Connect with us

INTERNAȚIONAL

Secretarul General al Consiliului Europei solicită de urgență opinia Comisiei de la Veneția în legătură cu ultimele decizii ale Curții Constituționale din Republica Moldova

Published

on

Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, a solicitat de urgență opinia Comisiei de la Veneția în legătură cu ultimele decizii din Republica Moldova, inclusiv condițiile de dizolvare a Parlamentului de la Chișinău, care par să fie arbitrare, relatează Agerpres

Anunțul a fost făcut pe Twitter de un purtător de cuvânt al Consiliului, Daniel Holtgen.


 

Thorbjørn Jagland s-a declarat extrem de îngrijorat de ultimele evoluții din Republica Moldova și a făcut apel la Parlamentul ales în mod democratic, Guvernul legitim și forțele politice să acționeze cu reținere și responsabilitate, se arată în declarația Secretarului General al Consiliului Europei.

,,Deciziile recente ale Curții Constituționale sunt greu de înțeles și par arbitrare în lumina textului Constituției și a standardelor internaționale de drept. Într-un stat democratic toți trebuie să respecte Constituția, în caz de incertitudine este întotdeauna necesar un sfat bun și obiectiv. Prin urmare, am decis astăzi, în calitatea mea de Secretar General, să solicit avizul urgent al Comisiei de la Veneția cu privire la ultimele decizii, inclusiv cu privire la condițiile de dizolvare a Parlamentului Republicii Moldova”, menționează Thorbjørn Jagland.

Amintim că duminică, 9 iunie, Consiliului Europei a îndemnat forțele politice din Republica Moldova să acționeze în mod calm și responsabil în situația creată.

„Problemele politice trebuie să fie dezbătute și soluționate de reprezentanții Parlamentului, aleși în mod democratic”, se menționează în declarația Consiliului Europei.

Amintim că Curtea Constituţională a Republicii Moldova, controlată de oligarhul Vlad Pahotniuc, a decis, duminică, suspendarea temporară a lui Igor Dodon din funcţia de preşedinte, iar premierul Pavel Filip a fost numit preşedinte interimar. De asemenea, instanța supremă din Republica Moldova a invalidat, sâmbătă, decretele preşedintelui Igor Dodon privind desemnarea ca premier a liderei Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu, şi numirea guvernului condus de aceasta. Noul guvern depusese deja jurământul în faţa Parlamentului. 

În urma suspendării din funcţie, preşedintele Igor Dodon a publicat un mesaj pe pagina sa de Facebook prin care critică Partidul Democrat şi cere ajutorul comunităţii internaţionale.

La rândul său, premierul desemnat, Maia Sandu, a lansat duminică un apel funcționarilor publici, cerându-le acestora să reia luni lucrul și a promis că va desființa ,,controlul politic asupra instituțiilor”. În cadrul unei conferințe de presă susținute la Parlament, Maia Sandu i-a îndemnat pe cetățeni să susțină eforturile noului Guvern legitim.

În urma deciziilor adoptate de Curtea Constituțională, fostul premier Pavel Filip (PD), a preluat interimatul președinției Republicii Moldova și a anunțat dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate pe 6 septembrie. Acest anunț a venit după ce Curtea a mai a decis că Parlamentul nu îşi mai poate exercita atribuţiile constituţionale, inclusiv cele de control asupra executivului, întrucât mandatul său a expirat. Conform instanţei, toate actele adoptate de legislativ în şedinţa de sâmbătă sunt neconstituţionale.

Citiți și Haos în Republica Moldova. Curtea Constituțională l-a suspendat pe Igor Dodon din funcţia de preşedinte și a dizolvat Parlamentul. Președintele intermar Pavel Filip convoacă alegeri anticipate pentru 6 septembrie

Însă Parlamentul moldovean a decis să ignore aceste decizii și acțiuni ale președintelui interimar și s-a reunit duminică într-o nouă ședință, în care a adoptat o declaraţie prin care constată uzurparea puterii în stat de către fosta guvernare PD şi declară în afara legii Guvernul precedent condus de Pavel Filip. Declarația a fost citită de la tribuna Parlamentului de lidera PAS Maia Sandu, învestită ieri în funcţia de premier în urma votului deputaţilor PSRM şi ACUM. 

