Connect with us

U.E.

Secretarul de stat pentru afaceri europene, George Ciamba, participă la reuniunea Consiliului Afaceri Generale

Published

on

Secretarul de stat pentru afaceri europene George Ciamba va participa, la data de 21 octombrie 2014, la Luxemburg, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG).

george ciambaPrincipalul subiect de dezbatere aflat pe agendă vizează pregătirea Consiliului European din 23-24 octombrie 2014, fiind programată o discuţie asupra proiectului de Concluzii ale Consiliului European, axat pe tema Pachetului energie şi schimbări climatice la orizontul anului 2030. Pe agenda Consiliului European din 23-24 octombrie 2014 figurează, de asemenea, situaţia economică la nivel european, precum şi aspecte de actualitate ale agendei externe a UE. 
 
Pe agenda reuniunii CAG este inclusă şi o dezbatere privind stadiul implementării deciziilor Consiliului European din 26-27 iunie 2014, vizând cel de-al patrulea pilon al Agendei Strategice a UE – Libertate, Securitate şi Justiţie.
În cadrul reuniunii, vor mai avea loc discuţii asupra activității grupului de lucru „Prietenii Preşedinţiei” pentru îmbunătăţirea funcţionării UE, axate pe eficientizarea funcționării UE, precum și pe consolidarea programării inter-instituţionale anuale şi multianuale.
 

Totodată, conform practicii, miniştrii pentru afaceri europene vor avea un dejun de lucru cu Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.

COMISIA EUROPEANA

Stella Kyriakides: Comisia Europeană va sprijini Planul României de Combatere a Cancerului în toate etapele sale

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, a salutat lansarea Planului Național de Combatere a Cancerului, și a transmis srpijinul deplin al Executivului European pentru ca acest plan să fie implementat. Mesajul său video a fost transmis în cadrul unei conferințe a proiectului „Împreună învingem cancerul”, eveniment organizat de ARPIM și Politici de Sănătate.

„Dați-mi voie să încep prin a vă felicita pentru această importantă conferință la care mă bucur să iau parte astăzi. Vreau, de asemenea, să fructific această ocazie și să felicit România pentru lansarea, doar cu o săptămână în urmă, a Planului său național de combatere a cancerului. Planul oferă o viziune pentru o societate sănătoasă, pentru generațiile prezente de români dar, totodată, și pentru generațiile viitoare. Comisia Europeană va sprijini acest efort în toate etapele sale”, a transmis oficialul european. 

Comisarul european a menționat că Executivul European a început să stabilească procedura de înființare a centrelor oncologice integrate naționale în toate statele membre: „Acestea sunt doar câteva exemple de acțiuni ambițioase care vor sprijini și inspira statele membre în dezvoltarea și implementarea planurilor lor naționale de control al cancerului.”

„Anul acesta vom vedea multe acțiuni suplimentare, în special în ceea ce privește prevenția și diagnosticul și, de asemenea, în reducerea inegalităților ,care este unul din obiectivele majore ale Planului European de Combatere a Cancerului. Noul registru privind inegalitățile în domeniul cancerului va identifica tendințele între statele membre și regiuni și ne va ajuta pe noi să identificăm provocările și domeniile specifice de acțiune pentru a direcționa investițiile și intervențiile. Scopul este de a aduce schimbări concrete pentru cetățeni și de a salva vieți. De exemplu, acest lucru ne va ajuta să îmbunătățim accesul cetățenilor și pacienților români la screening și la medicamente și tratamente inovatoare”, a mai adăugat acesta. 

Stella Kyriakides a făcut un apel la stakeholderilor români să se implice în călătoria europeană de combatere a cancerului: „Dar acesta este în mare măsură un efort colectiv. Avem nevoie de o implicare puternică a tuturor stakeholderilor români, deoarece statele membre și autoritățile de sănătate publică nu pot reduce singure incidența și mortalitatea prin cancer. Vreau să închei cu acest mesaj important – o colaborare puternică între politicieni și factorii de decizie, experți oncologici de top și reprezentanții pacienților este crucială. Odată cu prima aniversare a Planului European de Combatere a Cancerului și cu lansarea planului românesc de combatere a cancerului, suntem doar la începutul acestei călătorii. Aștept cu nerăbdare să continuăm împreună spre un viitor mai sănătos și mai echitabil”, a conchis aceasra în mesajul său.


La 3 februarie 2021, Comisia Europeană a făcut un pas hotărât în conturarea unei Uniuni Europene a Sănătății, prin lansarea primului Plan European de Combatere a Cancerului, cu o finanțare de 4,1 miliarde de euro. Obiectivul asumat de Comisia Europeană de a lupta cu această maladie și de a ajuta în mod echitabil fiecare pacient al UE, indiferent de statul membru din care provine, fiecare Guvern național trebuie să se implice în efortul comun european de a oferi șanse egale de supraviețuire pacienților oncologici. Acest efort se transpune prin realizarea unor Planuri Naționale de Combatere a Cancerului, care să fie elaborate în baza obiectivelor europene.

De această dată, România nu a întârziat să își asume elaborarea unui nou Plan Național updatat noului context european. Astfel, în aprilie 2021, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui Plan Național de Combatere a Cancerului, care să corespundă cu adevărat nevoilor pacienților oncologici din țara noastră și care să îmbunătățească poziționarea României în clasamentele UE privind mortalitatea, programele de screening sau accesul la medicație inovativă. În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale au indicat nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Citiți și: România are un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Programele de screening, terapiile inovative și traseul pacientului, printre principalele obiective

S-a constituit la nivelul Parlamentului Grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului și bineînteles, o Comisie tehnică, având ca obiectiv principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului. Coordonator științific al Planului fost Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu (Camera Deputaților) și coordonatorul tehnic fost Conf. univ. dr. Constantin Dina (Ministerul Sănătății).

Continue Reading

CONSILIUL UE

Șeful diplomației UE pledează pentru crearea forței europene de reacție rapidă: Tensiunile cu Rusia, cel mai recent exemplu că Europa este în pericol

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat marţi că tensiunile cu Moscova din cauza comasării de trupe ruse la frontiera cu Ucraina sunt “cel mai recent exemplu” al faptului că “Europa este în pericol”, pledând în acest sens pentru definitivarea Busolei strategice a apărării europene, al cărei element central este o forță de reacție rapidă de 5.000 de soldați.

“Ne confruntăm cu provocări. Europa este în pericol. Înainte, când se spunea aşa ceva, unii râdeau, însă acum râd mai puţin”, a apreciat Borrell, potrivit EFE, informează Agerpres.

El a participat la o dezbatere în Comisia pentru afaceri externe din Parlamentul European privind “Busola strategică”, propunerea prin care ţările UE caută să obţină o mai mare autonomie în domeniul apărării.

“Când a fost elaborată ‘Busola strategică’ nu eram conştienţi de numărul mare de provocări cu care ne confruntăm astăzi, pentru că la frontierele estice ale Europei nu se întâmplase nimic şi situaţia din Sahel era mult mai bună decât acum”, a continuat el.

În opinia Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, “problema dintre Ucraina şi Rusia este cel mai recent exemplu” al acestor ameninţări, printre care a mai menţionat şi situaţia politică din Balcanii de Vest, din Orientul Mijlociu sau din regiunea Indo-Pacific, precum şi spaţiul cibernetic.

Ţările UE dezbat din noiembrie 2021 documentul propus de Borrell și care prevede că statele membre vor crea până în 2025 o forță militară de reacție rapidă de 5.000 de soldați.

În acest sens, Borrell a recunoscut că “încă mai trebuie puse la punct detaliile” privind elementul central al propunerii, mai precis crearea forţei de 5.000 de militari care să se poată desfăşura rapid în caz de viitoare crize.

Însă, şeful diplomaţiei europene s-a declarat încrezător că miniştrii apărării şi de externe din țările UE vor încheia discuţiile pentru ca şefii de stat şi de guvern să poată lua o decizie în martie. Subiectul a fost abordat de miniștrii de resort la reuniunea lor comună de la Brest din 14 ianuarie, iar Busola Strategică a UE este așteptată a fi andosată de liderii europeni la Consiliul European din 24-25 martie.

Busola Strategică va combina o definiție europeană a amenințărilor, consolidarea capacității operaționale și industriale europene și apărarea intereselor și a libertății de acțiune a Uniunii Europene în domenii disputate, cum ar fi mările și oceanele, spațiul, spațiul cibernetic și informațiile. Acesta va defini acțiunile care trebuie întreprinse în patru domenii-cheie: gestionarea crizelor, consolidarea capacităților, reziliența și parteneriatele. Președinția franceză a Consiliului Uniunii Europene dorește să impulsioneze lucrările în vederea elaborării unei Busole Strategice pentru a asigura o apărare europeană mai puternică și mai operațională. “Pentru prima dată, Uniunea Europeană va elabora o carte albă care va stabili foaia de parcurs pentru securitate și apărare până în 2030”, a transmis președinția franceză a Consiliului.

“Rămân multe de făcut în ceea ce priveşte definirea scenariilor, structurilor de comandă şi control, costuri comune, planificare anticipată şi un proces de luare a deciziilor mai flexibil”, a explicat politicianul spaniol. “Este însă clar că este nevoie să ne sporim capacitatea de reacţie rapidă şi hotărâtă, iar evenimentele recente o demonstrează cu prisos”, a adăugat Borrell.

Şeful diplomaţiei europene urmează să susţină marţi seară un discurs în cadrul evenimentului “Europa în pericol: Ce urmează pentru securitatea şi apărarea UE?”, co-organizat de Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE), pe care Borrell îl conduce, şi de Institutul de Studii pentru Securitate al UE.

Securitatea europeană se află sub presiune ca urmare a concentrărilor de forțe militare rusești la granița cu Ucraina și prin propunerile de securitate pe care Moscova le-a avansat Statelor Unite și NATO prin care cer oprirea oricărui proces de extindere a Alianței către Ucraina sau Georgia și încetarea prezenței militare aliate în Europa, îndeosebi în țările care au aderat la NATO, iar majoritatea și la UE, după 1997.

Acest concept al sferelor de influență a fost respins luni de miniștrii de externe europeni, care au adoptat un set de concluzii comune prin care au reafirmat că securitate europeană este indivizibilă.

În același timp, Franța insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană în baza ideii președintelui Emmanuel Macron privind o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei.

O astfel de propunere de securitate a fost, însă, declinată de șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, chiar dacă acesta nu are nicio putere instituțională în a impune înlăturarea unui astfel de subiect de pe agenda europeană.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premierul Poloniei, îngrijorat de refuzul Berlinului de a furniza arme Ucrainei: Este o „mare dezamăgire” că Germania blochează sprijinul Estoniei pentru Kiev

Published

on

© Kancelaria Premiera/ Flickr

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, s-a declarat marţi îngrijorat de reacţia Berlinului la concentrarea de forţe militare ruse în apropierea frontierei Rusiei cu Ucraina, după ce au apărut informaţii că Germania blochează Estonia să trimită Kievului artilerie de proveniență germană, refuzând să emită autorizațiile necesare, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

„Observ cu îngrijorare situaţia din Ucraina şi reacţiile vecinilor noştri din Germania în faţa ameninţării din partea Rusiei. O mare dezamăgire este, printre alte lucruri, ezitarea Germaniei în a-şi da consimţământul pentru furnizarea de arme din Estonia către un stat care se pregăteşte să se apere împotriva unui agresor”,  a scris Mateusz Morawiecki într-o postare pe Facebook.

Berlinul este reticent în a emite autorizaţii pentru exportul de arme de origine germană către Ucraina, care se pregăteşte pentru o potenţială invazie rusă. La rândul său, ministrul apărării leton Artis Pabriks, a declarat că politica Berlinului privind armele pentru Ucraina este ”o mare greşeală”.

Refuzul Germaniei de a furniza arme Ucrainei pe fondul crizei de securitate de la granița cu Rusia are ca scop evitarea escaladării tensiunilor, a declarat ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, într-un interviu publicat sâmbătă.

Între timp, Estonia și celelalte țări baltice, Letonia și Lituania, au anunțat că vor trimite Ucrainei rachete antitanc şi antiaeriene fabricate în SUA.

În egală măsură, Ambasada Statelor Unite la Kiev a anunțat printr-un mesaj publicat pe Twitter că primul din cele câteva transporturi din pachetul de asistenţă de securitate în valoare de 200 milioane de dolari acordat de Washington armatei ucrainene, autorizat în decembrie de preşedintele Joe Biden, a sosit la Kiev.

Cancelarul german Olaf Scholz a afirmat că în ultimii ani ţara sa nu a sprijinit exportul de arme și a cerut Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei, subliniind că “trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor) asupra noastră”.

Polonia i-a cerut constant Berlinului să adopte o poziţie mai dură faţă de Rusia, în special cu privire la gazoductul Nord Stream 2, care ar urma să transporte gaz din Rusia în Germania. Săptămâna trecută Morawiecki  a descris  gazoductul Nord Stream 2 drept „instrumentul de şantaj” al Moscovei, context în care a apreciat că actuala creştere a preţurilor la energie în Europa este deopotrivă efectul comportamentului Rusiei şi al politicii UE.

În schimb, ministrul german al apărării a promis sprijin prin instalarea unui spital de campanie în Ucraina, în timp ce prăpastia incertitudinii vis-a-vis de poziția Berlinului a fost adâncită după declaraţia de vineri a comandantului marinei germane – Kay-Achim Schönbach, care între timp a demisionat -, care a spus că preşedintele rus Vladimir Putin ”merită probabil” respect şi că peninsula Crimeea ”niciodată nu va reveni înapoi” Ucrainei.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA11 hours ago

Guvernul salută decizia OCDE privind începerea negocierilor de aderare cu România: Apartenența la OCDE va consolida profilul internațional al României

ROMÂNIA11 hours ago

Klaus Iohannis salută decizia OCDE de a deschide negocierile de aderare cu România: Rămânem angajați să atingem obiectivul de aderare

INTERNAȚIONAL11 hours ago

OCDE a decis deschiderea negocierilor de aderare a României la “clubul țărilor dezvoltate ale lumii”

MAREA BRITANIE13 hours ago

Regatul Unit nu va ezita să adopte ”cele mai grele” sancțiuni decise vreodată contra Rusiei, dacă Moscova recurge la o nouă agresiune împotriva Ucrainei

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Stella Kyriakides: Comisia Europeană va sprijini Planul României de Combatere a Cancerului în toate etapele sale

CONSILIUL UE15 hours ago

Șeful diplomației UE pledează pentru crearea forței europene de reacție rapidă: Tensiunile cu Rusia, cel mai recent exemplu că Europa este în pericol

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Premierul Poloniei, îngrijorat de refuzul Berlinului de a furniza arme Ucrainei: Este o „mare dezamăgire” că Germania blochează sprijinul Estoniei pentru Kiev

ROMÂNIA15 hours ago

Transparency International: România, printre cele mai corupte trei țări din UE, alături de Ungaria și Bulgaria

U.E.16 hours ago

Opoziția din Ungaria îi cere lui Viktor Orban să-și anuleze vizita în Rusia de pe 1 februarie, în contextul situației ”tensionate” privind Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Supraviețuitoarea Holocaustului Margot Friedländer, în vârstă de 100 de ani, se va adresa eurodeputaților pentru a marca Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului

ROMÂNIA17 hours ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA20 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda6 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE7 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.7 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

Advertisement

Team2Share

Trending