Connect with us

ROMÂNIA

Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a reafirmat, la Kiev, determinarea României de a oferi asistență Ucrainei „atât timp cât va fi necesar”

Published

on

© MAE

Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a reafirmat, la Kiev, determinarea României de a oferi asistență Ucrainei „atât timp cât va fi necesar” în contextul războiului de agresiune al Rusiei, precum și pentru avansarea agendei europene a țării, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, remis caleaeuropeana.ro.

Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a efectuat o vizită la Kiev, în perioada 23-24 noiembrie 2022, împreună cu reprezentantele Austriei, Croației, Germaniei, Letoniei și Lituaniei în Consiliul Afaceri Generale, responsabile cu afaceri europene. La vizită au mai participat vicepreședintele Parlamentului European, Nicola Beer, precum și ministrul afacerilor externe al Principatului Liechtenstein. Acțiunea a avut loc la inițiativa ministrului pentru Uniunea Europeană şi Constituție al Austriei, Karoline Edtstadler.

Oficialii europeni au avut o întrevedere cu Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, precum și reuniuni cu femei în funcții de conducere în Ucraina – Prim-ministrul adjunct pentru integrare europeană şi euroatlantică, Olha Stefanishyna, ministrul adjunct al afacerilor interne, Meri Akopyan, președintele Parlamentului (Verkhovna Rada), Ruslan Stefanchuk, vicepreședinta Parlamentului, Olena Kondratiuk, deputați din Parlamentul Ucrainei. Totodată, programul a inclus și întâlniri cu reprezentanți ai Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Crucii Roșii Ucrainene, Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), precum și cu studenți ai Universității Naționale din Kiev „Taras Shevchenko”. De asemenea, oficialii europeni au vizitat Centrul de Sprijin pentru Supraviețuire (Survival Relief Centre) și au ținut un moment de reculegere la monumentul dedicat comemorării foametei deliberate din perioada 1932-1933 din Ucraina, Holodomor.

Războiul de agresiune al Rusiei

Obiectivele principale ale vizitei oficialilor europeni au vizat reiterarea solidarității depline cu Ucraina în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse, reconfirmarea sprijinului pentru procesul de reconstrucție şi abordarea situației femeilor şi fetelor din zone de război şi conflict, conform Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU 1325 (2000) privind femeile, pacea şi securitatea. Astfel, participantele la vizită au susținut importanța unui rol activ al femeilor în procesul de luare a deciziilor curente şi viitoare privind Ucraina şi au subliniat că implicarea deplină a femeilor este esenţială pentru o dezvoltare sustenabilă în orice moment, pe timp de pace, în conflicte ori pe perioada de stabilizare și reconstrucție post-conflict.

Cu același prilej, secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a avut şi reuniuni bilaterale cu oficiali ucraineni din cadrul Biroului Președintelui Ucrainei, Ihor Zhovkva și Kyrylo Tymoshenko, cu secretarul de stat Yevhen Perebyinis din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi cu președinta Comitetului pentru Integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană din Parlamentul Ucrainei, Ivanna Klympush-Tsintsadze. Temele abordate au vizat, în principal, sprijinul multidimensional acordat de România pentru Ucraina, inclusiv în contextul proceselor de reconstrucţie și integrare europeană. 

Pe parcursul vizitei, atât în reuniunile comune, cât și în cele bilaterale, oficialul român a reiterat mesajele de condamnare a agresiunii ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei, precum și a atacurilor militare asupra populației civile ucrainene, localităților și infrastructurii critice, cu încălcarea flagrantă a dreptului internațional. A exprimat sprijinul României pentru conduita eroică a poporului ucrainean în războiul brutal declanșat de Rusia, ale cărui consecințe dramatice se traduc în pierderi de vieți omenești, distrugerea totală sau parțială a orașelor, peste 8 milioane de persoane strămutate intern, care se confruntă cu privațiuni și neajunsuri majore în perioada dificilă a sezonului rece, peste 10.000 de minori transferați în locații necunoscute din Rusia și un număr impresionant de victime ale atrocităților comise de trupele de ocupație rusești, între care femei și fete expuse crimelor de război, violenței de gen și traficului de persoane.

În context, secretarul de stat Daniela Gîtman a reconfirmat conduita fermă a României față de Rusia în formatele multilaterale, precum și susținerea pentru regimul de sancțiuni la adresa Federației Ruse și asigurarea implementării depline a acestuia. Totodată, a reafirmat sprijinul prompt, concret și substanțial al României pentru Ucraina și solidaritatea cu poporul ucrainean, precum și determinarea autorităților române de a continua să ofere asistență atât timp cât va fi necesar. A reiterat angajamentul pentru asigurarea unui flux predictibil și sigur pentru grânele ucrainene pe piețele internaționale prin intermediul Culoarelor de Solidaritate (Solidarity Lanes). De asemenea, a subliniat aportul depus până în prezent de România în acest sens, atât prin creșterea capacităților de depozitare și export portuar, cât și prin dezvoltarea infrastructurii de transport, respectiv consolidarea punctelor de trecere a frontierelor. Secretarul de stat român a exprimat deschiderea țării noastre de a sprijini pe cât posibil Ucraina, prin intermediul coridoarelor de transport existente pentru aprovizionarea cu mărfuri esențiale.

Sprijin umanitar

În contextul prezentării sprijinului multidimensional oferit Ucrainei de către România, secretarul de stat Daniela Gîtman a evidențiat alăturarea țării noastre la eforturile internaționale de pregătire pentru sezonul rece 2022-2023 (winterisation efforts) în Ucraina, prin acordarea de către MAE a unei contribuții voluntare în valoare de 300.000 euro către Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), ce va fi transferată până la finalul anului. A prezentat proiectul de construire de adăposturi de urgență dotate cu instalații pentru iarnă, cu o capacitate de acomodare pentru 16.000 de persoane, care va fi disponibil pentru misiuni în cadrul Mecanismului European de Protecție Civilă și care urmează să fie finalizat, în beneficiul Ucrainei, în prima parte a anului viitor.  

Oficialul român a prezentat, de asemenea, eforturile Guvernului de la București pentru sprijinirea refugiaților ucraineni cu rezidență temporară pe teritoriul României și măsurile adoptate prin Planul Național adoptat recent, pentru integrarea acestora pe piața forței de muncă, în sistemul de învățământ și cel de servicii medicale.

Integrare europeană

Discuțiile privind integrarea europeană a Ucrainei au oferit prilejul evidențierii poziției României de promovare a agendei europene a Kievului, cu accent pe evaluarea progreselor pe baza meritelor proprii, importanța asigurării unui proces de reforme cuprinzătoare, profunde și credibile, pentru îndeplinirea criteriilor de aderare și sprijinul adaptat în funcție de necesități și nivel de ambiție.

De asemenea, secretarul de stat român a exprimat sprijinul deplin pentru eforturile oficialilor ucraineni vizând îndeplinirea condițiilor prevăzute de etapele următoare ale parcursului de integrare europeană, pentru avansarea procesului de reforme în mod cuprinzător și sustenabil și pentru perspectiva unei viitoare integrări în Piața Unică europeană, în conformitate cu criteriile de aderare și metodologia politicii de extindere. A evidențiat disponibilitatea României de a participa la procesul de instruire a experților ucraineni în domeniul afacerilor europene, precum și posibilitatea derulării unor proiecte pe linia consolidării rezilienței Ucrainei cu sprijinul Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București.

Relații bilaterale constructive

În ceea ce privește procesul de reconstrucție al Ucrainei, oficialul român a prezentat posibile domenii în care România ar putea participa la procesul de reformă instituțională cu accent pe modernizarea sistemului civil de răspuns la situații de urgență/crize, educație și combaterea corupției.

Din perspectiva agendei bilaterale, secretarul de stat Daniela Gîtman a exprimat interesul României pentru o relație constructivă cu Ucraina, bazată pe deschidere și încredere reciprocă, precum și pe o agendă solidă de cooperare pe termen lung, axată pe agenda europeană, reconstrucția Ucrainei și dezvoltarea conectivității dintre cele două țări vecine. A reliefat imperativul unei comunicări strategice mai intense pentru combaterea dezinformării și narativelor false promovate de regimul de la Moscova și pentru a spori încrederea publică din unele state partenere ale UE în conduita, măsurile și acțiunile derulate de UE și statele sale membre. În acest sens, a exprimat disponibilitatea de a colabora cu Ucraina în zone terțe precum Africa și Asia de Sud-Est.

În cadrul tuturor reuniunilor, înalții demnitari ucraineni au mulțumit pentru sprijinul important acordat de România în contextul războiului actual și au exprimat convingerea că țara noastră va continua să susțină efortul societății ucrainene de consolidare a democrației și avansare a procesului de integrare europeană. De asemenea, au exprimat interesul pentru experiența României în procesul de aderare la Uniunea Europeană, precum și pentru implicarea țării noastre în procesul de reconstrucție a Ucrainei.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

BUSINESS

Președintele ARICE: Este necesar să identificăm noi oportunități de afaceri, care să ducă la o creștere a exporturilor românești pe piața turcă

Published

on

© Rareș Burlacu - Facebook

Președintele Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior, Rareș Burlacu, a avut o întâlnire cu ambasadorul Turciei la Bucureşti, Özgür Kıvan, și Ufuk Tandoğan, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri Turci din România, prilej cu care oficialul român a subliniat importanța identificării unor noi oportunități de afaceri, care să ducă la o creștere a exporturilor românești pe piața turcă. 

„Am accentuat, în timpul discuției, că este necesar să identificăm noi oportunități de afaceri, care să ducă la o creștere a exporturilor românești pe piața turcă, pentru a reduce și mai mult deficitul comercial, aflat oricum în scădere față de anul 2022. Potențialul de intensificare a colaborării există în domenii cum ar fi energie, transporturi, agricultură, IMM-uri, dar și în domeniul industrial, domnul ambasador anunțând un fapt îmbucurător și anume că România reprezintă prima destinaţie externă a investiţiilor turce în domenii industriale”, a transmis președintele ARICE într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

De asemenea, Rareș Burlacu a reamintit mai multe rezultate importante ale relației economice româno-turce: „Turcia este cea mai mare țară de export din afara Uniunii Europene pentru companiile românești. La capitolul investiții, cele peste 18 mii de companii cu capital turcesc ridică cifra investițiilor la aproximativ 8-9 miliarde de euro, poziționând Turcia în primii 5 investitori din țara noastră. Schimburile comerciale dintre cele două țări depășesc 10 miliarde de euro doar anul trecut. Cifre impresionante.”

Continue Reading

ROMÂNIA

Prin promovarea inovării la nivelul practicilor de audit, Curtea de Conturi se alătură eforturilor administrative de implementare a reformelor necesare aderării României la OCDE

Published

on

© Curtea de Conturi a României - Facebook

O delegație a Curții de Conturi a României condusă de președintele Mihai Busuioc a participat, în perioada 26-27 februarie, la Paris, la seminariile comune Intosai Development Initiative – IDI – OECD dedicate președinților instituțiilor supreme de audit privind auditul si managementul finanțelor publice.

„Prin promovarea inovării la nivelul practicilor de audit, Curtea de Conturi se alătură eforturilor administrative de implementare a reformelor necesare aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică”, informează Curtea de Conturi a României într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Formatul dezbaterilor încurajează schimbul de expertiză între profesioniștii din domeniul auditului public cu accent pe identificarea celor mai eficiente și inovative practici de audit. În cadrul atelierelor de lucru, Curtea de Conturi a României a împărtășit din experiențele dobândite în formarea personalului responsabil de auditul performanței, în urma colaborărilor desfășurate cu experții Oficiului pentru Responsabilitate Guvernamentală a SUA și cei ai Curții de Audit a Țărilor de Jos.

A fost subliniată importanța conferită auditului performanței prin constituirea unui departament dedicat la nivelul Curții, precum și creșterea ponderii acestor tipuri de audituri pentru a consolida impactul activității și a răspunde așteptărilor societății.

OCDE este un for interguvernamental care are ca obiect de activitate identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice, prosperității şi dezvoltării sustenabile în rândul statelor membre, precum și la nivel global.

OCDE este continuatoarea fostei Organizații Europene pentru Cooperare Economică (OECE), fondată în 1948 pentru a pune în aplicare Planul Marshall, finanțat de SUA pentru reconstrucția continentului european după cel de-al doilea Război Mondial. Convenția care a consfințit transformarea OECE în OCDE a fost semnată la 14 decembrie 1960 la Paris și a intrat în vigoare la 30 septembrie 1961.

Cei 38 de membri ai OCDE sunt state dezvoltate, deţinând cca. 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. Sediul organizației se află la Paris, Franța (https://www.oecd.org/about/).

România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022, primind Foaia de Parcurs în iunie 2022. Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la Organizație.

Țara noastră a depus în decembrie 2022 Memorandum-ul Inițial, care face o autoevaluare a legislației, politicilor și practicilor interne, raportat la instrumentele legislative OCDE.

În prezent, România se află în etapa tehnică a procesului, care constă din transmiterea de informații suplimentare, organizarea de misiuni tematice și susținerea de prezentări în cele 26 de Comitetele sectoriale OCDE.

Citiți și: Luca Niculescu explică ”procesul foarte tehnic” de aderare a României la OCDE: Cele 26 de comitete ale OCDE trimit misiuni de evaluare care acoperă practic toate domeniile vieții publice

Comitetul național pentru aderarea României la OCDE este constituit din ministerele, autoritățile și instituțiile publice cu atribuții în cadrul procesului de aderare și este condus de prim-ministru. Comitetul național stabilește liniile de acțiune în vederea îndeplinirii condițiilor prevăzute în Foaia de Parcurs a României la OCDE, agreează deciziile pentru alinierea legislației, politicilor și practicilor României la cele ale Organizației și formulează propuneri pentru soluționarea blocajelor care ar putea să întârzie procesul de aderare.

Continue Reading

ROMÂNIA

Nicolae Ciucă: PNRR este instrumentul prin care România trebuie să reuşească o adevărată ofensivă verde

Published

on

© Nicolae Ciucă/Facebook

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este instrumentul prin care România trebuie să reuşească o adevărată ofensivă verde, a afirmat președintele Senatului și liderul PNL, Nicolae Ciucă, marți, la evenimentul „Bune practici pentru mediu avansate de societatea civilă”, organizat de Ziua Mondială a Organizațiilor Neguvernamentale, care recunoaște eforturile societății civile și organizațiilor românești de mediu.

„Suntem într-un moment în care trebuie să cerem mai mult de la noi înşine şi de la români în ceea ce priveşte mediul înconjurător. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este instrumentul prin care România trebuie să reuşească o adevărată ofensivă verde. Extinderea transportului nepoluant, eficientizarea energetică pe scară largă, implementarea cât mai bună a sistemului garanţie-returnare, investiţii importante în generarea energiei verzi. În acelaşi timp, PNRR ne oferă şansa de a realiza cel mai mare program naţional de împădurire din România, cu o ţintă de 27.000 de hectare împădurite. Contăm şi pe ONG-urile de mediu, pentru ca aceste obiective ale României să fie îndeplinite”, a declarat Nicolae Ciucă, potrivit Adevărul.

Președintele Senatului a subliniat importanța ONG-urilor în rezolvarea unor provocări de la nivel național în mai multe domenii, precum justiție, educație sau mediu, unde au acționat în colaborare cu autoritățile sau, adesea, mai bine decât acestea.

„Organizațiile non-guvernamentale au atras, în mod constant, atenția asupra problemelor existente în țară, au acționat și au ajutat acolo unde statul nu a reușit să se implice suficient. Acestea au sprijinit autoritățile publice să îmbunătățească legislația în multiple domenii. Cele mai importante colaborări au fost pe Legile Justiției și pe Legile Educației. ”, a explicat Nicolae Ciucă.

Șeful Senatului a mai arătat că „ONG-urile cu activitate în protecția mediului au avut de rezolvat, de multe ori fără ajutor din partea instituțiilor publice, situații-limită din domeniul lor de activitate”, având „un rol esenţial în stabilirea unor politici publice mai eficiente pentru mediul înconjurător”, iar „cazul pădurilor din România ilustrează foarte bine munca esențială” a acestor organizații.

„Reţeaua de arii protejate din România a crescut de la circa 6% din suprafaţa ţării, înainte de aderarea la UE, la 23% în prezent. 5,5 milioane de hectare de arii protejate înseamnă că România europeană demonstrează un interes autentic faţă de mediu”, a mai spus șeful Senatului. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

PARLAMENTUL EUROPEAN5 mins ago

Anul alegerilor. Parlamentul European a adoptat noi norme de transparență pentru publicitatea politică menite să combată dezinformarea și ingerințele străine

COMISIA EUROPEANA19 mins ago

Comisia Europeană prezintă noi inițiative de stimulare a poziției de lider industrial a UE în domeniul materialelor avansate, o tehnologie-cheie relevantă pentru dubla tranziție verde și digitală

BUSINESS42 mins ago

Președintele ARICE: Este necesar să identificăm noi oportunități de afaceri, care să ducă la o creștere a exporturilor românești pe piața turcă

ROMÂNIA1 hour ago

Prin promovarea inovării la nivelul practicilor de audit, Curtea de Conturi se alătură eforturilor administrative de implementare a reformelor necesare aderării României la OCDE

Marian-Jean Marinescu1 hour ago

Marian-Jean Marinescu este al doilea cel mai influent europarlamentar în ceea ce privește politicile de transport

NATO5 hours ago

SUA, NATO și UE se distanțează de afirmațiile lui Macron și resping ideea de a trimite trupe aliate în Ucraina: Nu există astfel de planuri

ROMÂNIA17 hours ago

Nicolae Ciucă: PNRR este instrumentul prin care România trebuie să reuşească o adevărată ofensivă verde

COMUNICATE DE PRESĂ18 hours ago

Într-o întâlnire cu ambasadorul Elveției în România, directorului general ICI București a subliniat importanța dialogului continuu pentru provocarea proiectelor comune care să contribuie la progresul științific și tehnologic

U.E.18 hours ago

Olaf Scholz se delimitează de declarațiile lui Macron: Niciun soldat al ţărilor membre UE sau NATO nu va fi trimis în Ucraina

FONDURI EUROPENE19 hours ago

Ministrul Adrian Câciu, la AmCham România CEO Business Forum: România va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027

ROMÂNIA22 hours ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO4 days ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.5 days ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA7 days ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA1 week ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA2 weeks ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

Trending