Connect with us

INTERNAȚIONAL

Secretarul general al NATO avertizează înaintea summitului Trump-Putin: Dialogul politic cu Rusia este condiționat de unitatea transatlantică și fermitate în raport cu Moscova

Published

on

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a arătat optimist cu privire la summitul premieră la care președintele SUA, Donald Trump, va participa pe 16 iulie, alături de președintele Rusiei, reuniune ce va avea loc la Helsinki la câteva zile distanță după summitul NATO a cărui principală provocare este reprezentată de menținerea unității transatlantice.

Suntem în favoarea a ceea ce noi numim o abordare duală în raport cu Rusiei. Avem nevoie de o apărare puternică, combinată cu dialogul. Pentru noi nu există nici o contradicție între apărare sau dialog“, a spus Stoltenberg, într-un interviu pentru Politico Europe.

FOTO: NATO

Declarațiile secretarului general al Alianței Nord-Atlantice apar în condițiile în care ultima dată când un președinte american a participat la un summit bilateral cu un omolog rus după o reuniune NATO a fost în anul 2008, când președintele George W. Bush a mers de la București la Sochi pentru a discuta cu președintele în exercițiu Vladimir Putin și cu președintele ales Dmitri Medvedev. De atunci și până în prezent însă, relațiile dintre Moscova și Occident s-au depreciat considerabil ca urmare a conflictului ruso-georgian, a anexării ilegale a Crimeei de către Rusia, dar și a războiului informațional manifestat inclusiv prin imixtiuni străine în procesele electorale din țările occidentale.

Cu toate acestea, Stoltenberg a arătat că există o condiție pentru ca dialogul cu Rusia să funcționeze.

Atâta timp cât suntem uniți, atâta timp cât suntem fermi în abordarea noastră față de Rusia, putem, de asemenea, să purtăm un dialog politic cu ei. Nu vrem un nou Război Rece. Nu vrem o nouă cursă a înarmărilor. Rusia este vecinul nostru și Rusia este acolo pentru a rămâne. Avem nevoie de dialog”, a declarat secretarul general al NATO.

Precizările lui Jens Stoltenberg cu privire la unitatea transatlantică vin pe fondul unor temeri din cauza tensiunilor care au apărut între aliații de pe ambele maluri ale Atlanticului și manifestate extrem de vizibil la summitul G7 din Canada, prin disputa tarifară între președintele american Donald Trump și Uniunea Europeană, dar și prin presupusele afirmații ale liderului de la Casa Albă, care ar fi sugerat Franței să se retragă din UE sau ar fi comparat NATO cu NAFTA, acordul regional comercial dintre SUA, Canada și Mexic.

Mai mult, în legătură cu primul său summit cu Vladimir Putin, Donald Trump a lăsat inițial să planeze suspiciunea cu privire la o potențială intenție de a recunoaște anexarea Crimeei de către Rusia și la ridicarea sancțiunilor, fapte infirmate ulterior de Casa Albă.

Donald Trump și Vladimir Putin vor participa pe 16 iulie, la Helsinki, la primul lor summit bilateral de la instalarea președintelui american în funcție. Reuniunea va avea loc la câteva zile după ce Donald Trump va participa la summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie, acolo unde liderii euro-atlantici sunt așteptați să agreeze noi măsuri pentru contracarea agresiunilor, inclusiv cea provenită dinspre Est prin anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Pentagon: SUA vor să aloce 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021

Published

on

© US Air Force/ Facebook

SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021, informează publicația americană Stars and Stripes, citând un document oficial al Pentagonului și al Forțelor Aeriene ale SUA.

Publicația face referire la Actul de Autorizare a Apărării Naţionale pentru 2021 (The National Defense Authorization Act for 2021), anume bugetul Pentagonului pentru anul fiscal următor.

Potrivit propunerii de buget a Pentagonului, aflată în dezbatere în comisiile Congresului, SUA vor investi 130,5 milioane de euro pentru modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii în cadrul bugetului alocat Inițiativei pentru Descurajare Europeană, care a fost lansată în iunie 2014 ca urmare a anexării peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Forțele Aeriene ale SUA au solicitat o modernizare majoră a bazei, iar proiectul prevede construirea de piste de aterizare pentru avioane cargo, un depozit de combustibil, un hangar pentru avioane și alte facilități necesare unui număr crescut de avioane.

“Baza aeriană Campia Turzii este una dintre principalele surse pentru Comandamentul European al SUA și pentru capacitatea componentelor sale de a răspunde la un mediu de securitate european în plină evoluție”, a argumentat US Air Force în solicitarea bugetară pentru 2021.

Propunerea de buget înaintată de Pentagon cuprinde și alte investiții în bazele militare din Europa: 59 milioane de dolari în baza  navală din Rota Spania, 36 milioane de dolari pentru baza aeriană din Ramstein din Germania și 25 de milioane de dolari în baza aeriană Spangdahlem, tot din Germania.

Astfel, investiția de la Câmpia Turzii va fi cea mai mare din Europa, indiferent că este vorba despre investiții în capabilități navale sau aeriene.

Anunțul acestei investiții vine și în contextul în care România și SUA au marcat recent 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, iar sâmbătă, 11 iulie, cele două state aliate aniversează 23 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Amintim că anul trecut Comitetul executiv româno-american de la nivelul MApN și al Departamentului Apărării din SUA au discutat despre planurile de extindere a Bazelor de la Câmpia Turzii și de la Mihail Kogălniceanu. Totodată, la începutul acestui an, SUA au desfășurat la Baza de la Câmpia Turzii tipul de dronă MQ-9 Reaper ca parte a eforturilor de consolidare a capacităţilor de apărare colectivă şi pentru a spori securitatea regională. 

De altfel, România și-a asumat în noua sa Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024, aprobată luna trecută de Parlament, obiectivul sporirii prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre și la Marea Neagră.

Continue Reading

NEWS

Raport oficial: Nereguli grave în locurile unde sunt cazați angajații abatorului din Germania unde aproape 1.000 de români s-au infectat cu COVID-19

Published

on

© Tönnies Dialog/ Twitter

Ministrul sănătății din landul Renania de Nord-Westfalia, Karl-Josef Laumann, a atras atenția că s-au consemnat aproape 1900 de deficiențe la cazarea angajaților est-europeni de la abatorul Tonnies din Rheda-Wiedenbrueck, în urma unei inspecții, abator unde aproape 1.000 de români au fost infectați cu COVID-19, informează DPA, citat de Agerpres.

Potrivit raportului prezentat de ministru în parlamentul landului, s-au constatat supraaglomerare, mucegai, pericol de cădere, scurgeri la acoperișuri, instalații sanitare ”catastrofale”, nereguli privind prevenirea incendiilor și lipsa dezinfectantului.

Peste 1500 de muncitori de la Toennies, marea majoritate din Bulgaria, Polonia și România, au fost depistați ca purtători de coronavirus.

Miercuri, la trei săptămâni după ce abatorul a fost închis, municipalitatea din Rheda-Wiedenbrueck a anunţat că a permis firmei să îşi reia treptat activitatea. Personalul administrativ – circa 400 de angajaţi – poate reveni la serviciu, dar compania a comunicat că iniţial va fi vorba doar de un număr mic de persoane. ”Mulţi dintre angajaţii noştri sunt încă în carantină”, a declarat agenţiei dpa purtătorul de cuvânt al Toennies, Andre Vielstaedte, în seara aceleiaşi zile.

Laumann a menționat că la finalul lunii mai au fost supuse insecției aproximativ 650 de clădiri, unde erau cazați 5.300 de oameni.

Oficialul german a informat că, din cauza deficiențelor structurale grave și a pericolelor pentru sănătate, patru apartamente au trebuit evacuate.

În ceea ce privește cazarea muncitorilor agricoli, cu precădere est-europeni, s-au constatat mai puține neajunsuri.

Laumann a precizat că inspecţiile au fost posibile doar în contextul epidemiei de COVID-19, în mod obişnuit autorităţile din subordinea sa neputând face astfel de verificări.

În acest context, premierul a cerut modificarea legislaţiei în această privinţă. Până la finalul lunii mai, 250 de unități agricole și clădiri unde erau cazați aproximativ 5.800 de muncitori sezonieri din acest domeniu au fost inspectate. În urma acestei verificări, s-au constatat aproximativ 170 de deficiențe minore.

Continue Reading

SUA

Secretarul de stat american Mike Pompeo anunță că SUA și UE au făcut ”progrese reale” privind reluarea călătoriilor: Cele două părţi înţeleg că economiile noastre depind de aceasta

Published

on

Secretarul de stat american Mike Pompeo a anunțat că s-au înregistrat progrese în discuțiile cu Uniunea Europeană referitoare la redeschiderea frontierelor pentru călători provenind din SUA, unde epidemia de coronavirus se manifestă virulent, anunță DPA și AFP, citate de Agerpres.

”În ceea ce priveşte convorbirile cu UE, noi am făcut de fapt progrese”, a declarat secretarul de stat american, întrebat în cursul unei conferinţe de presă despre decizia UE de a exclude SUA de pe lista ţărilor pentru care şi-a redeschis frontierele.

”Am înregistrat progrese reale, progrese tehnice”, le-a transmis Pompeo jurnaliştilor miercuri la Washington despre discuţiile sale cu europenii.

”Vrem să ne asigurăm că cetăţenii europeni nu vor fi afectaţi de călătoriile provenind din Vest”, a adăugat Pompeo, subliniind că numeroşi călători tranzitează SUA pentru a se duce în Europa.

Acesta a punctat că aceasta este o problemă ”complexă”, dar ”noi am făcut progrese reale și trebuie acum să ajungem la concluzie. Cele două părți înțeleg că economiile noastre depind de aceasta”, a mai spus secretarul de stat american.

Statele membre UE au decis să ridice treptat, de la 1 iulie, restricțiile temporare aplicate pentru cetățenii din 15 țări aflate pe o listă care cuprinde China, dar cu condiții, dar exclude Statele Unite, Brazilia și Rusia.

Lista este revizuită și actualizată, când este cazul, o dată la două săptămâni.

SUA au trecut miercuri de pragul a 3 milioane de cazuri de contaminare cu noul coronavirus.

Prima putere economică mondială este de departe ţara cea mai afectată în lume de pandemie cu peste 130.000 de morţi şi cu o explozie a numărului de infecţii în sudul şi vestul ţării.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending