Connect with us

ROMÂNIA DIGITALĂ

Secretarul general al Guvernului: Am asigurat legislație de urgență pentru digitalizare în timpul pandemiei și am digitalizat actul administrativ

Published

on

© Antonel Tănase/ Facebook

Guvernul PNL a asigurat legislația de urgență pentru digitalizare în timpul pandemiei și a obligat practic instituțiile să-și digitalizeze actul administrativ și să aibă respect pentru timpul cetățenilor, a afirmat sâmbătă Antonel Tănase, secretarul general al Executivului.

Într-o postare pe Facebook, acesta a arătat că toate documentele oficiale cu semnătură electronică au primit forța juridică a înscrisurilor autentice. De asemenea “instituțiile au fost obligate să primească de la cetățeni și firme documentele cu semnătură electronică”.

“Instituțiile publice au fost obligate să pună la dispoziție portaluri proprii în acest sens, ori, cel puțin, să primească oficial documentele prin poșta electronică”, a mai spus el.

Tănase a s-a referit și la Sistemul Naţional Electronic de Plată Online (SNEP) – GHIȘEUL.RO, platformă preluată de Autoritatea pentru Digitalizarea României în ianuarie 2020.

“Din ianuarie 2020, s-au înscris peste 225.000 de noi utilizatori. Peste 717.000 utilizatori activi și peste 300 de tipuri de plăţi pot fi achitate online”, a precizat el.

Secretarul general al Guvernului a mai punctat că au fost introduse și noi posibilități de plată, precum toate tipurile de plăţi aferente prestării oricărui serviciu public, contravaloarea permiselor de conducere, plăţile pentru autorizaţiile de circulaţie provizorie, pentru certificatul de înmatriculare, taxele pentru emiterea pașapoartelor.

În context, el a arătat că a fost înregistrat un număr de tranzacţii zilnice record pentru o singură instituţie: 2.800/zi de plăţi permise auto/certificate/autorizaţii.

Astfel, a precizat el, a avut loc o creștera cu 80% a numărului de tranzacţii și cu peste 165% a valorii sumelor plătite prin ghișeul.ro, comparativ cu aceași perioadă a anului trecut.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Ministrul Cristian Ghinea, mesaj către primari: Dați drumul la proiecte pentru tranziția verde și pentru domeniul digital

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Alocarea financiară pentru oraşe din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) va merge cu prioritate pentru proiecte pe “digital şi verde”, a transmis sâmbătă ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.

“În alte domenii din PNRR precum intervenţii la oraşe trebuie să fie mai multă tranziţie verde. Aici va fi ghidul pe care vreau să îl propun primarilor şi sper să mă văd cu Asociaţia municipiilor să le spun: prioritatea pentru alocarea financiară pentru oraşe trebuie să fie verde şi digital. Spun acum mesajul meu public către primari: daţi drumul, lucrul la proiecte pe digital şi verde. Ele pot să însemne foarte multe, pot să însemne piste de biciclete, pot să însemne trenuri, metrou, pot să însemne semaforizare inteligentă, iar aici la semaforizare inteligentă bifez şi verde şi digital. Aceştia nu sunt bani pe care îi gestionez eu sau ministerul, sunt banii României pe care trebuie să-i folosim deştept (…) Avem acum bani europeni, pe lângă aceste 30 de miliarde de euro, mai sunt şi cele 55 de miliarde de euro care veneau oricum în România, deci să-i folosim pentru ceea ce s-ar numi business us usual. Să folosim PNRR-ul pentru tranziţia verde, verde şi reformă”, a declarat Cristian Ghinea, la Digi 24, citat de Agerpres.

El a precizat că PNRR nu respectă în prezent cele două praguri pe care Uniunea Europeană vrea să le impună, respectiv minimum 37% din bani să meargă pe tranziţia verde şi minimum 20% pe digitalizare. “Din păcate, şi nu spun ca să critic, o spun factual, planul existent (PNRR n.r.) acum nu respectă aceste două praguri, iar acestea trebuie respectate”, a transmis el.

Întrebat ce înseamnă “verde” în sectorul transporturilor, Ghinea a răspuns că autostrăzile nu intră, dar “CFR este verde”.

“Sunt 4,5 miliarde de euro, din care 3,5 miliarde sunt propuşi pentru autostrăzi şi încă un miliard de euro pentru centuri ocolitoare şi alte drumuri. Ce vă pot spune este că mă voi bate pentru ca aceşti 3,5 miliarde de euro să rămână (în PNRR n.r.). Problema este însă că nu poţi să te baţi pentru toate, trebuie să îţi alegi bătăliile. Eu propun să-i păstrăm acei 4,5 miliarde de euro pentru autostrăzi şi rutier, să-i apăram, dar în condiţiile în care nu putem să raportăm verde acolo, nu putem şi pe alte domenii să fie tot fără verde, precum intervenţii la oraşe. Aici trebuie să fie mai multă tranziţie verde”, a mai spus ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Planul național de redresare și reziliență prezentat spre consultare publică la finalul lunii noiembrie a anului trecut de către fostul guvern PNL menționa pragurile de 37% pentru tranziția verde și 20% pentru digitalizare drept “constrângeri” de la nivel european.

PNRR-ul de 30,44 miliarde de euro este structurat bugetar pe trei piloni: Transport și schimbări climatice (o alocare de 21,4 miliarde de euro, reprezentând 64,88% din buget); Servicii publice, dezvoltare urbană, valorificarea patrimoniului (6,5 miliarde de euro, reprezentând 19,71%); Competitivitate economică, digitalizare și reziliență (5,08 miliarde de euro, reprezentând 15,42%).

În total, însă, României vor reveni 79,94 miliarde de euro, restul fondurilor având ca sursă de proveniență Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ).

Cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

ROMÂNIA DIGITALĂ

România și Declarația UE de la Tallinn privind e-guvernarea: Ce progrese a realizat țara noastră pentru îndeplinirea obiectivelor Europei digitale

Published

on

© Autoritatea pentru Digitalizarea României/ Facebook

România a demarat mai multe inițiative naționale și a implementat proiecte pentru îndeplinirea obiectivelor asumate ca stat membru al Uniunii Europene ca parte a Declarației de la Tallinn din 2017 privind e-guvernarea, au declarat reprezentanții Autorității pentru Digitalizarea României în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit ADR, proiecte precum “Platforma software centralizată pentru identitate digitală” sau “SITUE – Sistem de interoperabilitate tehnologică cu statele membre ale UE” au fost asumate pentru ca România să își îndeplinească angajamentul pentru progresul în domeniul e-guvernării.

Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat, la data de 6 octombrie 2017, Declarația ministerială de la Tallinn privind guvernarea digitală, care reprezintă un angajament politic ferm al țărilor europene pentru accelerarea în continuare a transformării digitale a activităților guvernamentale, bazat pe mai multe principii pentru asigurarea accesibilității sau pe principiul “doar o singură dată” – care prevede faptul că cetățenii și întreprinderile pot furniza o anumită informație doar o singură dată unei administrații publice.

Precizările Autorității, venite la solicitarea CaleaEuropeană.ro, urmează adoptării Declarației de la Berlin privind societatea digitală la 8 decembrie anul trecut. Conform acesteia, toți cetățenii europeni ar trebui să aibă acces în lumea digitală într-un mod cât mai sigur, și să beneficieze de o identificare electronică ușor de utilizat, conformă cu standardele europene (e-ID), care să le permită accesul în siguranță. Printre obiectivele noi asumate se numără promovarea drepturilor fundamentale și a valorilor democratice în sfera digitală, consolidarea participării și incluziunii sociale, încurajarea alfabetizării digitale sau consolidarea suveranității digitale și a interoperabilității europene.

Autoritatea pentru Digitalizarea României: Care sunt măsurile adoptate și inițiativele lansate?

Potrivit monitorizărilor realizate de Autoritatea pentru Digitalizarea României, pot fi evidențiate următoarele inițiative naționale pentru îndeplinirea obiectivelor Europa 2020,  în ceea ce privește subiecte ca e-guvernare, interoperabilitate, identitate digitală unică etc. – domenii care vizează creșterea eficienței și reducerea costurilor în sectorul public.

Angajamentul României pentru progresul din domeniul e-guvernării, așa cum a fost aceasta definită prin Declarația de la Tallinn, e demonstrat prin lansarea mai multor inițiative și implementarea unor proiecte, menționează sursa citată.

Demararea procesului pentru realizarea identității digitale, concretizat prin Platforma software centralizata pentru identitate digitala (PSCID), proiect contractat în 2020 și în curs de implementare. De asemenea, licitația publică a fost demarată;

O altă acțiune concretă prin care ne îndeplinim cele asumate prin declarație vizează creșterea nivelului de interoperabilitate a sistemelor informatice din administrația publică – aspect ce va reduce semnificativ timpul necesar pentru gestionarea unui serviciu public, va asigura trasabilitatea informațiilor și va crește transparența serviciilor publice.

Parte esențială a implementării Regulamentului eIDAS, ADR desfășoară proiectul SITUE – Sistem de interoperabilitate tehnologică cu statele membre ale UE. Obiectivul general al proiectului este realizarea sistemului de interoperabilitate tehnologică cu statele membre ale UE, care se va baza pe construcția nodului eIDAS pentru România și va realiza interconectarea acestuia cu nodurile eIDAS din celelalte state membre și cu furnizorii de servicii de identitate și servicii electronice din România.

European Digital Innovation Hubs – procedura națională de selecție a centrelor de inovare digitală este finalizată. Aceste centre vor deveni, în urma deciziei Comisiei Europene, membre ale rețelei europene EDIH. Selecția reprezintă un pas esențial în implementarea cu succes a Programului Europa Digitală, primul program de finanțare din Cadrul Financiar Multianual dedicat sectorului digital, care are alocate peste 8 miliarde de euro;

Pentru atingerea obiectivului principal al Declarației de la Tallinn –  furnizarea de cât mai multe servicii digitale, sigure și eficiente, în beneficiul cetățenilor și companiilor, ca parte a proiectului EGOV, a fost finalizată Propunerea de Politică publică în domeniul e-guvernării – documentul este în prezent în consultare publică, desfășurată de partenerul din proiect, Secretariatul General al Guvernului;

În plus, in luna octombrie, ADR a lansat Consiliul Național pentru Transformare Digitală (CNTD) – o agora digitală care va aduce expertiză din mediul privat și mediul academic pentru instituțiile statului, în procesul de elaborare a politicilor publice, a actelor normative și de validare a abordărilor tehnologice la nivel național. CNTD are aproape 300 de oameni, o masă de experți cu rol consultativ organizați în 7 grupuri de lucru. Acești experți vor dezbate și elabora propuneri pentru strategiile naționale privitoare la AI & Big Data, Digital Skills, Interoperabilitate etc.

Realizarea Catalogului de servicii publice electronice – instrument pentru monitorizarea progresului transformării digitale a administraţiei publice şi pentru informarea deciziilor strategice ale Guvernului României în materie de transformare digitală. Până în prezent, a fost întocmită lista preliminară;

În ceea ce privește proiectele noi, în perspectiva programării financiare pentru perioada 2021-2027, liderii europeni propun un nou instrument – Instrumentul pentru Asistență Tehnică (TSI), care reprezintă o continuare a Programului de Sprijin pentru Reforme Structurale. Noul Instrument pentru asistență tehnică (TSI), care face parte din pachetul de măsuri ”Next Generation EU” este strâns corelat cu Mecanismul pentru Reconstrucție și Reziliență pentru perioada 2021-2024 și are prevăzută o sumă totală de peste 864 milioane EURO în perioada 2021-2027 pentru toate statele membre, o alocare cu aproximativ 40% mai mare decât în perioada 2017-2020;

Ulterior analizării TSI gestionat de Comisia Europeană, ADR a identificat oportunități de finanțare pe trei direcții principale: transformare digitală, competențe digitale și inteligență artificială.

In ceea ce privește angajamentul statelor membre de a crea o cultură a reutilizării, inclusiv reutilizarea responsabilă și transparentă a datelor în cadrul administrațiilor noastre, România a realizat acest obiectiv. Potrivit statisticilor, suntem puțin sub media UE în ceea ce privește politica de date deschise și portalul național de date deschise (62% față de 64%).

Portalul de date deschise – data.gov.ro este o inițiativă care oferă peste 1300 de seturi de date actualizate de 92 de instituții din administrația publică centrală. Seturile de date sunt în mare parte actualizate automat și oferă o senzație puternică de transparență în ceea ce privește activitățile din cadrul instituțiilor abonate.

Un alt principiu, cel de a folosi fondurile disponibile pentru a digitaliza toate datele-cheie necesare și a implementa servicii de schimb de date între administrații pentru a aplica o singură dată atât la nivel național, cât și / sau transfrontalier, este pus în aplicare prin proiectul SIIEASC – Sistem computerizat integrat pentru emiterea documentelor de stare civilă.

În privința disponibilității și calității datelor guvernamentale deschise, care sunt de valoare pentru economie și societate), ADR a elaborat draftul legii Open data, aflat în consultare publică.

România s-a angajat de asemenea să ia măsuri pentru a asigura conservarea pe termen lung a resurselor de informații publice într-un mod rentabil, luând-o în considerare la proiectarea soluțiilor TIC ale administrației publice. În aceste sens, a fost creat portalul românesc de date deschise (Portalul de date deschise – data.gov.ro), care oferă seturi de date istorice.

În plus, a fost aprobată noua Lege a arhivelor, care abrogă Legea arhivelor naționale nr. 16/1996 și creează un cadru legislativ adaptat la realitățile instituționale și tehnologice ale momentului, precum și la reglementările și practicile europene în domeniul arhivelor.

Proiectul de lege vizează o mai bună gestionare a domeniului arhivei, conturarea clară a patrimoniului arhivistic protejat de stat, delimitarea responsabilităților între sectorul public și cel privat, consolidarea statutului Arhivelor Naționale ale României ca autoritate unică în domeniu și arhive în general, ca element esențial de identitate și instrument de bună guvernare.

Proiectul „Soluții transeuropene de interconectare – implementarea unui proiect AccessPoint eDelivery” contribuie la îndeplinirea cerințelor stabilite de Regulamentele eIDAS pentru a permite utilizarea acestora în furnizarea de servicii electronice. Proiectul contribuie, de asemenea, la implementarea cerințelor referitoare la livrarea și operarea punctelor de acces alte reglementări europene (facturare electronică, transport, mediu, energie, sănătate, achiziții, justiție electronică).

Scopul proiectului va fi atins prin punerea în aplicare a punctelor de acces și a editorilor de servicii de metadate (servicii) care interconectează platforma de servicii de bază existentă din UE (EU Core Service Platform) pentru a crește schimbul transfrontalier de documente electronice între mediul public și cel privat, precum și între aceste entități și cetățeni sau mediul de afaceri.

Soluția eProcurement în România este Sistemul electronic pentru achiziții publice (ESPP). ESPP aplică legislația națională în domeniul achizițiilor publice, potrivit legii și transpune Directivele europene (Directivele 2014/23, 2014/24, 2014/25 și 2009/81) și Regulamentele europene (2015/1986, 2008/213 și 2016/7). ESPP integrează, de asemenea, Documentul European de Achiziții Unice (ESPD) și platforma e-Certis.

În ceea ce privește abilitățile digitale mai larg în cadrul administrației publice la toate nivelurile, ca o condiție prealabilă necesară pentru orice transformare digitală de succes, Institutul Național de Administrație (INA) și ECDL ROMÂNIA au semnat la sfârșitul anului 2018 un Acord de parteneriat. Acesta vizează stabilirea unei strategii și a unui plan de implementare a certificărilor ECDL în administrația publică din România, pentru desfășurarea unei proceduri de acreditare.

Un alt principiu asumat, cel al asigurării de resurse de finanțare adecvate și în timp util pentru transformarea digitală prioritară în administrația publică, la toate nivelurile este pus în practica prin activitatea Organismului Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale (OIPSI). Această structură din cadrul ADR gestionează 229 de proiecte în diferite stadii de implementare/sustenabilitate, cu valoarea totală a finanţării nerambursabile de 735,09 milioane de euro. OIPSI asigură fondurile necesare digitalizării administrației publice românești.

De la preluarea de către ADR a OIPSI, personalul direcţiei de monitorizare din cadrul OIPSI a primit, analizat şi soluţionat/formulat:

  • peste 500 de notificări de modificare a contractelor de finanţare;
  • recomandări la peste 100 de rapoarte de progres;
  • peste 30 de acte adiţionale la contractele de finanţare;
  • a desfăşurat activitatea specifică de închidere a 40 de proiecte.
  • a realizat 24 de vizite pe teren pentru susţinerea închiderii proiectelor.

Această activitate a fost influenţată în mod direct de restricţiile generate de pandemie. De asemenea, au fost realizate 6 verificări la distanţă.

În ceea ce priveşte apelurile lansate, acestea vizează:

  1. Acţiunea 2.2.1 – Sprijinirea creşterii valorii adăugate generate de sectorul TIC şi a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere – apel 3;
  2. Acţiunea 2.2.2 – Digitalizarea IMM-urilor + schemele de ajutor de stat
  3. Acţiunea 2.3.3 – Îmbunătăţirea conţinutului digital şi a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educaţie, e-incluziune, e-sănătate şi e-cultură – SECŢIUNEA E-EDUCAŢIE – apel 2 pentru achiziționarea de tablete;
  4. Acţiunea 2.3.2 – Asigurarea securităţii cibernetice a sistemelor TIC şi a reţelelor informatice- apel 2.

România, în Indexul DESI

Amintim că, începând din 2014, Comisia Europeană monitorizează progresele digitale ale statelor membre în cadrul rapoartelor privind Indexul economiei și societății digitale (DESI).

România se situează pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Index-ului economiei și societății digitale (DESI) pentru 2020. Pe baza datelor anterioare pandemiei, performanța României a fost identică în patru din cele cinci dimensiuni DESI măsurate. Această situație este cauzată de progresele lente înregistrate în general, dar și de evoluțiile politice, întrucât în România au existat patru guverne diferite în ultimii trei ani. România înregistrează cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și disponibilității ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane. 49% dintre locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (cel puțin 100 Mbps), România situându-se astfel pe locul 5 în UE. Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale cel puțin elementare.

(Autor: Calea Europeană; Editor articol: Robert Lupițu; Documentare articol: Andreea Radu, stagiar)

Continue Reading

ROMÂNIA DIGITALĂ

MAI: Ce beneficii va aduce pentru cetățenii români cartea electronică de identitate în relația cu autoritățile și cu mediul privat

Published

on

© Ministerul Afacerilor Interne

În conformitate cu reglementările dispuse de Uniunea Europeană, România va trebui să implementeze începând de la 2 august 2021 regulamentul european cu privire la securitatea cărților electronice. Astfel, începând cu data respectivă, cetățenilor români le va fi eliberată cartea electronică de identitate, care permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne și în sisteme informatice ale altor instituții publice sau private, precum şi utilizarea semnăturii electronice, în condițiile legii. Mai mult, cartea electronică de identitate va respecta cerințele Comisiei Europene privind securizarea documentelor în contextul combaterii terorismului, al migrației ilegale, al traficului de droguri și de persoane, cărțile de identitate actuale fiind realizate cu tehnologie din  anii ’90.

CaleaEuropeană.ro a solicitat Ministerului Afacerilor Interne informații cu privire la aspecte ce ţin de efectele produse de punerea în aplicare a prevederilor ce vor institui cartea electronică de identitate, inclusiv stadiul procedurii de implementare și beneficiile pentru posesorii cărții de identitate electronice în relația cu autoritățile publice și cu mediul privat. Redăm integral răspunsul furnizat de MAI la solicitarea noastră:

“1. Cadrul normativ european care reglementează securizarea cărţilor electronice de identitate este reprezentat de Regulamentul (UE) 2019/1157 al Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2019 privind consolidarea securităţii cărţilor de identitate ale cetăţenilor Uniunii şi a documentelor de şedere eliberate cetăţenilor Uniunii şi membrilor de familie ai acestora care îşi exercită dreptul ta libera circulaţie.

Regulamentul (UE) 2019/1157 se va aplica începând cu 2 august 2021. fiecare stat membru al Uniunii Europene având obligaţia de a asigura aplicarea acestuia la nivel naţional, în integralitatea sa.

2. Regimul juridic al actelor de identitate este reglementat, în mod expres, prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. coroborate cu cele ale Normelor metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1375/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Reţine atenţia faptul că, dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 69/2002 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea sistemului informatic de emitere şi punere în circulaţie a documentelor electronice de identitate şi rezidenţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabilesc faptul că punerea în circulaţie a cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identitate simple se realizează, în mod eşalonat, in termen de maximum 18 luni de la data emiterii primei cărţi electronice de identitate sau a primei cărţi de identitate simple, pe măsura asigurării serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor cu suportul tehnic necesar. în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind evidenţa persoanelor, actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actele de rezidenţă ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rezidenţi în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 235/2013.

Totodată, precizăm că în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 698 din 4 august 2020 a fost publicată Legea nr. 162/2020pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români.

În considerarea actului normativ enunţat mai sus, a fost elaborat proiectul de modificare a Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi a formei şi conţinutului actelor de identitate, ale aut o colant ului privind stabilirea reşedinţei, ale dovezii de reşedinţă şi ale cărţii de imobil. care a fost supus procedurii de transparenţă decizională la 17 noiembrie 2020 şi care în prezent se află în procedura de avizare.

3. Cu privire la beneficiile aduse posesorului cărţii electronice de identitate în relaţia cu autorităţile publice şi cu mediul privat, menţionăm posibilitatea reglementată de dispoziţiile art.3 alin.10 din Regulamentul (UE) 2019/1157 de a introduce pe mediul de stocare electronic certificate digitale utilizate pentru autentificare în raport cu sistemele informatice de tip e- guvernare şi cu sistemele informatice ale altor instituţii publice sau private.

De asemenea, urmare a modificării şi completării cadrului normativ intern, la momentul dezvoltării infrastructurii tehnice necesare vor putea fi realizate:

– autentificarea în sistemele informatice ale Ministerului Afacerilor Interne, în sisteme informatice ale altor instituţii publice sau private şi utilizarea semnăturii electronice bazate pe certificatul calificat; Prin autentificare se înţelege procedura prin care i se permite unei persoane ce posedă legal un anumit set de date create în acest scop să se identifice într-un sistem informatic în interes propriu sau în relaţia sa cu persoane juridice de drept public ori de drept privat;

– asigurarea premiselor necesare pentru ca titularul unui document electronic să se autentifice on-line pentru a beneficia de diverse servicii electronice (bancare, fiscale, sociale, financiare etc.). cu efecte majore privind simplificarea relaţiilor dintre cetăţean şi autorităţile publice, prin creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice;

– instituirea unei excepţii de la regula eliberării actului de identitate începând cu vârsta de 14 ani, astfel că, opţional, la solicitarea părinţilor/reprezenţilor legali se poate elibera cartea de identitate minorului înainte de împlinirea vârstei de 14 ani;

– realizarea unor economii determinate de faptul că „funcţionalitatea’” de card de sănătate va fi asigurată de certificatul digital emis de MAI, înscris într-un singur cip şi, pe cale de consecinţă, înlocuirea cardului de sănătate cu viitoml act electronic de identitate, astfel încât cetăţeanul nu va mai fi nevoit să deţină două documente (carte de identitate şi card de asigurări sociale de sănătate);

– simplificarea procedurilor de lucru cu cetăţenii români, la nivel guvernamental/ instituţional şi de colaborare între instituţiile implicate în procesul de emiterea actelor de identitate, astfel încât, documentele pe care cetăţeanul este obligat să le prezinte la solicitarea unui act de identitate, cum ar fi certificatele de stare civilă, vor fi necesare doar la eliberarea primului act de identitate electronic, ulterior aceste documente vor fi prezentate doar în cazul modificării datelor.

4. Precizăm că Legea nr. 162/2020 a modificat şi a completat arhitectura şi conceptul de sistem avute în vedere la data adoptării Legii nr.235/20131 astfel încât urmează a fi implementate următoarele activităţi:

– dotarea serviciilor publice de evidenţă a persoanelor (s.p.c.e.p.) cu echipamente informatice necesare specifice, care să corespundă cerinţelor noului sistem; în prezent, infrastructura s.p.c.e.p. este neunitară şi depăşită tehnologic; aceasta a fost introdusă în anii ’90 şi, firesc, nu corespunde cerinţelor determinate de particularităţile cărţii electronice de identitate (cititor de amprentă, pad pentru semnătura titularului care se înscrie pe CEI, imprimantă multifuncţională pentru tipărirea cererii pentru eliberarea actului de identitate, precum şi pentru scanarea documentelor justificative etc.); 

– constituirea unui data-center la nivel central;

– achiziţionarea materialelor consumabile necesare emiterii CEI (materii prime, cip-uri, elemente de securitate); > dezvoltarea unor aplicaţii de data enrolment, personalizare. PKI şi asigurarea interfaţării cu sistemele actuale ale D.E.P.A.B.D.;

– personalizarea viitoarelor acte de identitate (cărţi de identitate, cărţi de identitate provizorii, dovezi de reşedinţă; dintre acestea, atât cărţile de identitate provizorii cât şi dovezile de reşedinţă vor fi emise în sistem informatizat).

În ceea ce priveşte termenul asumat pentru emiterea cărţii electronice de identitate, precizăm că procedurile aflate in derulare vizează respectarea termenului impus de Regulamentul (UE) 2019/1157 , respectiv, data de 2 august 2021. În context precizăm că, potrivit dispoziţiilor art.8, 8 A1 şi 8A2 din Ordonanţa Guvernului nr. 69/2002 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea sistemului informatic de emitere şi punere in circulaţie a documentelor electronice de identitate şi rezidenţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, instituţia abilitată de lege pentru implementarea proiectului cărţii electronice de identitate este Compania Naţională „Imprimeria Naţională’’ S.A.”

Continue Reading

Facebook

SUA32 mins ago

Președintele Joe Biden a semnat un ordin executiv care restabilește relațiile SUA cu Organizația Mondială a Sănătății

SUA56 mins ago

Președintele Joe Biden a semnat revenirea SUA în Acordul climatic de la Paris. Uniunea Europeană salută decizia

PPE3 hours ago

Angela Merkel: Inaugurarea lui Joe Biden și a Kamalei Harris, “o sărbătoare a democrației americane și un nou capitol al prieteniei germano-americane”

SUA3 hours ago

Președintele francez Emmanuel Macron, către noul omolog american Joe Biden: Bine ați revenit în Acordul de la Paris

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită

SUA6 hours ago

Joe Biden, promisiune către aliați în primul discurs ca președinte al SUA: Ne vom repara alianțele și vom conduce prin puterea exemplului. Vom fi judecați prin modul cum rezolvăm crizele în cascadă din epoca noastră

ROMÂNIA6 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj pentru președintele Joe Biden după inaugurarea în funcție: Vom dezvolta Parteneriatul România-SUA și vom lucra în adevăratul spirit al valorilor transatlantice

Dragoș Pîslaru7 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

SUA7 hours ago

Joe Biden a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite

SUA7 hours ago

Kamala Harris a depus jurământul și a devenit oficial prima femeie vicepreședinte din istoria Statelor Unite

Dragoș Pîslaru7 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac12 hours ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE13 hours ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 day ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending