INTERNAȚIONAL
Secretarul general al NATO anunță că România va fi un beneficiar major al deciziilor Alianței pentru flancul estic, inclusiv prin inițiativa de desfășurare a 30 de batalioane, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave în caz de alertă
Published
7 years agoon

Corespondență de la NATO – Robert Lupițu
România va fi un beneficiar major al deciziilor pe care NATO le pregătește la reuniunea miniștrilor Apărării de joi și vineri și care vor fi adoptate la masa summitului celor 29 de lideri euro-atlantici din 11-12 iulie de la Bruxelles, a precizat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, într-o declarație pentru CaleaEuropeana.ro care prefațează ministeriala Apărării, ultima reuniune aliată înainte de summitul de luna viitoare.
Întrebat de corespondentul CaleaEuropeana.ro despre modul în care transformarea structurii de comandă a NATO va asigura un lanț de comandă eficient și coerent pe flancul estic, Jens Stoltenberg a făcut trei referiri explicite la România și cum va beneficia țara noastră de deciziile care vizează înființarea a două noi structuri de comandă, cea pentru comandă maritimă care va avea sediul în SUA (Norfolk, Virginia) și cea logistică și pentru mobilitate militară din Germania (Ulm).
”Întreaga adaptare a structurii de comandă este despre adaptarea NATO la o posibilă situație în care va trebui să reacționăm rapid. Și vedem mai multe provocări și mai multe nevoi unde trebuie să ne pregătim pentru neprevăzut, într-o lume care devine mai imprevizibilă. Așadar, vom avea noul comandament atlantic (n.r. – în Statele Unite, Norfolk, Virginia), asigurându-ne că putem muta forțe rapid peste Atlantic într-o manieră sigură. Acest lucru este foarte important pentru Europa și, bineînțeles, pentru sud-estul Europei sau pentru România”, a spus Stoltenberg.
Secretarul general al Alianței, care a lăudat în nenumărate rânduri eforturile și angajamentele de securitate euro-atlantică ale Bucureștiului, a arătat că pentru România este relevant și noul concept de ”Readiness Initiative”, puternic susținut de SUA. Planul, cunoscut sub numele de 30-30-30-30, ar necesita ca NATO să dispună de 30 de batalioane, 30 de escadrile de aviație și 30 de nave gata să fie desfășurate în termen de 30 de zile de la punerea în alertă.
”Atât timp cât noi putem oferi o descurajare credibilă și puternică, incluzând abilitatea de a ne muta forțele, atunci înseamnă că prevenim conflictele. De asemenea, cu cât este mai ridicată abilitatea de a acționa a forțelor noastre, cu atât este și inițiativa celor 30 de batalioane, 30 de escadrile de aviație și 30 de nave gata să fie desfășurate și să fie folosite în mai puțin de 30 de zile. De asemenea, și acest lucru este relevant pentru România”, a punctat Stoltenberg.
Înaltul oficial aliat a făcut referire și la celelalte componente de comandă care ar urma să fie înființate la nivelul NATO dar asupra cărora aliații nu vor decide la această ministerială, în condițiile în care, la precedenta reuniune ministerială a Apărării, ministrul Mihai Fifor a solicitat aliaților ca țara noastră să găzduiască un comandament de 3 stele.
”Vom discuta și o temă ce nu va fi decisă acum, Land Component Commands, nu vom decide acest lucru în cadrul întâlnirii de mâine cu miniștrii Apărării, dar și acest lucru va fi relevant pentru România și pentru întreaga NATO”, a mai spus Jens Stoltenberg.
În răspunsul său, secretarul general al NATO a făcut referire și la importanța centrului de comandă din Germania, cel privind mobilitatea militară.
”Vom avea un nou centru de comandă în Germania care va avea ca principal scop modul în care putem muta forțele de-a lungul Europei – acum lucrăm la partea de mobilitate militară ceea ce înseamnă infrastructură, dar și modul în care depăși barierele legale pentru mișcarea rapidă a forțelor- iar scopul principal pentru a face aceasta este acela de a preveni conflictele”, a mai spus Stoltenberg.
Această precizare survine în condițiile în care proiectul mobilității militare a fost prezentat ca având un potențial de a deveni un model emblematic de cooperare între UE și NATO. Acest proiect alocă, totodată, un interes sporit pentru dimensiunea infrastructurii de transport, dar și a coridoarelor de transport la nivel european (Citiți și Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa – Analiză & hartă interactivă)
Deciziile anunțate de Jens Stoltenberg pentru ministeriala Apărării dar, mai ales, pentru summitul din iulie, arată o evoluție concretă a angajamentelor NATO față de securitatea României din 2014 încoace.
Urmare a deciziilor de la summiturile din Țara Galilor (2014) și de la Varșovia (2016), România, alături de Bulgaria, Polonia și țările baltice, face parte din grupul țărilor care reprezintă flancul estic al NATO și care a beneficiat de la momentul anexării ilegale a Crimeei de către Rusia de măsuri treptate de adaptare, reasigurare și descurajare în față oricăror potențiale agresiuni. La Varșovia în 2016, România a obținut cele mai importante garanții de securitate după încheierea Războiului Rece. La Bruxelles, aceste garanții par să graviteze în jurul transformării structurii de comandă aliată cu accent pe mobilitate militară și protejarea liniilor de comunicații între Atlanticul de Nord și Europa, pledoariei României pentru o prezență întărită a NATO la Marea Neagră și înlăturarea unei abordări diferențiate pe flancul estic, tributar conceptelor „prezenței înaintate consolidate” în Polonia și țările baltice și „prezenței înaintate adaptate” în Bulgaria și România.
Miniștrii Apărării din cele 29 de țări membre ale NATO se întrunesc joi și vineri la Bruxelles pentru ultima reuniune la nivel ministerial înaintea summitului aliat din 11-12 iulie, o întrevedere ce urmează să se concentreze pe prioritățile enunțate recent de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, precum descurajarea și apărarea în raport cu Rusia, cooperarea cu Uniunea Europeană, mobilitatea militară și împărțirea echitabilă a responsabilităților.
Mai mult, reuniunea miniștrilor Apărării va avea loc simultan cu lucrările summitului șefilor de stat din Formatul București 9, ce are loc vineri la Varșovia și va fi co-prezidat de inițiatorii acestuia, președinții Klaus Iohannis și Andrzej Duda.
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Ilie Bolojan participă sâmbătă la videoconferinţa convocată de premierul britanic Keir Starmer după discuțiile SUA – Ucraina de la Jeddah
Secretarul general NATO deschide ușa normalizării “pas cu pas” a relațiilor cu Rusia după încheierea războiului: Să nu fim naivi cu privire la ruși, dar Rusia este acolo, nu va dispărea
Comandantul Forțelor armate SUA în Europa și Africa, vizită la Chișinău pentru discuții legate de securitatea Republicii Moldova
Trump îi spune secretarului general NATO că SUA au nevoie de Groenlanda. Mark Rutte nu dorește implicarea NATO în această chestiune
Hackeri pro-ruși recrutează sabotori în Belgia pentru acțiuni anti-NATO (investigație jurnalistică)
Parlamentul olandez respinge la limită, printr-o moțiune fără caracter obligatoriu, planul de apărare al UE, invocând preocupări legate de datoria publică
MAREA BRITANIE
Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”
Published
9 hours agoon
March 15, 2025
Premierul britanic Keir Starmer a cerut sâmbătă ca “armele să tacă în Ucraina” și a declarat că puterile militare europene se vor întâlni săptămâna viitoare, în timp ce planurile de asigurare a unui acord de pace trec la o “fază operațională”.
Starmer a vorbit într-o conferință de presă în Downing Street, după o reuniune virtuală a “coaliției celor dispuși” pe care liderul britanic a convocat-o și la care au participat liderii instituțiilor Uniunii Europene, cei ai națiunilor europene, inclusiv României, ai NATO, Canadei, Ucrainei, Australiei și Noii Zeelande.
La reuniune au luat cuvântul Starmer, președintele francez, Emmanuel Macron, președintele ucrainean, Volodymyr Zelenskyy, și secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Prim-ministrul britanic a declarat că abordarea “da, dar” a lui Vladimir Putin cu privire la o propunere de încetare a focului nu este suficient de bună, iar președintele rus va trebui să negocieze “mai devreme sau mai târziu”.
El l-a acuzat pe Putin că încearcă să amâne pacea și a declarat că aceasta trebuie să devină o realitate după mai mult de trei ani de război.
“Mai devreme sau mai târziu, Putin va trebui să vină la masă. Așa că acesta este momentul. Lăsați armele să tacă, lăsați atacurile barbare asupra Ucrainei să înceteze odată pentru totdeauna și fiți de acord cu o încetare a focului acum. Acum este momentul să ne angajăm în discuții cu privire la un mecanism de gestionare și monitorizare a unei încetări complete a focului și să fim de acord cu negocieri serioase nu doar pentru o pauză, ci pentru o pace durabilă, susținută de acorduri de securitate puternice prin intermediul coaliției noastre de voință”, a mai punctat Starmer.
Astfel, șefii militari din aproximativ 30 de aliați ai Kievului vor organiza joi, la Londra, o nouă “reuniune de planificare operațională” pentru a stabili modul în care vor trimite trupe de menținere a păcii într-o Ucraină postbelică.
El a declarat că reuniunea a condus la “noi angajamente”, inclusiv în ceea ce privește apărarea și securitatea mai largă a Europei.
“Nu vom sta deoparte și nu vom aștepta ca Putin să acționeze. În schimb, vom continua să mergem înainte, astfel încât grupul pe care l-am convocat astăzi este mai important ca niciodată. Am convenit că vom continua să creștem presiunea asupra Rusiei, să menținem fluxul de ajutor militar către Ucraina și să continuăm să înăsprim restricțiile asupra economiei Rusiei pentru a slăbi mașinăria de război a lui Putin și pentru a-l aduce la masă. Și am convenit să accelerăm activitatea noastră practică pentru a sprijini un potențial acord. Așa că vom trece acum la o fază operațională”, a spus premierul britanic, la finalul unei reuniuni virtuale.
Conform unei declarații emise de Starmer după reuniune și publicată de Downing Street, liderii participanți și-au reafirmat sprijinul ferm pentru Ucraina. Aceștia au salutat progresele înregistrate în negocierile de pace de la Jeddah și angajamentul președintelui Zelenski față de un armistițiu de 30 de zile, sub rezerva acordului Rusiei.
Liderii au subliniat că responsabilitatea revine acum Moscovei, mingea fiind în terenul Rusiei, și că președintele Putin trebuie să demonstreze că dorește cu adevărat pacea. Totodată, au convenit asupra necesității unor aranjamente solide de securitate pentru a preveni viitoare agresiuni rusești. În cazul unui acord de pace, o “coaliție a celor dispuși” va sprijini Ucraina la sol, pe mare și în aer.
Liderii au insistat asupra unui mecanism strict de monitorizare a armistițiului și au discutat despre intensificarea sancțiunilor și a sprijinului militar în cazul în care Rusia refuză un acord.
Dialogul va continua în zilele următoare pentru a asigura o pace durabilă în Ucraina.
Statele Unite și Ucraina au adoptat marți, la Jeddah, pe malul Mării Roșii, o declarație comună care conciliază tensiunile dintre Washington și Kiev apărute în urma altercației dintre președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, cu SUA anunțând ridicarea imediată a suspendării schimbului de informații și reluarea asistenței de securitate pentru Ucraina și cu Ucraina acceptând o propunere americană pentru un armistițiu de 30 de zile și pentru pași concreți către restabilirea unei păci durabile, ca urmare a invaziei ruse.
Președintele american Donald Trump a afirmat vineri că există o “șansă foarte bună” ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se poată încheia după discuțiile “productive” de joi pe care emisarul american Steve Witkoff le-a avut la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin.
Reuniunea prin videoconferință convocată de Starmer vine și după ce presa a relatat că prim-ministrul britanic și consilierul său principal pe probleme de securitate au lucrat intens pentru a salva relația afectată dintre Kiev și Washington, elaborând un plan de armistițiu care ar putea într-o zi să deschidă calea către pace. De altfel, șeful guvernului britanic l-a vizitat pe Trump la Casa Albă cu o zi înainte de confruntarea verbală aprinsă din Biroul Oval dintre președintele american și cel ucrainean.
Ulterior, la două zile distanță de la acel moment negativ, premierul britanic i-a găzduit pe aliații europeni și pe președintele Volodimir Zelenski la un summit la Londra.
Summitul de la Londra al aliaților Ucrainei s-a încheiat cu liderii europeni vorbind “pe aceeași voce” într-un “moment de răscruce al istoriei” și cu premierul britanic Keir Starmer, gazda reuniunii, confirmând planurile de a asambla “o coaliție de voință” pentru a pune în aplicare un acord de pace între Rusia și Ucraina și a o garanta, cu sprijinul Statelor Unite. Premierul Keir Starmer a anunțat atunci că liderii prezenți au fost de acord să mențină fluxul de ajutor militar și să crească presiunea economică asupra Rusiei și că vor insista asupra faptului că Ucraina trebuie să fie prezentă la masa negocierilor de pace. De asemenea, președintele francez Emmanuel Macron a precizat că Parisul și Londra propun un armistițiu ruso-ucrainean de o lună “în aer, pe mare și infrastructură energetică”.
INTERNAȚIONAL
Bolojan, după videoconferința convocată de Starmer: România este angajată să continue sprijinul pentru Ucraina și pentru o pace durabilă și justă
Published
14 hours agoon
March 15, 2025
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a afirmat, sâmbătă, după reuniunea prin videoconferință convocată de prim-ministrul britanic Keir Starmer, în urma discuţiilor dintre Ucraina şi SUA de la Jeddah, că a subliniat angajamentul României de a continua sprijinul pentru Ucraina şi pentru eforturile de asigurare a unei păci durabile şi corecte.
”Coordonarea noastră strânsă în acest proces rămâne esenţială. Am subliniat angajamentul României de a continua sprijinul pentru Ucraina şi pentru eforturile de asigurare a unei păci durabile şi juste”, a transmis Ilie Bolojan, într-un mesaj pe X, mulțumindu-i lui Starmer ”pentru organizarea unei reuniuni foarte bune astăzi”.
Preşedintele interimar apreciază că ”o încetare necondiţionată a focului este un prim pas către acest obiectiv, iar Ucraina trebuie să fie de acord cu aceasta”.
Thank you, PM @Keir_Starmer, for organizing a very good meeting today. Our close coordination in this process remains essential. I stressed Romania’s commitment to continuing support for UA & for the efforts to ensure a lasting and just peace. An unconditional ceasefire is a…
— Ilie Bolojan (@Bolojan) March 15, 2025
Premierul britanic Keir Starmer a declarat, sâmbătă, la reuniunea virtuală a aproximativ 25 de lideri mondiali, între care şi preşedintele interimar Ilie Bolojan, că aceştia trebuie să fie pregătiţi să apere ei înşişi orice acord de pace în Ucraina, îndemnându-i să menţină presiunea asupra Rusiei.
Statele Unite și Ucraina au adoptat marți, la Jeddah, pe malul Mării Roșii, o declarație comună care conciliază tensiunile dintre Washington și Kiev apărute în urma altercației dintre președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, cu SUA anunțând ridicarea imediată a suspendării schimbului de informații și reluarea asistenței de securitate pentru Ucraina și cu Ucraina acceptând o propunere americană pentru un armistițiu de 30 de zile și pentru pași concreți către restabilirea unei păci durabile, ca urmare a invaziei ruse.
Președintele american Donald Trump a afirmat vineri că există o “șansă foarte bună” ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se poată încheia după discuțiile “productive” de joi pe care emisarul american Steve Witkoff le-a avut la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin.
Reuniunea prin videoconferință convocată de Starmer vine și după ce presa a relatat că prim-ministrul britanic și consilierul său principal pe probleme de securitate au lucrat intens pentru a salva relația afectată dintre Kiev și Washington, elaborând un plan de armistițiu care ar putea într-o zi să deschidă calea către pace. De altfel, șeful guvernului britanic l-a vizitat pe Trump la Casa Albă cu o zi înainte de confruntarea verbală aprinsă din Biroul Oval dintre președintele american și cel ucrainean.
Ulterior, la două zile distanță de la acel moment negativ, premierul britanic i-a găzduit pe aliații europeni și pe președintele Volodimir Zelenski la un summit la Londra.
Summitul de la Londra al aliaților Ucrainei s-a încheiat cu liderii europeni vorbind “pe aceeași voce” într-un “moment de răscruce al istoriei” și cu premierul britanic Keir Starmer, gazda reuniunii, confirmând planurile de a asambla “o coaliție de voință” pentru a pune în aplicare un acord de pace între Rusia și Ucraina și a o garanta, cu sprijinul Statelor Unite. Premierul Keir Starmer a anunțat atunci că liderii prezenți au fost de acord să mențină fluxul de ajutor militar și să crească presiunea economică asupra Rusiei și că vor insista asupra faptului că Ucraina trebuie să fie prezentă la masa negocierilor de pace. De asemenea, președintele francez Emmanuel Macron a precizat că Parisul și Londra propun un armistițiu ruso-ucrainean de o lună “în aer, pe mare și infrastructură energetică”.
MAREA BRITANIE
Putin trebuie să pună capăt atacurilor barbare asupra Ucrainei dacă ”vrea cu adevărat pace”, subliniază Keir Starmer
Published
14 hours agoon
March 15, 2025By
Teodora Ion
Președintele rus Vladimir Putin va trebui, ”mai devreme sau mai târziu, să vină la masa” negocierilor, a declarat sâmbătă premierul britanic Keir Starmer în deschiderea videoconferinței organizate la Londra, la care participă aproximativ 25 de lideri aliați ai Ucrainei, printre care și președintele interimar Ilie Bolojan, anunță AFP și Reuters, citate de Agerpres.
”Dacă Putin vrea cu adevărat pace, este foarte simplu: el trebuie să înceteze atacurile sale barbare contra Ucrainei și să accepte un armistițiu”, a adăugat Starmer, la începutul unei reuniuni virtuale cu o coaliție de țări ”voluntare” pentru a ajuta la respectarea unui eventual armistițiu cu Moscova, potrivit The Guardian.
Președintele rus ”va trebui mai devreme sau mai târziu să vină la masă și să se angajeze în discuții serioase”, a insistat Starmer.
”Nu putem pur și simplu să așteptăm (…), trebuie să continuăm să depunem eforturi și să pregătim o pace care trebuie să fie justă și durabilă”, a oficialul britanic, adresându-se celor circa 25 de participanți la acest summit virtual, dintre care multe țări europene, Ucraina, NATO, Comisia Europeană, Canada și Australia.
Ucraina și partenerii săi occidentali i-au cerut lui Putin să nu mai tragă de timp și să accepte propunerea de încetare a focului pentru 30 de zile, convenită la Jeddah de Kiev și Washington.
Într-un discurs televizat de joi, președintele Rusiei a prezentat o serie de avertismente privind acceptarea propunerii înaintate de SUA și Ucraina menite să deschidă calea încetării războiului declanșat de Kremlin. Consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump, Mike Waltz, a declarat că SUA manifestă ”un optimism precaut” cu privire la reușita unui acord de încetare a focului, deși președintele american Donald Trump a apreciat că discuțiile Washingtonului cu Putin au fost ”foarte bune și productive”.
Liderii din ceea ce Regatul Unit a numit o ”coaliție a celor dispuși” – care include țări europene, Comisia Europeană, NATO, Canada, Ucraina, Australia și Noua Zeelandă discută sâmbătă despre opțiunile de menținere a încetării focului în Ucraina în vederea asigurării ulterioare a unei păci durabile și juste în țara invadată de Rusia.
Aceștia vor fi, de asemenea, informați cu privire la discuțiile recente dintre șefii statului major ai apărării de la Paris, de săptămâna aceasta, și cu privire la eforturile depuse de fiecare țară în parte pentru a debloca ajutorul militar suplimentar pentru Ucraina.
Starmer a declarat vineri: ”Dacă Rusia vine în cele din urmă la masă, atunci trebuie să fim pregătiți să monitorizăm o încetare a focului pentru a ne asigura că este o pace serioasă și durabilă, dacă nu, atunci trebuie să ne străduim din răsputeri pentru a crește presiunea economică asupra Rusiei pentru a asigura sfârșitul acestui război”.
Regatul Unit a încercat să acționeze ca o punte de legătură între Europa și Casa Albă de când Trump a lansat discuțiile pentru a pune capăt războiului.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

“EuRo Manifest”: Peste 10.000 de români au manifestat pașnic în Piața Victoriei, formând o inimă care bate pentru Europa pe acordurile imnului UE

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

Donald Tusk critică susținerea predecesorului său pentru Simion, liderul unui “partid pro-rus și anti-UE”: România este un partener cheie în apărarea graniței de est UE și NATO

Președintele Germaniei este îngrijorat de impactul rețelelor sociale asupra democrației: Dezbaterea se mută de la media de calitate la rețelele sociale, fapt ce schimbă profund democrația noastră

Bolojan, după videoconferința convocată de Starmer: România este angajată să continue sprijinul pentru Ucraina și pentru o pace durabilă și justă

Putin trebuie să pună capăt atacurilor barbare asupra Ucrainei dacă ”vrea cu adevărat pace”, subliniază Keir Starmer

Cristian Diaconescu: România este în dialog cu administrația americană și nu avem semnale că SUA ar lua în calcul retragerea trupelor din țara noastră

Statele UE și-au adoptat poziția de negociere privind impunerea de tarife pentru o serie de produse agricole și îngrășăminte din Rusia și Belarus

România, inima șahului european: Țara noastră găzduiește în premieră Campionatul European Individual de Șah

De Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, Marcel Ciolacu subliniază că ”viitorul se construiește prin colaborare, dialog și respect reciproc”: Astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să construim punți, nu ziduri

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace

Nu putem vorbi de securitate la Marea Neagră fără Turcia, afirmă Ilie Bolojan într-un semnal al susținerii României pentru rolul Turciei în securitatea europeană

Ilie Bolojan, după primul său Consiliu European: Am stabilit ca prioritară întărirea flancului estic, de la Baltică la Marea Neagră. Prioritățile militare ale României vor fi stabilite în comun cu NATO

Ilie Bolojan: România nu va trimite trupe în Ucraina, ci poate fi un hub logistic pentru alte trupe; România va participa la reuniunea șefilor apărării de la Paris
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, a fost numit raportor pentru „Uniunea Competențelor” în cadrul Comitetului European al Regiunilor
- ROMÂNIA1 week ago
INTERVIU Directorul general Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță: Proiecte americane de 15 miliarde de dolari implementate în România în parteneriat cu SUA. Continuăm proiectele începute în primul mandat al președintelui Donald Trump
- PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago
”România trebuie să rămână sub umbrela europeană, nu sub cizma rusească”, subliniază eurodeputatul Gheorghe Falcă
- NATO1 week ago
Giorgia Meloni propune extinderea articolului 5 din Tratatul NATO la Ucraina, fără aderarea oficială a Kievului la Alianță
- CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
Undă verde pentru “Europa Apărării”: Liderii europeni au aprobat înarmarea UE și capacitățile militare necesare în complementaritate cu NATO, prioritizând apărarea frontierei estice în fața “provocării existențiale” dinspre Rusia