Citiți și reacția președintelui Klaus Iohannis și a premierului Viorica Dăncilă cu privire la evoluțiile politice din Republica Moldova:

Președintele României, Klaus Iohannis face apel la respectarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova: Stabilitatea acestui stat este esențială pentru continuarea parcursului său european

Guvernul României face apel la toate forțele politice din Republica Moldova să respecte procesul democratic și voința cetățenilor exprimată prin vot la alegerile din februarie

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Înaintea summitului NATO, Germania anunță o creștere cu peste 6% a bugetului apărării pentru anul 2020: Berlinul va aloca peste 50 de miliarde de euro pentru cheltuieli militare

Published

on

© Bundeswehr

Bugetul militar al Germaniei pentru 2020 se va ridica la 50,25 miliarde de euro, cu 6,2% mai mult faţă de previziunile anunţate în primăvară, relevă cifrele oficiale făcute publice luni de guvernul german, citate de DPA şi AFP, informează Agerpres.

Suma anunţată reprezintă 1,42% din produsul intern brut al Germaniei, cifră care aduce Berlinul mai aproape de angajamentele sale internaţionale şi de ținta de 2% din PIB prevăzută de NATO pentru alocări bugetare în domeniul apărării. Bugetul anunțat luni a fost precedat de o declarație a ministrului german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, în care aceasta a promis că Germania va îndeplini ținta asumată la nivelul Alianței Nord-Altantice de a aloca 2% din PIB pentru Apărare la orizontul anului 2031, cu șapte ani peste limita termenului convenit de aliații NATO pentru anul 2024.

Potrivit DPA, cifra anunţată luni este mai mare decât cea evocată în mai, când se anticipa un buget al apărării de 47,32 miliarde de euro pentru 2020. De asemenea, pentru anul 2019, Germania a alocat 47,9 miliarde de euro pentru apărare.

Anunţul vine cu trei săptămâni înaintea summitului NATO de la Londra din 3-4 decembrie, la care partajarea echitabilă a responsabilităților financiare (n.r. – burden sharing) se va afla din nou pe agenda discuțiilor, acesta subiect de polemică între Washington şi aliaţii europeni. De altfel, președinte american Donald Trump și cancelarul german Angela Merkel au purtat discuții tensionate la summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie 2018 pe această temă, liderul de la Casa Albă reproșând Germaniei faptul că investește în construcția gazoductului Nord Stream 2 cu Rusia, dar că nu alocă sumele necesare pentru apărare.

În egală măsură, anunțul bugetar de la Berlin survine și după ce ministrul german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, s-a distanțat de criticile recente ale lui Emmanuel Macron cu privire la NATO, precizând că în timp ce președintele francez vrea să înlocuiască alianța militară, Germania dorește să întărească NATO.

Într-un interviu pentru The Economist, publicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”. Mai mult, Franța a reluat săptămâna trecută, prin vocea ministrului Apărării Florence Parly, teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra, apărând în egală măsură afirmațiile președintelui francez.

Kramp-Karrenbauer, văzută drept o potențială succesoare a Angelei Merkel la funcția de cancelar al Germaniei, a preluat în vara acestui an funcția de ministru al Apărării de la Ursula von der Leyen, care a fost aleasă președinte al Comisiei Europene.

În ce privește cheltuielile bugetare pentru apărare, șapte aliați NATO alocă minim 2% din PIB pentru bugetul militar: SUA (3,42%), Grecia (2,24%), Estonia (2,13%), Marea Britanie (2,13%), Polonia (2,01%), Lituania (2,01%) și România (2%).

Continue Reading

NEWS

Ziua mondială a toaletei: România, singura ţară din UE unde peste un sfert din populaţie are toaleta în curte

Published

on

© Eurostat

Peste un sfert (27,7%) din populaţia României trăia, în 2018, într-o locuinţă care nu avea toaleta în interiorul casei, în scădere faţă de procentul de 29,7% înregistrat în 2017, însă de peste zece ori mai mare decât media de 2,1% înregistrată în 2018 la nivelul Uniunii Europene, arată datele publicate marţi de Eurostat, cu ocazia Zilei mondiale a toaletei (World Toilet Day).

În nu mai puţin de 19 state membre UE, ponderea populaţiei care trăia în 2018 într-o locuinţă care nu avea toaleta în interiorul casei era mai mică de 1%, în cazul Germaniei, Luxemburgului, Olandei şi Suediei procentul fiind chiar apropiat de zero.

La polul opus 27,7% din populaţia României locuia în 2018 într-o locuinţă care nu avea toaleta în interiorul casei, acesta fiind de departe cel mai ridicat procent din UE. România este urmată la distanţă de Bulgaria unde 15,3% din populaţie are toaleta în afara casei, Lituania (10,6%), Letonia (9,9%) şi Estonia (5,3%).

Agerpres relatează că, în fiecare an, la 19 noiembrie, se marchează Ziua mondială a toaletei (World Toilet Day), cu scopul de a atrage atenţia asupra faptului că circa 4,5 miliarde de oameni de pe glob trăiesc fără acces la condiţii sigure de salubritate (WC-uri), în ciuda dreptului recunoscut la apă şi igienă.

Organizaţia Naţiunilor Unite îşi propune, prin Obiectivul de dezvoltare durabilă numărul 6 (ODD 6), să garanteze că până în 2030 toţi oamenii vor avea acces la toalete şi canalizare. Dacă acest obiectiv nu este atins, întreaga Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă este compromis.

Ziua de 19 noiembrie a fost desemnată de ONU ca Ziua mondială a toaletei, în iulie 2013, prin Rezoluţia “Igienă pentru toţi”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Rusia returnează Ucrainei navele capturate anul trecut în strâmtoarea Kerchi, cu trei săptămâni înainte de o nouă rundă de discuții în format ,,Normandia”

Published

on

©️ zeteam_official Twitter/ Kremlin

Trei nave ucrainene au fost returnate luni la aproape un an după ce marina rusă a confiscat navele în strâmtoarea Kerchi, informează Agerpres.

Oficialii ucraineni au confirmat returnarea, la o zi după ce nave remorcher au fost văzute remorcând navele prin strâmtoarea care separă Crimeea de teritoriul rusesc. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei anunțase deja predarea navelor luni. 

Mișcarea a fost „în conformitate cu acordurile încheiate cu partea ucraineană”, au declarat pentru agenția rusă de presă Interfax surse din Biroul Federal de Securitate, filiala Crimeea, relatează Deutsche Welle.

Armata rusă a capturat un remorcher și două nave de artilerie mici, în noiembrie anul trecut, după ce echipajele ucrainene au încercat să obțină acces la Marea Azov prin strâmtoarea Kerchi. Strâmtoarea este singurul punct de acces naval către două dintre cele mai mari porturi ale Ucrainei, Mariupol și Berdyansk.

Rusia a acuzat marina ucraineană că a încercat să pună în scenă o „provocare” și să intre ilegal în apele teritoriale rusești, în timp ce Ucraina a descris incidentul drept un act de agresiune rusă.

În cele din urmă, după deschiderea focului asupra navelor ucrainene, autoritățile ruse i-au arestat pe toți cei 24 de marinari și i-au trimis ulterior în judecată pentru „trecerea ilegală a frontierei”. 

Returnarea navelor de către Rusia este considerată un pas important în rezolvarea conflictului de cinci ani în estul Ucrainei și vine după un alt moment foarte important din septembrie când toți cei 24 de marinari reținuți au fost eliberați în cadrul unui schimb de prizonieri. 

De asemenea, decizia Rusiei este de bun augur în contextul găzduirii la Paris a unei noi runde de discuții în format ,,Normandia”, la care vor participa cele două părți aflate în conflict, Rusia și Ucraina, reprezentate de președinții Vladimir Putin, respectiv Volodymyr Zelenski, și președintele Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel, în calitate de mediatori. 

Întâlnirea va avea loc pe 9 decembrie și va marca primele discuții la cel mai înalt nivel după 3 ani, pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending