Connect with us

INTERNAȚIONAL

Secretarul general al NATO oferă propriul exemplu pentru a reduce tensiunile între Donald Trump și aliații europeni: În anii ’90 am fost responsabil pentru tăierea bugetului Apărării în Norvegia

Published

on

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut vineri un apel la calm către toți aliații înaintea summitului de săptămâna viitoare, în condițiile în care tema cheltuielilor militare reprezintă un subiect major pe agenda reuniunii, iar avertismentele președintelui SUA față de aliații europeni care nu își sporesc bugetele Apărării lasă loc de incertitudine cu privire la potențiale tensiuni în cadrul summitului de la Bruxelles.

Nu am promis că toți aliații vor cheltui 2% într-un an sau în anul următor”, a declarat înaltul oficial pentru Politico Europe, arătând trend-ul de creștere în condițiile în care în anul 2014, doar trei state aliate alocau minim 2% din PIB pentru Apărare, iar în prezent asistăm la al patrulea an consecutiv de sporire a bugetelor militare în țările aliate europene și Canada.

Pentru acest an mă aștept ca opt state membre să respecte acest angajament”, a spus Stoltenberg. Cele opt state membre sunt Statele Unite, Regatul Unit, Grecia, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia şi România.

În raportul anual al secretarului general al NATO, prezentat în luna martie, șase țări membre aliate au alocat 2% din PIB pentru Apărare în 2017: SUA (3.5%), Grecia (2.3%), Marea Britanie (2.15%), Estonia (2.1%), Polonia (2%) și România (2%). Mai mult, în cazul României, țara noastră este statul membru care a investit cei mai mulți bani din bugetul Apărării pentru dezvoltarea capabilităților militare.

Pe de altă parte, luna trecută, în marja reuniunii miniștrilor Apărării din țările NATO, Jens Stoltenberg a anunțat al patrulea an consecutiv de creștere a cheltuielilor militare în țările europene și Canada.

Cunoscut fiind faptul că tema partajării echitabile a responsabilităților (n.r. – burden sharing) amenință să pericliteze unitatea transatlantică, Jens Stoltenberg a făcut apel la calm și a ținut să reamintească că el însuși, în calitate de ministru de Finanțe al Norvegiei, a fost responsabil pentru reducerea bugetului militar al țării sale în anii 1990.

“Când eram ministru de finanțe în Norvegia în anii 1990, am fost responsabil pentru tăierea bugetului pentru apărare în Norvegia”, a recunoscut el.

Recent, Donald Trump a trimis o scrisoare către nouă țări membre NATO, inclusiv Germania, în care le solicită să își păstreze angajamentul de a-şi creşte cheltuielile militare, odată cu apropierea summitului Alianţei Nord-Atlantice din 11-12 iulie de la Bruxelles. Liderul american este așteptat să insiste asupra acestei chestiuni asemenea discursului dojenitor de la reuniunea specială din 25 mai 2017, când aliații NATO au inaugurat noul sediu.

De altfel, Casa Albă a precizat că președintele Donald Trump va transmite la summitul NATO că Statele Unite nu sunt dispuse să fie exploatate financiar de către aliați.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Premierul Israelului denunță ”o lovitură de stat”: Benjamin Netanyahu a devenit primul şef de guvern din istoria țării care este inculpat în timp ce se află încă în funcție

Published

on

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a denunţat joi seară “o lovitură de stat” împotriva lui după ce a fost inculpat de justiţie pentru corupţie. Netanyahu, cel mai longeviv premier din istoria Israelului, a devenit de asemenea primul şef de guvern din istoria acestei ţări care a fost inculpat în timp ce se află încă în funcţiune

În cursul serii de joi, procurorul general Avichai Mandelblit a anunţat că îl pune sub acuzare pe prim-ministrul cel mai longeviv din istoria Israelului pentru corupţie, fraudă şi abuz de încredere în trei dosare diferite, notează AFP, potrivit Agerpres.

“Ceea ce se întâmplă aici este o tentativă de lovitură de stat împotriva prim-ministrului”, a declarat Netanyahu, primul şef al guvernului israelian în exerciţiu care este inculpat, cerând “anchetarea anchetatorilor” care au desfăşurat investigaţiile împotriva lui.

De la Ierusalim, pe un ton răzbunător, el a denunţat în cadrul unei conferinţe de presă “false acuzaţii motivate de consideraţii politice” care vizează să-i provoace “căderea”. Însă, a dat el asigurări, “nu sunt gata să renunţ”.

Procurorul General a recomandat ca Netanyahu să fie inclupat în dosarele cunoscute sub numele de cod 1000, 2000 şi 4000. Această decizie a Procurorului General ar putea avea importante consecinţe politice, în condiţiile în care deputaţii israelieni au acum trei săptămâni pentru a găsi un premier care să aibă susţinerea a cel puţin 61 dintre ei (din totalul celor 120 de parlamentari).

În “Dosarul 1000”, prim-ministrul a fost acuzat că a primit cadouri de peste 700.000 de shekeli (circa 185.000 de euro) din partea unor oameni de afaceri bogaţi, printre care producătorul de la Hollywood Arnon Milchan şi miliardarul australian James Packer – în schimbul unor eventuale avantaje. Netanayhu a afirmat că doar a acceptat cadouri din partea prietenilor, fără să le fi solicitat. În acest dosar, Netanyahu a fost inculpat de fraudă şi abuz de încredere.

În “Dosarul 2000”, prim-ministrul a fost acuzat că a încercat să-şi asigure o acoperire favorabilă din partea celui mai mare cotidian cu plată din Israel, Yediot Aharonot. El ar fi încercat să ajungă la un acord cu patronul jurnalului, Arnon Moses. În contrapartidă, Netanayhu a discutat despre posibilitatea de a adopta o lege care să limiteze difuzarea cotidianului gratuit Israel Hayom, principalul concurent al lui Yediot. Acordul nu a fost încheiat niciodată, dar Netanyahu a fost pus sub acuzare pentru fraudă şi abuz de încredere.

“Dosarul 4000” care a necesitat două zile de audieri din cele patru a fost descris ca fiind cel mai periculos pentru Benjamin Netanyahu. El a fost acuzat că a încercat să-şi asigurare o imagine favorabilă pe site-ul de ştiri Walla, în schimbul unor favoruri din partea guvernului care este posibil să fi adus grupului de telecomunicatii Bezeq milioane de dolari. Walla este proprietatea lui Shaul Elovitch, principalul acţionar al Bezeq. În acest cel mai discutat dosar, Netanyahu a fost inculpat pentru fraudă, abuz de încredere şi corupţie.

Continue Reading

CHINA

Veteranul diplomației americane, Henry Kissinger, avertizează că războiul comercial între China și SUA s-ar putea transforma într-un război pur şi simplu: Rezultatul s-ar putea dovedi mai rău decât ceea ce s-a întâmplat în Europa

Published

on

© Kissinger Institute on China and the United States/ Facebook

Războiul comercial dintre China și Statele Unite s-ar putea transforma într-un război pur și simplu între cele două puteri, a atras atenția joi la Beijing fostul secretar de stat american Henry Kissinger, anunță AFP, citat de Agerpres.

Veteranul diplomației SUA, în vârstă de 96 de ani, fost secretar al Departamentului de stat american în perioada președintelui Richard Nixon, este considerat un artizan al apropierii istorice între cele două puteri la începutul anilor 1970.

Într-o conferinţă organizată de grupul media Bloomberg, el şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu războiul comercial dintre cele două ţări de anul trecut, purtat prin decizii reciproce de majorare a tarifelor vamale.

”Dacă permitem ca acest conflict să se deterioreze, rezultatul s-ar putea dovedi mai rău decât ceea ce s-a întâmplat în Europa” în secolul al XX-lea, a tras el un semnal de alarmă.

”Primul Război Mondial a izbucnit în urma unei crize relativ minore (…), în timp ce acum armele sunt mult mai puternice”, a avertizat acesta.

În afară de diferendul lor comercial, cele două ţări sunt pe poziţii opuse şi pe plan strategic, în special în legătură cu Taiwanul şi cu Marea Chinei de Sud, ambele revendicate de Beijing.

”China este o mare putere economică, şi noi la fel. Prin urmare, este inevitabil să fim dominanţi cam peste tot pe suprafaţa globului”, a declarat Kissinger.

Finalizarea fazei întâi a acordului comercial dintre Statele Unite şi China ar putea să aibă loc abia anul viitor, au declarat miercuri persoane apropiate Casei Albe, în condiţiile în care Beijingul exercită presiuni pentru o retragere mai largă a tarifelor, potrivit Reuters, citat de Adevărul.ro.

Preşedintele american Donald Trump şi secretarul Trezoreriei Steven Mnuchin au afirmat într-o conferinţă de presă susţinută pe 11 octombrie că finalizarea unui acord comercial iniţial ar putea avea loc până la cinci săptămâni. Cinci săptămâni mai târziu, acordul este încă incert, iar negocierile s-ar putea complica, au declarat prsoane şi experţi comerciali.

Trump şi reprezentantul pentru Comerţ Robert Lighthizer recunosc că retragerea tarifelor pentru un acord care nu rezolvă problemele legate de respectarea drepturilor de proprietate intelectuală şi de transferul de tehnologie nu va fi considerată o afacere bună pentru Statele Unite, a declarat o persoană apropiată situaţiei.

Oficiali ai Beijingului au sugerat că președintele chinez, Xi Jinping și cel american, Donald Trump, ar putea semna un acord la începutul lunii decembrie.

Unii experți opinează că data care ar trebui urmărită este cea de 15 decembrie, când ar trebui să intre în vigoare o taxă vamală adiţională de 10% asupra diferitelor bunuri, printre care şi telefoane mobile, laptop-uri, monitoare video, console de jocuri şi unele jucării şi articole de vestimentaţie.

Continue Reading

NEWS

Infografic Monitorul Social: România este penultima țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de reciclare a deșeurilor

Published

on

© EU_ScienceHub/ Twitter

România este penultima țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de reciclare a deșeurilor, relevă un infografic al Monitorului Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, remis CaleaEuropeană.ro. Doar Malta reciclează un procent mai mic din totalul deșeurilor municipale generate (6%).

Astfel, cantitatea de deșeuri nereciclate este din ce în ce mai mare începând cu 2015, îmbunătățirea ratei de reciclare fiind lentă.

În 2012, România producea 4.3 milioane de tone de deșeuri municipale, ajungând ca în 2017 cifra să se ridică la 4.58 milioane tone de deșeuri municipale nereciclate pe an – adică 12500 de tone pe zi.

Spre deosebire de România, alte state din regiune reușesc să recicleze în jur de o treime din deșeurile municipale – Polonia 34%, iar Bulgaria și Ungaria 35%. Campioana Uniunii Europene la reciclare este Germania, cu 68% rată de reciclare.

Uniunea Europeană a setat drept țintă pentru 2020 ca fiecare țară să recicleze minim 50% din deșeurile produse de municipiile sale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending