Connect with us

NATO

Secretarul general adjunct al NATO exclude orice negociere a prezenței militare aliate în România: Nu este problema Federaţiei Ruse

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est, după ce Rusia a cerut ca toate trupele străine și echipamentele militare grele să fie retrase din ţările care au aderat la Alianţa Nord-Atlantică după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria.

”Răspunsul nostru a fost şi rămâne la fel de clar şi de transparent: nu există în niciun fel o modalitate de a negocia, de a compromite postura militară a NATO pe teritoriul ţărilor NATO. Este treaba NATO unde şi în ce configuraţie, în funcţie de nevoile de securitate, ne aşezăm prezenţa militară în ţările NATO”, a scris el pe pagina sa de Facebook, cu referire la o intervenție pe care a avut-o la postul de televiziune Digi24.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua de vineri a întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi secretarul de stat american Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria.

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO, iar președintele Klaus Iohannis a decis convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe tema situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic. “O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”, a transmis MAE român, care precizat suplimentar că “autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate”.

”Nu este problema Federaţiei Ruse, aşa cum noi nu spunem Federaţiei Ruse unde să îşi pună sau să nu îşi pună propriile forţe pe teritoriul său. Ceea ce spunem Federaţiei Ruse este că e totalmente anacronic şi este o întoarcere în timp istoric către zone complicate ale istoriei europene, ideea că poţi să ameninţi cu incursiune militară un stat vecin, suveran, independent şi democratic din Europa”, a adăugat Mircea Geoană.

”Aceasta este linia cu adevărat roşie, nu cea pe care o spune şeful diplomaţiei de la Moscova”, a insistat secretarul general adjunct al NATO.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

Published

on

© European Union

Suedia a decis să inverseze două secole de politică de securitate marcată de neutralitate și să adere oficial la NATO, un anunț în acest sens fiind făcut luni de prim-ministrul Magdalena Andersson, după cum relatează Deutsche Welle și The Guardian.

Guvernul suedez a confirmat că intenționează să solicite aderarea la NATO, alăturându-se astfel Finlandei, țara vecină, într-o decizie dramatică care marchează una dintre cele mai mari consecințe strategice ale invaziei Rusiei în Ucraina de până acum.

“Există o largă majoritate în parlamentul suedez pentru ca Suedia să adere la NATO. Acesta este cel mai bun lucru pentru securitatea Suediei. Vom informa NATO că dorim să devenim membru al alianței”, a declarat luni premierul Magdalena Andersson, după o dezbatere parlamentară care a urmat deciziei de duminică a partidului de guvernământ de a susține aderarea la NATO.

Ea a declarat într-o conferință de presă, după o dezbatere parlamentară, că Suedia se va afla “într-o poziție vulnerabilă” în timp ce cererea va fi procesată, dar că se simte “încrezătoare că există sprijin pentru acest lucru în rândul poporului suedez”.

Doctrina de neutralitate a Suediei este adesea datată din secolul al XIX-lea, deoarece țara nu a mai fost în stare de război de la sfârșitul campaniei militare suedeze împotriva Norvegiei din 1814 și după Congresul de Pace de la Viena din 1814-1815. Atât în perioada celor două războaie mondiale, cât și în timpul Războiului Rece, Suedia și-a menținut neutralitatea în materie de politică externă și de securitate.

Decizia Suediei vine după ce și președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

În acest sens, șefa guvernului suedez a precizat că o candidatură comună cu Finlanda este “cel mai bun” lucru pentru Suedia şi securitatea sa.

O cerere comună cu Finlanda ar putea fi trimisă atunci când președintele acesteia, Sauli Niinistö, va efectua o vizită de stat la Stockholm marți și miercuri.

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia. Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern. Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATO, SUAFinlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.

Statele aliate din NATO vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță, în contextul în care acestea și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri din partea Rusiei, a declarat, duminică, secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, după prima reuniune informală din istorie a miniștrilor de externe aliați, la Berlin. 

Continue Reading

NATO

Ministrul de externe al Estoniei consideră că aderarea Suediei și Finlandei la NATO ar spori securitatea regiunii baltice

Published

on

© Estonian Foreign Ministry/ Flickr

Aderarea Suediei şi Finlandei la NATO ar spori securitatea regiunii baltice, consideră ministrul de externe al Estoniei, Eva-Maria Liimets, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

„Când vedem că în vecinătatea noastră noi ţări democratice aderă la NATO, ştim că acest lucru va însemna exerciţii comune mai ample şi o mai mare cooperare în domeniul apărării, a afirmat şefa diplomaţiei estoniene pentru Reuters, la Berlin, unde a participat sâmbătă la o reuniune cu omologii săi din Alianţa Nord-Atlantică.

Eva-Maria Liimets şi-a mai exprimat speranţa că Suedia, Finlanda şi Turcia vor depăşi diferenţele în legătură cu aderarea primelor două la NATO, adăugând că atmosfera de la reuniunea de la Berlin a fost foarte încurajatoare.

„Am observat unele diferenţe, dar am văzut şi disponibilitatea acestor ţări de a depăşi diferenţele dintre ele”, a adăugat ea

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat vinerea trecută ostilitatea față de aderarea celor două țări, acuzându-le că servesc drept „adăpost pentru teroriștii PKK” (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), considerat organizație teroristă de către Turcia, Uniunea Europeană și de Statele Unite.

Erdogan a reiterat acest aspect duminică, spunând că Turcia a susținut întotdeauna ideea extinderii NATO, dar este îngrijorată de dorința Finlandei și Suediei de a se alătura Alianței, având în vedere relațiile lor cu grupările teroriste.

Reamintim că premierul suedez Magdalena Andersson va încerca, luni, să obțină un sprijin larg din partea Parlamentului (Riksdag) pentru o cerere de aderare la NATO, a anunțat aceasta duminică, după ce partidul său, aflat la guvernare, a renunțat la opoziția de lungă durată față de aderare în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

De asemenea, președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună „fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Continue Reading

NATO

Noul Concept Strategic al NATO pentru “o eră a competiției strategice”: SUA vor documentul centrat pe descurajarea Rusiei, România insistă pentru întărirea prezenței aliate pe flancul estic și la Marea Neagră

Published

on

© NATO

Noul Concept Strategic al NATO, pe care liderii aliați îl vor aproba la summitul de la Madrid din 28-30 iunie, reprezintă proiectul Alianței pentru “o eră a competiției strategice” și va reflecta “noua realitate de securitate din Europa”, au consemnat, sâmbătă și duminică, miniștrii de externe ai celor 30 de țări aliate, în cadrul primei lor reuniuni cu caracter informal, care s-a desfășurat la Berlin. Documentul va fi centrat pe noțiunea de “apărare și descurajare” a Rusiei, nu de “îngrădire” a Moscovei, după cum a menționat șeful diplomației americane Antony Blinken, în timp ce România, prin vocea ministrului de externe Bogdan Aurescu, a insistat ca documentul să trateze Rusia drept principala amenințare la adresa NATO și să prevadă întărirea prezenței aliate pe flancul estic și la Marea Neagră.

Prin Conceptul Strategic ce va fi adoptat luna viitoare “vom lua decizii importante, pentru a consolida disuasiunea și apărarea NATO”, a spus, la finalul reuniunii cu pricina, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care s-a alăturat lucrărilor întrunirii aliate prin videoconferință, de la Bruxelles, din cauza diagnosticării sale cu COVID-19.

Sesiunile de discuții, conduse de secretarul general adjunct Mircea Geoană, au vizat negocierea Noului Concept Strategic al Alianței. Noul document, pe care liderii NATO îl vor aproba la summitul de la Madrid din iunie 2022, va stabili modul în care NATO va face față unei lumi mai imprevizibile și mai competitive. Decizia aprobării unui nou Concept Strategic a fost luată la summitul aliat de la Bruxelles din 14 iunie 2021.

La finalul reuniunii, șeful diplomației SUA, Antony Blinken, a insistat că acest document strategic va stabili modul în care Alianța va susține și consolida securitatea transatlantică în fața agresiunii președintelui Putin, precum și a altor amenințări emergente.

Conceptul strategic va viza și “eforturile noastre continue de a ne fortifica poziția de forță pe flancul estic al NATO și de a ne consolida parteneriatele de apărare dincolo de regiune – de exemplu, cu Australia, Japonia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, toate acestea urmând să fie reprezentate la Madrid”, a anunțat Blinken.

Secretarul de stat american a subliniat că împreună cu omologii aliați au fost discutate “contribuții foarte pozitive și substanțiale” la acest proces de redactare al următorului Concept Strategic. 

Întrebat dacă politica față de Rusia inserată în Concept va viza “îngrădirea” Moscovei, înaltul diplomat american a nuanțat că nucleul acestui document va fi dat de “noțiunea de apărare și descurajare”.

“Aceasta este ceea ce a adus – a adus Alianța împreună în primul rând, și asta include și în ceea ce privește descurajarea și apărarea împotriva oricărei agresiuni din partea Rusiei. Pot spune cu încredere că acest lucru va fi pe deplin reflectat în Conceptul strategic”, a conchis el.

Din partea României, ministrul de externe Bogdan Aurescu a specificat că viitorul Concept Strategic, care va fi adoptat de liderii NATO la sfârșitul lunii iunie, va stabili reperele majore de acțiune și profilul Alianței pentru cel puțin următoarea decadă, subliniază MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

El a evidențiat, în context, importanța ca acest document strategic să se raporteze, în mod realist și adecvat, la noul context de securitate cu care se confruntă Alianța, prin evidențierea principalelor amenințări și provocări și asigurarea capacității de răspuns eficient și calibrat la acestea. În acest context, Aurescu a subliniat că noul Concept Strategic este necesar să reflecte faptul că Rusia va rămâne principala amenințare la adresa Alianței

De asemenea, șeful diplomației române a reluat teza sa de la ultima reuniune ministerială, și “a subliniat necesitatea ca Noul Concept să evidențieze relevanța acordată de Alianță apărării colective, ca sarcină principală prioritară a NATO, și să abordeze transformarea pe termen lung a posturii Alianței pe Flancul Estic, mai ales la Marea Neagră, care are o importanță deosebită pentru securitatea euroatlantică”.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA55 mins ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO1 hour ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

CONSILIUL UE2 hours ago

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

SUA2 hours ago

Declarație transatlantică privind tehnologia și comerțul: SUA și UE au ajuns la noi înțelegeri pentru investiții în semiconductori, acordarea licențelor sau integritatea informațiilor în situații de criză

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 hours ago

Nicolae Ciucă: Acordul între BEI și Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare constituie un pas important pentru România în dezideratul său de a face tranziția către o economie verde

U.E.3 hours ago

Lituania critică opoziția Ungariei față de embargoul asupra petrolului rusesc: ”Întreaga UE este ținută ostatică de un stat membru”

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

CE propune noi norme pentru a îmbunătăți flexibilitatea bugetului UE în perioade de criză și digitalizarea gestionării banilor europeni

CONSILIUL UE4 hours ago

TEN-E: Consiliul UE dă undă verde noilor norme pentru infrastructura energetică transfrontalieră

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Previziunile economice de primăvară pentru România: Comisia Europeană anticipează o încetinire a ritmului de creștere până la 2,6% în 2022. Inflația va atinge un nivel record, de 8,9%

NATO24 hours ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO1 day ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL1 day ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO1 day ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE6 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

ROMÂNIA7 days ago

PNRR: Marcel Boloș se deplasează la Bruxelles pentru clarificări în vederea lansării celor 57 de apeluri din 69 existente în portofoliu

Team2Share

Trending