipa companiei extinzându-se la peste 100 de specialiști.

© Leviatan Design

În ceea ce privește performanța financiară, Leviatan Design a reușit pe parcursul exercițiului fiscal anterior realizarea unei cifre de afaceri de peste 35,7 milioane lei, ceea ce constituie o creștere semnificativă în raport cu încasările din 2020.

Însă, o parte semnificativă din bugetul companiei a fost direcționat către investiții în dezvoltarea echipei, achiziția și implementarea de tehnologii și soluții digitalizate.

Doar în ultimii patru ani, compania a investit peste două milioane de lei atât în echipamente performante și aplicații software astfel încât fiecare proiectant să dețină propria licență AEC (arhitectură, inginerie și construcții), cât și în programe de specializare, conferințe de profil și cursuri de dezvoltare personală, pentru toți membrii echipei. În 2021, bugetul direcționat către această zonă aproape s-a triplat, iar raportat la nivelul investițiilor din prima jumătate a lui 2022, se estimează că la finalul anului, ponderea investițiilor se va situa în jurul valorii de 10% din cifra de afaceri.

Proiecte strategice NATO pentru securitatea României, în portofoliul Leviatan Design

Tot anul trecut, Leviatan Design s-a clasat pe locul al 8-lea în top în TOP 100 cele mai puternice firme de arhitectură și proiectare, conform celei mai recente analize anuale a pieței de arhitectură și proiectare din România, realizată de IBC Focus.

De altfel, compania a finalizat șapte proiecte complexe de infrastructură și a contractat proiecte strategice importante pentru securitatea națională a României.

Leviatan Design a executat proiecte de tip design & build, care au beneficiat de avantajele aplicării BIM (modelarea informatică a clădirilor) atât în procesul de proiectate, cât și în etapa de execuție și urmărire a șantierului, respectiv.

© Leviatan Design

Printre acestea, se află proiectul de realizare centrală termică și reabilitare infrastructură utilități de la Universitatea Națională de Apărare “CAROL I” din București, pavilion multifuncțional, cu o suprafață construită de 3054 mp, în incinta Institutului ”Cantacuzino” din București, sau noul pavilion administrativ în Cazarma 940, care aparține de Centrul 85 Comunicații Aero și Informatică „General Doroftei Ghermănescu” din București.

În prezent, Leviatan Design are în desfășurare două dintre cele mai importante proiecte care sunt strategice pentru apărarea națională.

Este vorba despre proiectul de „Realizare infrastructură statică a Comandamentului Corpului Multinațional de Sud Est (Headquarters Multinational Corps South-Eastl HQ MNC-SE) în cazarma 562”, de la Sibiu.

Leviatan Design face parte dintr-o asociere condusă de Ubitech Construcții pentru a realiza lucrările de infrastructură pentru Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu, o structură va asigura interoperabilitatea comenzii dintre structurile NATO din România și comandamentele Alianței.

Un alt proiect important este cel care vizează extinderea și modernizareaa bazei aeriene 71 de la Câmpia Turzii, respectiv “Realizare infrastructură – zonă operaţională în cazarma 1833 Câmpia Turzii”.

Baza Aeriană de la Câmpia Turzii reprezintă unul dintre punctele strategice esențiale în infrastructura de apărare și securitate a României, fiind tratată ca atare inclusiv de aliați. De exemplu, în 2021, US Air Force a anunțat că Statele Unite vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei aeriene de la Câmpia Turzii din România.

Leviatan Design conduce asocierea de firme implicate în realizarea acestui proiect strategic.

© Leviatan Design

Pentru fondatorii și membrii companiei, borna unui deceniu de activitate reprezintă un prilej de reafirmare a avantajelor rezultate în urma aplicării standardului BIM (modelarea informatică a clădirilor) și a transformării digitale a companiei cu capital privat românesc, la nivelul tuturor proceselor.

Pornind de la viziunea tinerilor antreprenori care au înființat societatea în 2012 și care a fost, încă de la început, orientată înspre dezvoltarea durabilă prin tehnologie și inovare, Leviatan Design a evoluat rapid și s-a diferențiat pe piața locală a construcțiilor de concurenții săi prin capacitatea sa deosebită de adaptare, susținută în mod ferm de investițiile realizate în tehnologizare și digitalizare, arată compania într-un material publicat pe pagina sa cu prilejul marcării celor 10 de ani de activitate.

© Leviatan Design

Continue Reading

NATO

Emmanuel Macron a promulgat legea prin care Franța a ratificat aderarea Finlandei și Suediei la NATO

Published

on

© Emmanuel Macron - Twitter

Președintele francez, Emmanuel Macron, a semnat sâmbătă decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, informează AFP, citat de Agerpres.

”Această alegere suverană a Finlandei şi Suediei, doi parteneri europeni, le va consolida securitatea în faţa ameninţării actuale din vecinătatea lor imediată şi va aduce o contribuţie semnificativă având în vedere capacităţile acestor doi parteneri la postura colectivă şi securitatea noastră europeană”, a declarat sâmbătă Palatul Elysee.

Amintim că Parlamentul francez a ratificat la 2 august protocoalele de aderare a Suediei şi Finlandei la NATO printr-un vot al Adunării Naţionale, după decizia istorică a acestor două ţări de a renunţa la neutralitate ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia.

Șefii de stat sau de guvern ai statelor membre NATO, reuniți la finalul lunii iunie în cadrul summitului de la Madrid, au invitat Finlanda și Suedia, prin declarația finală, să devină membre ale Alianței.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Recent, Statele Unite au devenit cea de-a 23-a țară care au ratificat aceste documente, printre celelalte care au făcut deja acest lucru numărându-se și România.

Potrivit Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt: Cehia, Grecia, Ungaria, Portugalia, Slovacia, Spania și Turcia.

Continue Reading

NATO

Estonia subliniază că împreună cu Finlanda ar avea mijloacele necesare pentru a închide Golful Finlandei pentru navele militare ruse: ”Marea Baltică va fi o mare a NATO”

Published

on

© NATO

Ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur, a punctat vineri că integrarea sistemelor de rachete de apărare costieră ale Estoniei şi Finlandei vor putea permite închiderea Golfului Finlandei pentru navele militare ruse, dacă va fi necesar, consemnează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Într-un interviu acordat cotidianului finlandez Iltalehti, ministrul eston a subliniat importanţa coordonării acestor sisteme odată cu aderarea Finlandei la NATO, o măsură pe care a convenit-o săptămâna aceasta cu omologul său finlandez, Antti Kaikkonen.

”Finlanda și Suedia, în calitate de membri NATO, vor consolida semnificativ regiunea Mării Baltice și ne vom coordona planurile de apărare pentru o mai bună securitate a națiunilor noastre. Raze de acţiune a rachetelor de coastă estone şi finlandeze este mai mare decât lăţimea Golfului Finlandei. Aceasta înseamnă că ne putem coordona apărarea cu rachete şi să ne transmitem reciproc toate informaţiile”, a explicat Hanno Pevkur.

”Marea Baltică va fi o mare interioară a NATO după ce Suedia şi Finlanda vor adera la NATO. Faţă de cum este acum, situaţia se va schimba”, remarcă ministrul eston al apărării.

Șefii de stat sau de guvern ai statelor membre NATO, reuniți la finalul lunii iunie în cadrul summitului de la Madrid, au invitat Finlanda și Suedia, prin declarația finală, să devină membre ale Alianței.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Recent, Statele Unite au devenit cea de-a 23-a țară care au ratificat aceste documente, printre celelalte care au făcut deja acest lucru numărându-se și România.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE2 hours ago

Regatul Unit, prima țară care aprobă un vaccin bivalent anti-COVID dezvoltat de Moderna

ROMÂNIA3 hours ago

Lucian Bode: România contribuie consistent la securitatea UE, de aceea aderarea țării noastre la spațiul Schengen reprezintă o „urmare firească”

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Iranul va răspunde până la miezul nopții coordonatorului UE cu privire la textul final al proiectului de acord nuclear revitalizat

INDIA6 hours ago

Narendra Modi: India trebuie să se transforme într-o țară dezvoltată în 25 de ani, cu politici pentru a susține producția internă, apărarea și tehnologia digitală

U.E.7 hours ago

EFFIS: 2022 ar putea stabili un record la incendiile de vegetație în UE. România, Spania și Portugalia, printre țările cele mai afectate de secetă

INDIA7 hours ago

La cea de-a 75-a aniversare a independenței Indiei, Joe Biden susține că această țară este un „partener indispensabil” pentru SUA

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA8 hours ago

Ministrul Apărării, convins că anul viitor Forțele Navale Române vor fi mai bine echipate la nivelul provocărilor de securitate actuale și viitoare

ROMÂNIA8 hours ago

Marcel Ciolacu, mesaj de Ziua Marinei Române: Îi felicit pentru profesionalism și dăruire pe toți marinarii care și-au legat destinele de mările și oceanele lumii

ROMÂNIA9 hours ago

Nicolae Ciucă, de Ziua Marinei: Conflictul din apropierea granițelor subliniază necesitatea unei armate moderne, dotată cu echipamente de ultimă generație

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA4 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending