Connect with us

ROMÂNIA

Secretarul de stat pentru afaceri europene, Melania-Gabriela Ciot: Instituțiile din administrația publică vor lua măsuri față de provocările semnalate României de către Consiliul UE în cadrul semestrului european 2019

Published

on

© Gabriela Ciot/ Facebook

Secretarul de stat pentru afaceri europene, Melania-Gabriela Ciot, a participat miercuri, 10 iulie 2019, la reuniunea Grupului de Lucru pentru Semestrul European organizată la sediul Ministerului Afacerilor Externe, potrivit comunicatului oficial.

Grupul de Lucru pentru Semestrul European este compus din reprezentanți la nivel de director sau expert ai instituțiilor din administrația publică centrală, cu atribuții în problematica Semestrului European și procesele subsumate acestuia.

Cu această ocazie, secretarul de stat a declarat că “scopul principal al reuniunii a fost acela de a discuta elaborarea Planului de acțiuni pentru implementarea Programului Național de Reformă 2019 (PNR) și a Recomandărilor specifice de țară 2019 (RST) fiind pus accentul asupra conținutului recomandărilor specifice pentru România, emise în contextul Semestrului European. În acest sens, instituțiile din administrația publică centrală cu atribuții în gestionarea domeniilor vizate de acest proces trebuie să analizeze conținutul recomandărilor propuse de Comisia Europeană în luna iunie și aprobate de Consiliul Uniunii Europene în luna iulie, în vederea identificării măsurilor necesare pentru abordarea provocărilor semnalate. Aceste măsuri vor fi incluse în planul de acțiuni menționat anterior, care va fi înaintat guvernului spre aprobare în perioada următoare.”

Reamintim că în această săptămâna Consiliul Uniunii Europene a publicat recomandările pe țară pentru anul 2019, iar România are de îndeplinit mai multe sarcini. 

Citiți și: Consiliul UE a aprobat recomandările pe țară din „semestrul european” 2019. Ce sarcini are de îndeplinit România în perioada 2019-2020

La 9 iulie 2019, Consiliul și-a adoptat recomandările și avizele pentru anul 2019 privind politicile economice, de ocupare a forței de muncă și bugetare ale statelor membre. Aceste decizii au fost luate în baza recomandărilor realizate de Comisia Europeană.

Potrivit executivului european, dezechilibrele macroeconomice continuă să fie corectate de statele membre dar sunt necesare măsuri suplimentare. Unele state membre continuă să aibă un nivel ridicat istoric al datoriei publice şi private, ceea ce reduce marja de manevră pentru rezolvarea şocurilor negative.

Ministerul Afacerilor Externe, în calitatea sa de coordonator național privind Strategia Europa 2020, a demarat procesul de elaborare a Planului de acțiuni pentru implementarea PNR 2019 și a RST 2019 și a solicitat instituțiilor din administrația publică centrală să analizeze aspectele semnalate de Comisia Europeană în recomandarea specifică de țară 2019, în vederea identificării măsurilor adecvate de răspuns, în concordanță cu Programul de guvernare 2018-2020, Programul Național de Reformă 2019 și Programul de Convergență 2019-2022.

Informații suplimentare:

Semestrul European, introdus la nivelul Uniunii Europene în anul 2010, este mecanismul de coordonare și monitorizare a politicilor economice și bugetare ale statelor membre UE. Semestrul debutează toamna cu publicarea de către Comisia Europeană a Analizei Anuale a Creșterii care stabilește prioritățile menite să orienteze acțiunea UE în perioada următoare și se încheie cu aprobarea Recomandărilor Specifice de Țară, vara. Recomandările cuprind orientări de politică economică pentru fiecare stat membru UE pentru următoarele 12-18 luni.

Strategia Europa 2020, adoptată în anul 2010, reprezintă strategia de creștere economică a Uniunii Europene care își propune atingerea unor obiective de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Programul Național de Reformă reprezintă obligația fiecărui stat membru UE de a translata la nivel național obiectivele Europa 2020. Documentul strategic național se actualizează anual pentru a include măsuri care să abordeze orientările și provocările identificate în cadrul Semestrului European, în scopul îndeplinirii obiectivelor naționale și, implicit, a celor de la nivelul UE.

Grupul de Lucru pentru Semestrul European participă la procesul de elaborare a Programului Național de Reformă și a planurilor anuale de acțiune aferente, instrumente care servesc la monitorizarea implementării măsurilor de reformă asumate.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ENERGIE

Klaus Iohannis: Administrația Trump așteaptă ameliorarea legislației în domeniul energiei pentru a creşte atractivitatea României pentru investitorii americani

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că Statele Unite și administrația Trump aşteaptă ca legislaţia din România în domeniul energiei să fie ameliorată, în condițiile în care alături de omologul american a adoptat o Declarație Comună în care România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională și își asumă că vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei.

“Există această preocupare şi ea a fost adusă în discuţie, însă într-o notă optimistă. Preşedintele Trump şi ceilalţi prezenţi au exprimat aşteptarea că această legislaţie să fie ameliorată pentru a creşte atractivitatea României pentru investitorii americani şi sunt convins că aceste lucruri se pot realiza”, a spus Iohannis în declaraţia susţinută la Ambasada României din SUA, cu referire la legea offshore şi OUG 114.

Șeful statului a fost întrebat şi dacă anunţul Exxon privind retragerea din România ar avea legătură cu modificările aduse legislaţiei.

“Nu vreau să fac speculaţii, însă această chestiune a fost adusă în discuţie şi eu cred că vom primi clarificări în perioada imediat următoare”, a arătat Iohannis, menţionând că omolul american este foarte interesat să fie dezvoltate noi surse de energie, precum cele din Marea Neagră.

”România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională. Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia. Resursele de gaze naturale din România au potențialul de a crește prosperitatea statelor noastre, precum și de a întări securitatea energetică a Europei. România și Statele Unite vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei în beneficiul ambelor țări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”, este stipulat în textul declarației adoptate de președinții Iohannis și Trump.

Anterior vizitei la Washington, șeful statului a afirmat că ”există o disponibilitate la nivel de Guvern de a repara anumite chestiuni ale ordonanței 114 și a legii offshore care nu au fost bine gândite”.

Ar fi de dorit, pentru că mulţi investitori de bună credinţă sunt îngrijoraţi“, a mai explicat șeful statului cu privire la cele două acte normative.

România își dorește ca Exxon să rămână. Ni s-a transmis că această discuție referitoare la plecare ține mai degrabă de politica globală a companiei și nu de situația de aici. (…) Energia este sensibilă și importantă. Securitatea energetică ține de securitatea națională”, a spus președintele săptămâna trecută.

Discuțiile privind relația energetică au avut loc în contextul în care a fost instaurat un climat volatil și impredictibil cu privire la exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Recent, au fost întețite informațiile privire la potențiala retragere a companiei americane Exxon Mobil din procesul de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră pe fondul impredictibilității cadrului legislativ.

În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

La începutul anului, compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a anunțat că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislativeAnterior, și compania americană ExxonMobil a cerut României o legislație stabilă și infrastructură pentru a începe exploatarea gazelor din Marea Neagră.

De altfel, întârzierea în adoptarea legii offshore care reglementează exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră – promulgată în noiembrie 2018 – a determinat companiile de profil să amâne investițiile.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Declarația Comună adoptată de Donald Trump și Klaus Iohannis: SUA își vor extinde sprijinul pentru intrarea României în programul Visa Waiver

Published

on

© Administrația Prezidențială

Declarația Comună România – SUA adoptată de președinții Klaus Iohannis și Donald Trump, prima după cea din 2011 privind Parteneriatul Strategic, reiterează sprijinul Statelor Unite pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în programul Visa Waiver în conformitate cu cerinţele legislaţiei SUA.

Anunțată de președintele Klaus Iohannis drept miză a discuțiilor în cadrul celei de-a doua vizite pe care a efectuat-o la Casa Albă în actualul mandat, tema eliminării vizelor pentru cetățenii români care doresc să călătorească în SUA și-a făcut loc deopotrivă în documentul comun adoptat și în declarațiile celor doi lideri.

Întrebat în Biroul Oval dacă sprijină includerea României în programul Visa Waiver, Donald Trump a răspuns: ”Este o chestiune la care ne gândim“, a spus preşedintele american cu privire la eliminarea vizelor pentru cetăţenii români în SUA”.

Ulterior, Declarația Comună a stipulat în paragraful final că ”Statele Unite își reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerințele legislației SUA.

Mai mult decât atât, în comunicatul de presă dat publicității de Casa Albă pentru a marca vizita președintelui României la Washington este precizat că ”președintele Trump intenționează să extindă legăturile dintre cele două țări prin sprijinirea eforturilor României de a deveni eligibilă în programul Visa Waiver, în concordanță cu rigorile legilor SUA”.

La conferința de presă care a organizat-o la Ambasada României la Washington după întâlnirea cu Donald Trump, președintele Klaus Iohannis a spus că omologul său american ”este foarte interesat de această tematică și sunt convins că specialiștii din administrația americană împreună cu specialiștii noștri vor găsi cele mai bune căi pentru a continua o îmbunătățire a acestor aspecte”.

Anterior vizitei în Statele Unite, șeful statului și-a anunțat ca obiectiv aducerea în discuție a acestui subiect. ”Aici lucrurile trebuie să miște un pic”, spunea Klaus Iohannis în urmă cu o săptămână.

La precedenta sa vizită la Washington, în perioada 5-9 iunie 2017, președintele Iohannis a avut o serie de întâlniri cu senatori și cu membri ai Camerei Reprezentanților din SUA cu care a discutat includerea României în programul Visa Waiver, în condițiile în care o decizie în acest sens trebuie luată de Congresul Statelor Unite.

În plus, la finalul anului trecut, Comisia Europeană și-a reluat mesajul de sprijin pentru România și celelalte țări UE care nu fac parte din programul Visa Waiver în vederea realizării reciprocității depline în materie de vize cu SUA. În prezent, cetățenii din cinci țări membre ale Uniunii Europene (Bulgaria, Cipru, Croaţia, Polonia şi România) au nevoie de vize pentru a intra pe teritoriul american în condițiile în care între SUA și UE funcționează principiul reciprocității eliminării vizelor.

Președintele Klaus Iohannis a efectuat marți a doua sa vizită de lucru la Casa Albă, fiind primit din nou de Donald Trump în Biroul Oval după întrevederea din 9 iunie 2017, când șeful statului a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul SUA la Casa Albă.

Casa Albă a dat publicității marți, chiar în timpul întâlnirii din Biroul Oval dintre Donald Trump și Klaus Iohannis, un comunicat de presă în care liderul american celebrează parteneriatului strategic româno-american și își manifestă certitudinea că viitorul României și cel al relației sale cu SUA sunt ”foarte, foarte strălucite”.

În comunicatul menționat, Donald Trump face referire la trei dimensiuni: celebrarea parteneriatului dintre România și SUA, sprijinirea unui aliat ferm precum România și consolidarea investițiilor și securității energetice.

Declarația Comună adoptată de Iohannis și de Trump cuprinde promisiunea că cei doi lideri vor acționa împreună ”ca prieteni și aliați” pentru a avansa Parteneriatul strategic româno-american și marchează 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și 15 ani de la aderarea țării noastre la NATO. 

Principalele elemente de noutate ale acestui document sunt reflectate de opoziția celor două țări față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe europeni dependenți energetic față de Rusia și evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Continue Reading

ROMÂNIA

Cetățenii români vor fi primii din Europa care pot achita cumpărăturile în rate direct cu cardul de credit Visa

Published

on

© Wikipedia

Deținătorii români de carduri Visa sunt primii cetățeni din Europa care vor putea achita cumpărăturile în rate direct cu cardul de credit Visa. Acest lucru este posibil cu ajutorul unui nou serviuciu oferit de compania Visa, relatează Agerpres.

Acest serviciu Visa de plată în rate lansat în România este parte a unui proiect-pilot mai extins derulat la nivel global, acesta urmând să fie disponibil pe scară largă din anul 2020.

Prin intermediul noului serviciu, posesorii eligibili de carduri Visa vor avea opţiunea de a-şi împărţi costul total al produselor în tranşe mai mici, egale, distribuite pe o perioadă de timp definită. Deţinătorii de carduri îşi pot alege planul de rate direct la casă sau în momentul finalizării comenzii online, iar băncile emitente pot oferi acest serviciu prin intermediul reţelei Visa, fără a fi nevoie să-şi dezvolte propria infrastructură de acceptare.

În cadrul etapei-pilot, deţinatorii de carduri ING Bank vor putea plăti în rate în magazinele fizice Altex şi online, la eMAG. Participarea comercianţilor la program este facilitată de PayU, Alpha Bank şi UniCredit Bank.

‘Un studiu derulat de Visa printre consumatorii români a arătat că plata în rate este un criteriu major când vorbim de cumpărături. Am dezvoltat soluţia de plată în rate la cheie pentru a permite comercianţilor şi emitenţilor de carduri de credit să ofere această funcţionalitate fără să fie nevoiţi să aloce resurse considerabile de timp şi bani pentru dezvoltarea unei infrastructuri de la zero. Totodată, comercianţii care integrează soluţia vor putea să ofere consumatorilor un mod sigur şi rapid de a plăti în rate, ceea ce va creşte vânzările şi satisfacţia clienţilor’, a declarat Cătălin Creţu, director general pentru România, Croaţia, Slovenia şi Malta, în cadrul Visa.

Conform datelor Băncii Naţionale a României (BNR), valoarea plăţilor cu cardurile de credit din România a crescut cu 80% în ultimii trei ani, la 12 miliarde de lei, în 2018, iar primul semestru din 2019 confirmă tendinţa de creştere susţinută, cu un avans de 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În ceea ce priveşte numărul de tranzacţii, zilnic se realizează în medie peste 200.000 de plăţi cu carduri de credit emise de către băncile din România. 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending