Connect with us

NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, avertizează: Ar fi cel mai greșit lucru să avem divergențe între SUA și Europa privind ascensiunea Chinei

Published

on

© Mircea Geoana/ Twitter

NATO și Uniunea Europeană nu sunt în căutarea unui nou adversar în ce privește China, însă ar fi “cel mai greșit lucru” ca statele membre ale celor două organizații să aibă o “divergență mult prea mare” privind relația lor cu China, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Jens Stoltenberg, într-o videoconferință cu jurnaliști români.

Întrebat de CaleaEuropeană.ro despre semnalele contradictorii apărute prin afirmațiile Înaltului Reprezentant al UE, Josep Borrell, cu privire la relația UE-China, dar și despre rezultatele summitului dintre liderii UE și cei de la Beijing, Mircea Geoană a spus că “lucrurile sunt destul de clare”.

“Știți bine că acest summit UE-China era prevăzut să aibă loc la Leipzig. El a fost amânat din motive evidente legate de pandemie. Dacă citim cel puțin ce scrie Comisia Europeană, inclusiv echipele lui Josep Borrell, lucrurile sunt destul de clare. Se vorbește apăsat de faptul că China încearcă pe dezinformare, pe achiziții ostile de active de natură strategică, aeroportuare, tehnologie, proprietate intelectuală. Este clar că în clipa de față definirea Chinei ca un rival sistemic începe să capete contur. Ce înseamnă asta din punct de vedere al politicii unui stat UE sau stat NATO cu privire la 5G și companii chinezești sau companii europene sau altele în economia proprie, este o decizie la nivel național”, a afirmat secretarul general adjunct al Alianței Nord-Atlantice.

Mircea Geoană a subliniat, în context, că NATO și Uniunea Europeană nu trebuie să intre pe o cale a divergențelor în ce privește abordarea față de China, precizând că Alianța nu este în căutarea unui nou adversar, dar și că Occidentul trebuie să fie vigilent în fața provocărilor pe care ascensiunea Chinei le generează.

“Cred că suntem în faza în care acomodăm de fapt ascensiunea Chinei, care este un fenomen de anvergură globală, și este un lucru pe care îl spunem de fiecare dată și îl spunem și în discuțiile dintre NATO și UE. Până la urmă, cel mai greșit lucru ar fi ca între răspunsul pe care Statele Unite și aliații săi globali, inclusiv Quad-ul care s-a creat între SUA, India, Japonia și Australia, și ceea ce face Uniunea Europeană și ceea ce face Vestul democratic să existe o divergență mult prea mare. De aceea, cred că această conversație este o conversație care are sens. China este un actor global cu care trebuie să colaborăm pe anumite zone. Este evident că sunt bunuri comune de natură globală, în care o țară cu o populație atât de vastă și cu o economie importantă trebuie angrenată, dar pe de altă parte există elemente de competiție strategică, de competiție tehnologică, de asimetrie de tratament între modul în care au fost primite până recent investițiile chinezești în lumea vestică și modul în care investițiile occidentale sunt primite mai puțin bine pe piața chinezească. Este un proces de ajustare, este un proces de învățare, este un proces care și la noi la NATO este în plină derulare. Din punct de vedere al NATO, nu suntem în căutarea unui nou adversar, dar suntem vigilenți pentru că atunci când o țară capătă dimensiuni atât de robuste, automat sunt și invitații la colaborare, dar sunt și provocări care trebuie să fie avute în vedere. Și acest lucru îl facem de o manieră coerentă și la nivel de NATO și la nivel de UE”, a conchis Geoană.

Ascensiunea Chinei a fost tratată în premieră într-un document NATO în declarația finală a summitului aniversar de la Londra, din decembrie 2019, iar de atunci, Alianța Nord-Atlantică subliniază că “ascensiunea Chinei schimbă fundamental echilibrul global de putere, încălzește cursa pentru supremația economică și tehnologică, înmulțește amenințările pentru societățile deschise și libertățile individuale și sporește concurența asupra valorilor și modului nostru de viață”.

De asemenea, la începutul acestui an, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a atras atenția că Europa și Statele Unite se află în raza de acțiune a rachetelor Chinei.

În ce privește Uniunea Europeană, președinții Consiliului European și Comisiei Europene au afirmat luni, după summitul virtual UE-China, că Uniunea Europeană și China “nu împărtășesc aceleași valori, sisteme politice sau abordări privind multilateralismul”, subliniind rivalitatea sistemică dintre cele două, însă parteneriatul comun este unul “crucial” pentru apărarea valorilor și intereselor UE.

Coordonarea transatlantică în ce privește relațiile cu China a fost solicitată recent și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care și-a prezentat viziunea privind “NATO 2030” Acesta a nominalizat “ascensiunea Chinei” drept o provocare la adresa securității euro-atlantice și la care Alianța va trebui să se adapteze până în 2030precizând că această ascensiune “schimbă fundamental echilibrul global de putere”.

Pe de altă parte, afirmațiile șefului diplomației europene, Josep Borrell, au creat polemici la nivelul dezbaterii strategice. Săptămâni trecute, după cea de-a zecea rundă de dialog strategic între Uniunea Europeană și China, acesta a spus că China este un rival sistemic al Uniunii Europene, însă că Beijingul nu reprezintă o amenințare la adresa păcii mondiale.

Anterior, la o reuniune virtuală a ambasadorilor germani care a avut loc la 25 mai, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a dat de înțeles că Europa ar putea fi nevoită să aleagă între China și Statele Unite ca principal aliat pe scena mondială pe fondul schimbărilor geopolitice. Înaltul Reprezentant al UE a revenit însă asupra acestor afirmații, precizând că Uniunea Europeană nu trebuie să aleagă între Statele Unite și China, însă are nevoie de “autonomie strategică” pentru a-și apăra interesele.

Nu în ultimul rând, un raport al administrației Trump, realizat ca parte a planului de implementare a Strategiei de Securitate Națională, reliefează că relațiile Statele Unite-China, o “competiție strategică pe termen lung” și salută poziția UE, care definește China drept un “rival sistemic”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ungaria achiziționează un sistem de apărare antiaeriană din SUA în valoare de un miliard de dolari

Published

on

© US Embassy Budapest

Ungaria va cumpăra din Statele Unite componente ale sistemului de apărare antiaeriană Advanced Medium-Range Air-to-Air Missiles (AMRAAM), conform unei declaraţii de intenţie semnate miercuri la Budapesta de ministrul ungar al apărării Tibor Benko şi ambasadorul SUA în Ungaria, David Cornstein, informează MTI şi Ambasada SUA la Budapesta, potrivit Agerpres.

Achiziţia în valoare de 1 miliard de dolari se înscrie în programul SUA pentru Vânzări militare în străinătate (Foreign Arms Sales), tranzacţia urmând să fie finalizată până la 30 septembrie a.c..

Ministrul ungar al apărării a precizat că sistemul va fi folosit în principal cu rol de descurajare, dar şi pentru creşterea securităţii şi pentru antrenament. Sistemul este produs de compania Raytheon Technologies.

Ambasadorul american a subliniat la rândul său că este vorba de cea mai mare achiziţie de armament din istoria cooperării militare dintre Ungaria şi Statele Unite şi a asigurat că acest sistem de apărare antiaeriană, folosit deja în mai multe ţări, este compatibil cu standardele NATO, adăugând că speră ca Ungaria să nu fie nevoită niciodată să-l folosească.

Ungaria, membră a NATO, şi-a intensificat eforturile de apărare sub mandatul premierului Viktor Orban, crescând bugetul alocat apărării de la 0,95% din PIB în 2013 la 1,21% în 2019, a mai consemnat AFP.

Continue Reading

NATO

Generalul John Hyten, al doilea cel mai important general al Armatei SUA: România și Marea Neagră vor juca un rol mai activ în descurajarea Rusiei

Published

on

© US Department of Defense

România va juca un rol activ în arhitectura de securitate din regiunea Mării Negre în contextul relocării forțelor militare americane din Germania și repoziționări unei părți a acestora pe flancul estic al NATO, a afirmat generalul John E. Hyten, locţiitorul preşedintelui Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore ale Armatei SUA.

Hyten, cel care a efectuat o vizită la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu în luna ianuarie și a prezentat alături de secretarul american al Apărării conceptul relocării forțelor SUA din Germania, a vorbit despre rolul României în această ecuație strategică într-un interviu pentru Hudson Institute.

“Veți vedea că Polonia va fi un partener mai activ, veți vedea că România va fi un partener mai activ, veți vedea zona Mării Negre mai activă, întrucât acolo vom îmbunătăți descurajarea față de Rusia, care este prioritatea numărul unu”, a precizat Hyten.

Oficialul militar american a reluat, totodată, teza susținută în cadrul anunțului Pentagonului privind relocarea trupelor din Germania, anume că partea estică a Alianței Nord-Atlantice s-a schimbat în ultimii 70 de ani datorită procesului de extindere a Alianței Nord-Atlantice.

Astfel, acesta a subliniat că flancul estic al Alianței Nord-Atlantice este reprezentat de statele aliate riverane Mării Baltice și Mării Negre.

“Una dintre misiunile noastre principale este să prevenim un nou război între marile puteri și să menținem pacea între marile puteri”, a precizat generalul Hyten, în urmă cu două săptămâni, când a fost anunțată repoziționarea trupelor americane.

Potrivit comunicatului Pentagonului din data de 29 iulie, acest plan de reducere a prezenței militare americane în Germania presupune “amplasarea unor forțe rotaționale în regiunea Mării Negre în flancul sud-estic al NATO”. Deși nu se referă explicit la o țară aliată anume, statele NATO din zona sudică a flancului estic sunt România și Bulgaria.

Cei aproape 4.500 de membri ai Regimentului 2 Cavalerie se vor întoarce în Statele Unite, deoarece alte unități Stryker încep rotații continue mai departe spre est, în regiunea Mării Negre, pentru a îmbunătăți descurajarea de-a lungul flancului sud-estic al NATO“, a spus, atunci, Esper.

Secretarul american al Apărării a mai spus că o escadrilă de avioane de luptă vor fi repoziționate în Italia, mutându-le mai aproape de regiunea Mării Negre pentru ca SUA să fie mai capabile să desfășoare “o forță dinamică și deplasări rotaționale către flancul sud-estic al NATO”.

În ce-l privește pe generalul John E. Hyten,  acesta este cel de-al doilea ofițer militar de rang înalt al SUA, fiind locțiitorul generalului Mark Milley, președintele Șefilor Statelor Majore ale Armatei SUA, și asemenea lui Milley raportează direct secretarului american al Apărării și președintelui SUA.

Aflat în luna ianuarie la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, Hyten a discutat cu ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, despre procesul de modernizare și extindere a bazei.

Continue Reading

NATO

Emmanuel Macron anunță creșterea prezenței militare a Franței în Mediterana de Est și cere Turciei să pună capăt explorărilor de gaze și petrol în zonă

Published

on

© European Union, 2020

Preşedintele Emmanuel Macron a declarat miercuri că Franţa îşi va creşte prezenţa militară în Mediterana de Est şi a solicitat Turciei să pună capăt explorărilor de gaze şi petrol din apele acestei zone, care au dus la tensionarea relaţiilor cu Grecia, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Liderul francez şi-a exprimat îngrijorarea faţă de explorarea “unilaterală” a Turciei într-o convorbire telefonică cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, conform unui comunicat al preşedinţiei franceze. În cadrul discuţiei telefonice, preşedintele Macron a adăugat că prospectarea ar trebui să “înceteze pentru a permite un dialog paşnic” între cei doi vecini, membri ai NATO.

Tensiunile dintre Grecia şi Turcia au crescut în această săptămână odată cu sosirea navei de cercetare seismică turcă Oruc Reis, însoţită de nave de război, într-o zonă disputată a Mediteranei.

Franţa îşi va “consolida temporar” prezenţa militară, conform declaraţiei preşedintelui Macron, pentru a “monitoriza situaţia din regiune şi a marca determinarea sa de a apăra dreptul internaţional”.

Turcia şi Grecia se confruntă ca urmare a concurenţei în privinţa revendicării rezervelor de gaze naturale, scoasă în evidenţă de încercările Ciprului de a explora în căutarea unor zăcăminte de gaze naturale în regiunea Mediteranei de Est în pofida unor obiecţii puternice din partea Turciei.

Emmanuel Macron a cerut luna trecută sancţiuni UE împotriva Turciei pentru ceea ce a catalogat a fi drept “încălcări” ale suveranităţii greceşti şi cipriote asupra apelor lor teritoriale.

Parisul şi Ankara s-au confruntat şi pe un alt dosar de politică externă, şi anume conflictul din Libia. De altfel, comportamentul Turciei se numără printre setul de motive care l-au determinat pe liderul de la Elysee să rostească anul trecut celebra frază privind “moartea cerebrală a NATO”.

Mai mult, în urmă cu o lună, Ministerul francez al apărării a anunţat retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

În ce privește tensiunile dintre Turcia și Grecia, miniștrii de externe din țările UE vor avea vineri o reuniune de urgență în format videoconferință, o întrunire solicitată de către Atena în contextul acțiunilor Turciei de forare în căutarea de gaze naturale în ape teritoriale disputate cu Grecia. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending