Connect with us

NATO

Secretarul general al NATO și-a anulat vizitele la Berlin și București. Stoltenberg va participa online la summitul flancului estic al Alianței

Published

on

© NATO

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, și-a anulat vizitele de joi și vineri la Berlin și la București, urmând să participe în format online la întâlnirile cu liderii germani și la summitul formatului București 9 din capitala României, găzduit pe 10 iunie de președinții român și polonez, Klaus Iohannis și Andrzej Duda.

“Joi, 09 iunie 2022, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va avea întâlniri virtuale cu cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și cu Christine Lambrecht, ministrul federal al apărării din Germania. Vineri, 10 iunie 2022, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va participa la Summitul București-9 (B-9) 2022, găzduit de președintele României, Klaus Iohannis, și de președintele Poloniei, Andrzej Duda. Secretarul general va participa la reuniune online”, arată NATO într-o serie de comunicate remise CaleaEuropeană.ro.

Stoltenberg urma să efectueze vineri o vizită în România, pentru a participa la Summitul București 9.

Secretarul general avea programate convorbiri bilaterale cu președintele României, Klaus Iohannis, cu președintele Poloniei, Andrzej Duda, precum și cu președintele Ungariei, Katalin Novak..

Secretarul general al Alianței urma să se afle la București după vizite efectuate săptămâna trecută la Madrid, gazda summitului aliat de la finalul lunii, și la Washington, unde a fost primit de președintele Joe Biden, de vicepreședintele Kamala Harris, de consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan, precum și de șeful diplomației americane, Antony Blinken, și șeful Pentagonului, Lloyd Austin.

Precedentul summit B9 a avut loc pe 25 februarie la Varșovia, în format hibrid, în aceeași zi în care s-a desfășurat summitul prin videoconferință al Alianței Nord-Atlantice, la o zi după invazia militară a Federației Ruse în Ucraina, acțiune care a determinat apariția unei noi realități de securitate în Europa, inclusiv prin deciziile și acțiunile NATO de a întări postura sa de apărare și descurajare pe flancul estic.

Formatul B9 este o iniţiativă lansată în 2015 de preşedintele Klaus Iohannis şi de preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă cele 9 state membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. Formatul B9 este o platformă deosebit de utilă pentru aprofundarea dialogului și cooperării între aliații de pe Flancul Estic al NATO, în vederea articulării contribuției specifice a acestora la procesele în derulare din cadrul Alianței, în deplină concordanță cu principiile solidarității și indivizibilității securității tuturor statelor membre NATO.

Anul trecut, tot înainte de summitul NATO, președintele Klaus Iohannis a găzduit summitul București 9, în format hibrid, reuniune la care a participat în premieră, prin videoconferință, președintele Statelor Unite, Joe Biden.

Premergător summitului de vineri, miniștrii apărării din țările B9 au adoptat o declarație comună în care solicită ca NATO să instituie o apărare înaintată pe flancul estic prin deciziile summitului de la Madrid din 29-30 iunie, la care liderii celor 30 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice vor adopta următorul Concept Strategic

La summitul de la Madrid, liderii aliați vor adopta noul Concept Strategic al NATO, document care va înlocui vechiul concept care datează 2010. Noul document programatic, pe care liderii NATO îl vor aproba în capitala Spaniei, va stabili modul în care NATO va face față unei lumi mai imprevizibile și mai competitive. Decizia aprobării unui nou Concept Strategic a fost luată la summitul aliat de la Bruxelles din 14 iunie 2021.

Ca parte a acestui amplu proces de transformare accelerat, liderii NATO vor decreta că invazia militară a Rusiei în Ucraina creează o “nouă realitate de securitate pe continentul european” și vor decide resetarea posturii de descurajare și apărare colectivă în Europa, inclusiv printr-o creștere substanțială a forțelor aliate pe flancul estic.

Această dislocare a început deja după invazia militară a Rusiei în Ucraina. După summitul din 25 februarie, când a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România, NATO a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe ce întrunește până la 40.000 de soldați.

Drept răspuns la acțiunile Rusiei, NATO a decis, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie, să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.

La 1 mai s-a constituit Grupul de Luptă al NATO din România, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, dislocate în țara noastră, Franța fiind țara care asigură rolul de națiune-lider a grupului de luptă al NATO în România.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Antony Blinken: SUA sunt recunoscătoare României și lui Klaus Iohannis pentru donarea unui sistem Patriot Ucrainei și pentru rolul jucat ca NATO să se axeze pe flancul estic

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Șeful diplomației americane, Antony Blinken, a exprimat vineri recunoștința Statelor Unite pentru decizia României de a dona Ucrainei un sistem de apărare aeriană Patriot și leadership-ului președintelui Klaus Iohannis pentru ca Alianța Nord-Atlantică să își concentreze eforturile în regiunea flancului estic al NATO.

Blinken a făcut aceste afirmații în cadrul unei întrevederi pe care a avut-o, la Washington, cu șefa diplomației române, Luminița Odobescu, alături de care a semnat un memorandum de cooperare SUA – România pentru combaterea dezinformării, a manipulării informațiilor și a propagandei.

România a jucat un rol esențial în a se asigura că Alianța este axată peste tot unde trebuie să fie axată, inclusiv pe flancul nostru estic. Și suntem recunoscători pentru asta. Îi sunt deosebit de recunoscător președintelui Iohannis și conducerii sale, asigurându-se că Alianța este axată în mod corespunzător“, a spus Blinken.

 

În aceeași zi, Ambasada Statelor Unite la București a precizat că Statele Unite consideră decizia președintelui Klaus Iohannis de a-și retrage candidatura la funcția de secretar general al NATO drept un exemplu al angajamentului său de a asigura unitatea și consensul în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

În același timp, Blinken a evocat faptul că SUA și România acționează ferm împreună pentru apărarea Ucrainei și împotriva agresiunii rusești în curs de desfășurare.

Ceea ce a făcut România din prima zi pentru a se asigura că Ucraina are sprijinul de care are nevoie pentru a respinge această agresiune este destul de remarcabil. Și acest lucru a continuat până în prezent, inclusiv prin donarea unui nou sistem de apărare aeriană Patriot – ceva de care Ucraina are o nevoie critică – și suntem foarte recunoscători pentru acest lucru“, a subliniat secretarul de stat al SUA, referindu-se la decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării prin care România va dona Ucrainei un sistem Patriot de rachete de apărare antiaeriană și antirachetă.

Decizia României a mai fost salutată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg și de consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, Jake Sullivan.

Secretarul de stat Antony Blinken s-a întâlnit vineri, la Washington, cu ministrul român de externe, Luminița Odobescu, cu ocazia Dialogului Strategic SUA – România, context în care cei doi înalți oficiali au reafirmat importanța sprijinirii Ucrainei împotriva agresiunii Rusiei și s-au angajat să colaboreze, în calitate de aliați NATO, pentru consolidarea securității și rezilienței energetice în regiunea Mării Negre.

Continue Reading

NATO

Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, afirmă Odobescu la întâlnirea cu Blinken: Contăm pe decizii la summitul NATO pentru întărirea apărării la Marea Neagră

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, iar summitul NATO de la Washington va oferi o oportunitate excelentă pentru a adopta decizii care să consolideze apărarea și descurajarea pe flancul estic și în regiunea Mării Negre, a transmis vineri, la Washington, ministrul român de externe, Luminița Odobescu.

Odobescu a făcut aceste afirmații în cadrul unei întrevederi pe care a avut-o, la sediul Departamentului de Stat, cu șeful diplomației americane, Antony Blinken, alături de care a semnat un memorandum de cooperare SUA – România pentru combaterea dezinformării, a manipulării informațiilor și a propagandei.

“În timp ce ne întâlnim astăzi, Rusia și vecinii săi continuă să submineze securitatea regiunilor Mării Negre, o regiune de importanță strategică pentru NATO. Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică. Împreună cu UE și NATO, SUA rămân un partener esențial pentru o regiune a Mării Negre sigură, prosperă, liberă și conectată”, a afirmat Odobescu.

Șefa diplomației române a subliniat că România va continua să sprijine Ucraina atâta timp cât va fi necesar, de la tranzitul de cereale până la sprijin militar.

“Decizia de ieri vorbește de la sine”, a spus ea, referindu-se la decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării prin care România va dona Ucrainei un sistem Patriot de rachete de apărare antiaeriană și antirachetă.

În același timp, a continuat Odobescu, România contează pe “angajamentul activ” al SUA în “consolidarea apărării și descurajării pe flancul estic, inclusiv la Marea Neagră”.

“În câteva săptămâni, summitul NATO de la Washington va oferi o oportunitate excelentă de a adopta decizii semnificative în această privință”, a completat ea.

Secretarul de stat Antony Blinken s-a întâlnit vineri, la Washington, cu ministrul român de externe, Luminița Odobescu, cu ocazia Dialogului Strategic SUA – România, context în care cei doi înalți oficiali au reafirmat importanța sprijinirii Ucrainei împotriva agresiunii Rusiei și s-au angajat să colaboreze, în calitate de aliați NATO, pentru consolidarea securității și rezilienței energetice în regiunea Mării Negre.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Consilierul pentru securitate națională al SUA afirmă că România “deschide calea” prin donarea unui sistem Patriot de apărare antirachetă Ucrainei

Published

on

© The White House/ Flickr

România ajută SUA să deschidă calea pentru a sprijini apărarea Ucrainei, a afirmat vineri consilierul pentru securitate națională al președintelui Statelor Unite, Jake Sullivan, care a salutat decizia României de a transfera către Ucraina un sistem de apărare antirachetă Patriot.

Salutăm decizia României de a dona un sistem de apărare antirachetă Patriot pentru a consolida apărarea aeriană a Ucrainei. Împreună cu aliații și partenerii noștri, sprijinim autoapărarea Ucrainei – iar România ne ajută să deschidem calea“, a scris Sullivan, pe rețeaua de socializare X.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Iohannis, a decis că România va dona Ucrainei un sistem Patriot de rachete de apărare antiaeriană și antirachetă. Decizia a mai fost salutată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Ministerul Apărării Naționale a prezentat Consiliului Suprem de Apărare a Țării o analiză detaliată privind situația operaționalizării celor patru sisteme PATRIOT, derularea programului de înzestrare cu celelalte trei sisteme, importanța operațională a acestora la nivel național și aliat, precum și impactul generat de un eventual transfer al unui sistem.

“Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT“, a transmis CSAT.

Această donare se face cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu Aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național, de modernizare a Armatei României și de asigurare a interoperabilității cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create”, a mai punctat sursa citată.

Recent, în România a avut loc un exercițiu NATO de apărare aeriană și antirachetă în a fost certificat cel de-al doilea sistem Patriot aflat în dotarea Armatei României.

Exercițiul cu sisteme Patriot și operaționalizarea celui de-al doilea sistem Patriot au avut loc în timp ce decidenții de la București discutau posibilitatea ca România să ofere Ucrainei un sistem de rachete Patriot, o temă de securitate prezentă și în țări precum Spania, Germania și Polonia. Subiectul a fost abordat de președintele Klaus Iohannis pe 7 mai, la Casa Albă, cu președintele american Joe Biden, dar și într-o convorbire telefonică ulterioară cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

În prezent, se știe că Ucraina este în posesia a cel puțin două sisteme de apărare antirachetă Patriot. Un sistem a fost donat anterior de SUA, iar celălalt a fost furnizat în comun de Germania și Olanda.

De altfel, Germania, Olanda, România și Spania sunt țările NATO care participă și la un program de achiziție comun finanțat de Alianță prin care este prevăzută achiziționare în comun a până la 1.000 de rachete PAC-2 GEM-T pentru sistemele de rachete sol-aer PATRIOT. 200 dintre acestea revin României.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

Ziua Suveranității R. Moldova. Președinta Maia Sandu: Poporul este suveran și decide soarta țării. Va decide și la referendumul privind aderarea la UE, din această toamnă

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Eforturi franco-americane pentru situația din Gaza. Ministrul israelian al Apărării este așteptat în SUA de omologul american. Macron îl primește luni pe regele Iordaniei pentru a discuta despre nevoia încetării focului

CONSILIUL UE9 hours ago

Marcel Boloș, prezent la întâlnirea Consiliului Guvernatorilor BEI și ECOFIN pentru a face auzită vocea României: Este esențial să menținem o putere financiară robustă, asigurând astfel stabilitatea financiară a BEI

ROMÂNIA11 hours ago

Accederea României în programul Visa Waiver, printre principalele teme abordate în cea de-a noua reuniune a Dialogului Strategic România-SUA

CONSILIUL UE13 hours ago

Premierul Viktor Orban: Vom face din problema migrației punctul central al viitoarei președinții a Ungariei la Consiliul UE

INTERNAȚIONAL1 day ago

Extremiștii și populiștii târăsc Europa spre ”statul sălbatic”, semnalează secretarul general al Consiliului Europei: Nu fără motiv, după cele două războaie mondiale, decizia a fost de a urma calea multilateralismului

CHINA1 day ago

Sprijinul oferit de China Rusiei în războiul împotriva Ucrainei este principalul motiv al deteriorării relațiilor economice dintre Berlin și Beijing, semnalează vicecancelarul german Robert Habeck într-o vizită în China

MAREA BRITANIE1 day ago

Ministrul Cătălin Predoiu a discutat cu ambasadorul Marii Britanii despre combaterea criminalității organizate transfrontaliere, pledând pentru noi inițiative de cooperare bilaterală

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Luminița Odobescu: Sprijinirea Ucrainei este o condiție indispensabilă, dar insuficientă. În absența unei abordări regionale, riscăm ca peste câțiva ani să ne confruntăm cu o nouă agresiune la Marea Neagră

GALA PREMIILOR MARII LOJI1 day ago

Gala Premiilor MLNR ediția a XI-a 2024. Șapte români de excepție au fost premiați pentru contribuția la dezvoltarea cunoașterii și progresului social

NATO2 days ago

Antony Blinken: SUA sunt recunoscătoare României și lui Klaus Iohannis pentru donarea unui sistem Patriot Ucrainei și pentru rolul jucat ca NATO să se axeze pe flancul estic

NATO2 days ago

Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, afirmă Odobescu la întâlnirea cu Blinken: Contăm pe decizii la summitul NATO pentru întărirea apărării la Marea Neagră

ROMÂNIA4 days ago

Întâlnire Ciolacu-Mattarella: Cooperarea economică, valorile comune și conexiunile între cetățenii noștri fac și mai puternice relațiile româno-italiene

ROMÂNIA5 days ago

Prima ședință comună de guvern România-Bavaria. Ciolacu: Memorandumul de Înțelegere pentru promovarea spiritului antreprenorial și în sprijinul IMM-urilor, menit să aducă și mai mult dinamism cooperării noastre bilaterale

ROMÂNIA6 days ago

În fața ascensiunii extremismului și populismului, Nicolae Ciucă face apel la curaj decizional pentru a asigura ”dezvoltarea regimului democratic”, singura ”garanție reală pentru libertatea noastră ca indivizi”

NATO1 week ago

Nume de cod “NSATU”: NATO va înființa o misiune de coordonare a ajutorului militar pentru Ucraina, cu comandament în Germania și noduri logistice în estul Alianței

G71 week ago

Biden și Zelenski au semnat la summitul G7 un pact bilateral de securitate pe 10 ani, acord precursor al aderării Ucrainei la NATO

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 weeks ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

Trending