Ministrul apărării naționale, Ionuț Moșteanu, a transmis joi un mesaj la finalul exercițiului „DACIAN FALL 25”, subliniind rolul esențial al cooperării aliate și nivelul ridicat de pregătire demonstrat în ultimele săptămâni.

Potrivit ministrului, exercițiul a evidențiat capacitatea structurilor NATO din România de a opera la standarde moderne, atât la nivel de comandă și control la HQ MND-SE, cât și în teren, la Cincu, unde Grupul de Luptă al Alianței a fost ridicat temporar la nivel de brigadă.

„Zece state, interoperabilitate reală, reacție rapidă. Așa arată descurajarea pe Flancul Estic”, a afirmat Moșteanu.

Moșteanu a precizat că participarea celor zece state aliate și nivelul avansat de instruire demonstrează că apărarea României este „solidă și bine coordonată”. „În fața oricărei amenințări, avem aliați puternici, forțe bine pregătite și o cooperare care funcționează”, a mai declarat acesta.

Ministrul a ținut să evidențieze contribuția Franței, amintind că aceasta a fost primul stat care a trimis trupe în România, la doar patru zile după începutul invaziei ruse în Ucraina. „O decizie fermă și un mesaj puternic de solidaritate aliată”, a subliniat Moșteanu.

De atunci, Grupul de Luptă NATO de la Cincu, cu Franța ca națiune-cadru, a evoluat până la nivel de brigadă, iar în prezent aproximativ 3.000 de militari francezi sunt integrați cu forțele armate române.

„România este un aliat serios, respectat și un partener activ în asigurarea securității întregii regiuni”, a concluzionat ministrul apărării.

Citiți și Nicușor Dan, la finalul exercițiului Dacian Fall care a marcat ridicarea grupului de luptă NATO la nivel de brigadă: A fost confirmată capacitatea NATO de a reacționa rapid și eficient oriunde este necesar pe teritoriul aliat

Exercițiul Dacian Fall 2025 a fost unul dintre cele mai complexe exerciții multinaționale de pe Flancul Estic, reunind peste 5.000 de militari și aproximativ 1.200 de mijloace tehnice din 10 state aliate, cu componente terestre, aeriene și cibernetice integrate într-o arhitectură unitară de descurajare.

DAFA25 a avut ca obiectiv integrarea operațională a forțelor participante asigurate de națiunile contributoare, în principal Franța și Armata României, și marchează etapa finală de ridicare temporară la nivel brigadă a Grupurilor de Luptă NATO din România și Bulgaria.

Exercițiul s-a încheiat cu Ziua Distinșilor Vizitatori, la care au participat mai mulți oficiali români, între care șeful Statului Major al Apărării, general Gheorghiță Vlad, ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, ministrul economiei Radu Miruță și consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca.

Totodată, la eveniment a fost prezent și generalul Christopher Donahue, șeful Comandamentului Forțelor Terestre NATO și comandant al Forțelor Terestre Americane în Europa și Africa, precum și mai mulți ambasadori ai țărilor aliate la NATO, alături de ambasadorul român Dan Neculăescu, între care reprezentanții Statelor Unite și Franței la Alianța Nord-Atlantică.

Președintele Nicușor Dan a declarat că exercițiul militar „DACIAN FALL 25”, încheiat astăzi la baza de la Cincu, și care a marcat etapa finală de ridicare temporară la nivel brigadă a Grupurilor de Luptă NATO din România și Bulgaria, reprezintă o demonstrație clară a angajamentului României față de securitatea colectivă a Alianței Nord-Atlantice și față de consolidarea Flancului Estic.

În contextul tensiunilor generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, șeful statului a subliniat că țara noastră rămâne un pilon de stabilitate și un partener de încredere în cadrul NATO.

„Exercițiul marchează un moment important pentru pacea și securitatea României și cea euroatlantică”, a transmis președintele, amintind că această acțiune reflectă „continuitatea eforturilor naționale și aliate, la nivel politic, diplomatic și militar”, începute imediat după izbucnirea războiului din Ucraina, în februarie 2022.

La exercițiul desfășurat între 20 octombrie și 13 noiembrie 2025 au participat peste 5.000 de militari români și din alte nouă state membre NATO: Belgia, Bulgaria, Franța, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia și Spania.

Nicușor Dan a subliniat că România contribuie activ la întărirea posturii de descurajare și apărare a Alianței la Marea Neagră și pe Flancul Estic, „unde, pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, NATO se confruntă cu o amenințare militară directă”.

Exercițiul „DACIAN FALL 25” a avut drept obiectiv testarea capacității NATO de a proiecta rapid forțe și echipamente militare în regiune, în special prin deplasarea acestora din Franța către România. De asemenea, a fost analizat procesul de transformare a Grupului de Luptă Avansat Consolidat din România de la nivel de batalion la nivel de brigadă.

„Exercițiul a demonstrat importanța mobilității militare ca factor esențial pentru descurajare și apărare colectivă, confirmând capacitatea NATO de a reacționa rapid și eficient oriunde este necesar pe teritoriul aliat”, a declarat președintele României.

El a adresat mulțumiri aliaților care au participat la exercițiu, precum și celor implicați în structurile NATO din România, reafirmând solidaritatea și unitatea statelor membre.

„Împărtășim aceleași valori democratice și avem interese comune de securitate. Împreună, suntem mai eficienți în efortul de a asigura un mediu de securitate stabil, atât de necesar pentru dezvoltarea societăților noastre democratice”, a subliniat Nicușor Dan.

„Cooperarea noastră strânsă la nivel politic și militar ne întărește, atât individual, ca state, cât și colectiv, în spirit de solidaritate, ca membri ai NATO – cea mai puternică Alianță din istorie”, a conchis șeful statului.

Ministrul apărării naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu, a avut miercuri întrevederi cu Matthew Whitaker, ambasadorul SUA la NATO, și cu generalul Christopher Donahue, șeful Comandamentului Forțelor Terestre NATO și comandant al Forțelor Terestre Americane în Europa și Africa, întâlnire la care au participat șeful Statului Major al Apărării, general Gheorghiță Vlad, ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, ministrul economiei Radu Miruță și consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca.

Întrevederile au avut loc, în marja Zilei Distinșilor Vizitatori a exercițiului Dacian Fall 2025, unul dintre cele mai complexe exerciții multinaționale de pe Flancul Estic, reunind peste 5.000 de militari și aproximativ 1.200 de mijloace tehnice din 10 state aliate, cu componente terestre, aeriene și cibernetice integrate într-o arhitectură unitară de descurajare. DAFA25 are ca obiectiv integrarea operațională a forțelor participante asigurate de națiunile contributoare, în principal Franța și Armata României, și marchează etapa finală de ridicare temporară la nivel brigadă a Grupurilor de Luptă NATO din România și Bulgaria.

Discuțiile s-au concentrat pe aspectele practice ale Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, principalele direcții de consolidare a prezenței aliate în România, precum și întărirea posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministrul Moșteanu a evidențiat faptul că Statele Unite rămân principalul furnizor de tehnică militară și capabilități avansate pentru Armata României, iar cooperarea constantă contribuie decisiv la întărirea capacităților de apărare, inclusiv în domeniul protecției aeriene și al răspunsului la amenințări emergente.

Totodată, a fost subliniată importanța instruirii comune și a creșterii interoperabilității între forțele române și aliate, prin exerciții integrate și scenarii complexe care reproduc condiții reale de luptă. Cooperarea strânsă cu structurile terestre NATO și coordonarea operațională cu LANDCOM permit o integrare eficientă a planificării strategice și o reacție rapidă la provocările de securitate din regiunea Mării Negre.

Citiți și

Nicușor Dan îi mulțumește lui Trump pentru cuvintele amabile față de România: Confirmă că reașezarea forțelor SUA a fost un gest pur operațional, nu politic

Parteneriatul Strategic cu SUA, NATO și UE rămân “pilonii politicii noastre externe” în noua strategie de apărare, asigură Nicușor Dan

România și SUA discută deja mai multe idei de proiecte economice în pregătirea vizitei la Casa Albă, anunță Nicușor Dan

Un subiect esențial al discuțiilor l-a reprezentat inițiativa Eastern Sentry, menită să construiască o arhitectură coerentă de apărare aeriană și antirachetă, de la Marea Baltică până la Marea Neagră, consolidând mobilitatea, interoperabilitatea și protecția spațiului aerian al României și al aliaților din regiune.

„România rămâne un aliat responsabil, predictibil și un contributor activ la securitatea colectivă. Vom continua să investim în capabilități moderne, să ne consolidăm prezența strategică și să sprijinim activ Alianța în asigurarea stabilității regionale și a securității Flancului Estic al NATO”, a declarat ministrul apărării naționale.

Ambasadorul Matthew Whitaker a apreciat calitatea Parteneriatului Strategic dintre SUA și România și a reiterat angajamentul părții americane pentru securitatea Flancului Estic al NATO, evidențiind progresele făcute de aliații europeni în ceea ce privește alocările bugetare pentru apărare și generarea capabilităților de descurajare și apărare. „O Românie mai puternică, într-o Europă mai puternică, face Statele Unite ale Americii mai puternice”, a concluzionat oficialul american.

În urmă cu două săptămâni, România și aliații din NATO au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, ca parte a conceptului Global Posture Review, exercițiul periodic de evaluare a prezenței și implicării militare americane la nivel global.

Măsura a stârnit imediat reacții critice din partea președinții Comisiilor pentru Forțele Armate din Congresul american. Astfel, senatorul republican Roger Wicker, președintele Comisiei pentru Forțele Armate din Senat, și reprezentantul republican Mike Rogers, au emis o declarație comună în care își exprimă îngrijorarea față de anunțul Pentagonului privind încetarea rotației brigăzii americane din România, considerând că decizia „pare necoordonată și în contradicție directă cu strategia președintelui”.

Joia trecută, un grup de 20 de membri ai Congresului SUA au redactat o scrisoare către Pentagon, solicitând inversarea acestei decizii.

„Retragerea a sute de soldați de pe flancul estic al NATO, în timp ce războiul din Ucraina continuă, subminează speranța bipartizană de a vedea încheierea conflictului în termenii Ucrainei. Această decizie oferă muniție propagandistică Kremlinului, care încearcă să sugereze că SUA se retrag din Europa tocmai când Ucraina și aliații europeni au cea mai mare nevoie de sprijinul american”, se arată în scrisoarea dată publicității în timp ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, se afla în România. Într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, Rutte a precizat că decizia SUA de a repoziționa forțe militare “nu are nicio legătură cu România” și că Statele Unite rămân complet implicate în România și în NATO.

Președintele Donald Trump și secretarul apărării Pete Hegseth au apărat decizia guvernului Statelor Unite de a repoziționa o parte dintre trupele americane din România, în condițiile în care Bucureștiul caută o inversare a acestei măsuri, avertizând asupra continuării amenințărilor la flancul estic al NATO.

Donald Trump a răspuns vineri unor întrebări din partea presei în timpul unei întâlniri cu premierul ungar Viktor Orbán la Casa Albă, fiind întrebat de ce Pentagonul reduce prezența trupelor din România la doar câteva săptămâni după ce afirmase că Statele Unite nu își vor retrage trupele din Europa.

„Facem schimbări. Mutăm — este același număr, numărul total, dar mutăm oamenii dintr-un loc în altul. Îmi plac românii. Cred că sunt oameni minunați. Avem o relație bună cu România”, a declarat Trump.

Trupe americane vor rămâne staționate în România, dar vor exista unele modificări în modul de rotație a militarilor, a declarat și șeful Pentagonului, Pete Hegseth.

Hegseth a precizat că decizia a fost coordonată cu Casa Albă, cu NATO și cu Comandamentul European al SUA.

„Face parte din viziunea noastră asupra Europei. Vor rămâne trupe în România, dar se schimbă modul în care facem rotațiile și numărul acestora…”, a spus Hegseth, adăugând că decizia a fost coordonată cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu Comandamentul European al SUA și că aliații „au fost notificați în prealabil”.