Connect with us

NATO

Secretarul general al NATO și-a anulat vizitele la Berlin și București. Stoltenberg va participa online la summitul flancului estic al Alianței

Published

on

© NATO

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, și-a anulat vizitele de joi și vineri la Berlin și la București, urmând să participe în format online la întâlnirile cu liderii germani și la summitul formatului București 9 din capitala României, găzduit pe 10 iunie de președinții român și polonez, Klaus Iohannis și Andrzej Duda.

“Joi, 09 iunie 2022, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va avea întâlniri virtuale cu cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și cu Christine Lambrecht, ministrul federal al apărării din Germania. Vineri, 10 iunie 2022, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va participa la Summitul București-9 (B-9) 2022, găzduit de președintele României, Klaus Iohannis, și de președintele Poloniei, Andrzej Duda. Secretarul general va participa la reuniune online”, arată NATO într-o serie de comunicate remise CaleaEuropeană.ro.

Stoltenberg urma să efectueze vineri o vizită în România, pentru a participa la Summitul București 9.

Secretarul general avea programate convorbiri bilaterale cu președintele României, Klaus Iohannis, cu președintele Poloniei, Andrzej Duda, precum și cu președintele Ungariei, Katalin Novak..

Secretarul general al Alianței urma să se afle la București după vizite efectuate săptămâna trecută la Madrid, gazda summitului aliat de la finalul lunii, și la Washington, unde a fost primit de președintele Joe Biden, de vicepreședintele Kamala Harris, de consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan, precum și de șeful diplomației americane, Antony Blinken, și șeful Pentagonului, Lloyd Austin.

Precedentul summit B9 a avut loc pe 25 februarie la Varșovia, în format hibrid, în aceeași zi în care s-a desfășurat summitul prin videoconferință al Alianței Nord-Atlantice, la o zi după invazia militară a Federației Ruse în Ucraina, acțiune care a determinat apariția unei noi realități de securitate în Europa, inclusiv prin deciziile și acțiunile NATO de a întări postura sa de apărare și descurajare pe flancul estic.

Formatul B9 este o iniţiativă lansată în 2015 de preşedintele Klaus Iohannis şi de preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă cele 9 state membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. Formatul B9 este o platformă deosebit de utilă pentru aprofundarea dialogului și cooperării între aliații de pe Flancul Estic al NATO, în vederea articulării contribuției specifice a acestora la procesele în derulare din cadrul Alianței, în deplină concordanță cu principiile solidarității și indivizibilității securității tuturor statelor membre NATO.

Anul trecut, tot înainte de summitul NATO, președintele Klaus Iohannis a găzduit summitul București 9, în format hibrid, reuniune la care a participat în premieră, prin videoconferință, președintele Statelor Unite, Joe Biden.

Premergător summitului de vineri, miniștrii apărării din țările B9 au adoptat o declarație comună în care solicită ca NATO să instituie o apărare înaintată pe flancul estic prin deciziile summitului de la Madrid din 29-30 iunie, la care liderii celor 30 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice vor adopta următorul Concept Strategic

La summitul de la Madrid, liderii aliați vor adopta noul Concept Strategic al NATO, document care va înlocui vechiul concept care datează 2010. Noul document programatic, pe care liderii NATO îl vor aproba în capitala Spaniei, va stabili modul în care NATO va face față unei lumi mai imprevizibile și mai competitive. Decizia aprobării unui nou Concept Strategic a fost luată la summitul aliat de la Bruxelles din 14 iunie 2021.

Ca parte a acestui amplu proces de transformare accelerat, liderii NATO vor decreta că invazia militară a Rusiei în Ucraina creează o “nouă realitate de securitate pe continentul european” și vor decide resetarea posturii de descurajare și apărare colectivă în Europa, inclusiv printr-o creștere substanțială a forțelor aliate pe flancul estic.

Această dislocare a început deja după invazia militară a Rusiei în Ucraina. După summitul din 25 februarie, când a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România, NATO a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe ce întrunește până la 40.000 de soldați.

Drept răspuns la acțiunile Rusiei, NATO a decis, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie, să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.

La 1 mai s-a constituit Grupul de Luptă al NATO din România, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, dislocate în țara noastră, Franța fiind țara care asigură rolul de națiune-lider a grupului de luptă al NATO în România.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO și partenerii săi oferă Ucrainei un sprijin militar fără precedent în timp ce Rusia se pregătește de înghețarea războiului pentru a lansa o ofensivă mai mare în primăvară

Published

on

© NATO

NATO și partenerii săi vor continua să sprijine Ucraina în eforturile sale de apărare în fața agresiunii Rusiei, care dă semne că se pregătește pentru înghețarea războiului pentru o scurtă perioadă de timp, care să-i permită o revenire în forță în primăvara anului 2023, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru Financial Times, în marja evenimentului „Global Boardroom”, o conferință digitală în care se dezbat strategii de creștere durabilă într-o lume marcată de perturbări geopolitice și economice.

„Rusia încearcă, de fapt, să înghețe acest război, cel puțin pentru o perioadă scurtă de timp, pentru a se regrupa, a se reface și apoi să încerce să lanseze o ofensivă mai mare în primăvara anului viitor. Așadar, noi sprijinim Ucraina în dreptul său la autoapărare. Ucraina își apără propria țară, iar aliații și partenerii NATO oferă un sprijin fără precedent acestor eforturi”, a declarat Jens Stoltenberg. 

Întrebat dacă ucrainenii ar trebui să se teamă de înghețarea temporară a conflictului de către Rusia, care ar putea aduce oboseala printre Aliați, secretarul general a subliniat că NATO și partenerii săi sunt determinați să rămână alături de Ucraina, acest sprijin fiind și în interesul de securitate al acestora.

„Președintele Putin a făcut două mari greșeli strategice atunci când a decis să invadeze Ucraina. Prima a fost că i-a subestimat total pe ucraineni, bravura, curajul forțelor armate ucrainene, al poporului ucrainean și, de asemenea, al conducerii politice ucrainene în frunte cu președintele Zelenski. Dar a subestimat, de asemenea, puterea Aliaților și partenerilor NATO în angajamentul nostru de a fi alături de Ucraina. Aliații NATO au sprijinit Ucraina timp de mulți ani, în special din 2014; în special Aliați precum Statele Unite, Canada, Regatul Unit au antrenat forțele armate ucrainene, astfel încât au fost mult mai numeroase, mult mai puternice, mult mai bine echipate în februarie 2022 decât atunci când Rusia a invadat prima dată în 2014. Deci, ceea ce am demonstrat de-a lungul anilor și mai ales de la invazie, este că Aliații sunt gata să sprijine Ucraina, pentru că își dau seama că dacă Putin câștigă, va fi o tragedie pentru ucraineni, dar va fi, de asemenea, extrem de grav pentru noi toți. Acest lucru îi va face pe Aliații NATO mai vulnerabili, iar lumea mai periculoasă și, prin urmare, nu putem permite ca președintele Putin să câștige”, a explicat Stoltenberg.

De asemenea, întrebat dacă consideră că este un moment potrivit pentru lansarea negocierilor de pace între Ucraina și Rusia, secretarul general al NATO a reiterat faptul că cea dintâi trebuie să decidă când și în e condiții se vor desfășura negocierile. Însă, a adăugat că la fel ca „majoritate războaielor, cel mai probabil și acest război se va încheia la masa negocierilor”, subliniind că „paradoxul este că, cu cât ne dorim mai mult o soluție pașnică negociată, asigurându-ne că Ucraina triumfă, cu atât este mai urgent să oferim sprijin militar Ucrainei, pentru a crea condițiile pentru o pace durabilă și echitabilă”.

„Știm că ceea ce se întâmplă în jurul acelei mese depinde în mod absolut de situația de pe câmpul de luptă. Așadar, dacă doriți un rezultat al acestor negocieri care să asigure că Ucraina prevalează ca națiune suverană și independentă, trebuie să acordăm sprijin militar Ucrainei, pentru a crea condițiile pentru o pace durabilă și justă. Dacă agresorul câștigă, acest lucru nu ne va oferi o pace durabilă”, a insistat Stoltenberg.

Continue Reading

NATO

Turcia condiționează aderarea Finlandei și Suedei la NATO de ridicarea embargoului Helsinkiului asupra armelor turcești și extrădarea unor militanți kurzi de către Stockholm

Published

on

© Republic of Turkey Ministry of Foreign Affairs/ Facebook

Finlanda trebuie să ridice embargoul asupra armelor impus Ankarei ca o condiție pentru a obține sprijinul Turciei pentru candidatura sa la aderarea la NATO, iar Suedia trebuie să facă „mai multe” în privința extrădării persoanelor suspectate de terorism de către Ankara, a declarat marți ministrul turc de externe Mevlüt Çavuşoğlu, relatează EFE, preluat de Agerpres, și Reuters.

Finlanda și Suedia au cerut să se alăture NATO în acest an, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, dar Turcia, membră de mult timp, a refuzat să le aprobe cererea până când nu vor fi îndeplinite o serie de cerințe, inclusiv adoptarea unei poziții mai dure împotriva militanților kurzi și eliminarea unui embargo asupra vânzărilor de arme.

„Este important că ministrul finlandez al apărării vine în Turcia”, a declarat Çavuşoğlu , referindu-se la o vizită programată pentru 8 decembrie. „Pentru că nu a existat încă o declarație din partea Finlandei că a ridicat embargoul asupra armelor împotriva noastră. Așteptăm o astfel de declarație din partea lor”, a adăugat acesta.

Vorbind cu reporterii despre această vizită, ministrul turc al apărării, Hulusi Akkar, a reiterat conformitatea Turciei cu politica ușilor deschise a NATO, care prevede extinderea către țările care pot contribui la securitatea colectivă a Alianței. Însă a precizat că Turcia se așteaptă ca sensibilitățile sale să fie respectate de NATO și de cei care doresc să i se alăture.

„NATO este o organizație de securitate. Una dintre cele mai mari lupte ale sale este împotriva terorismului. Terorismul este o problemă serioasă pentru toate țările. Iar Turcia este o țară care luptă împotriva mai multor organizații teroriste. Acest lucru trebuie să fie vizibil și trebuie să crească gradul de conștientizare cu privire la ceea ce facem”, a spus ministrul turc.

Ankara a acuzat țările nordice, în principal Suedia, că adăpostesc persoane pe care le consideră teroriști, inclusiv membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), aflat în afara legii, și ai grupării teroriste Güleniste (FETÖ), acuzată de orchestrarea unei lovituri de stat eșuate în 2016.

Turcia a cerut Suediei să extrădeze o serie dintre aceste persoane. Turcia a declarat că extrădarea de către Stockholm a unui bărbat kurd la sfârșitul săptămânii a fost un „bun început”, dar a avertizat că trebuie făcute mai multe.

Mevlüt Çavuşoğlu a declarat marți că bărbatul nu se numără printre cei pe care Ankara i-a cerut Stockholmului și că persoanele de pe listă trebuie în continuare extrădate și că bunurile lor trebuie confiscate.

Stockholm și Helsinki neagă că ar adăposti militanți, dar s-au angajat să coopereze cu Ankara pentru a răspunde pe deplin preocupărilor sale de securitate și, de asemenea, pentru a ridica embargourile asupra armelor.

NATO își ia deciziile prin consens, ceea ce înseamnă că cele două națiuni nordice au nevoie de aprobarea tuturor celor 30 de state membre ale Alianței. Doar Turcia se opune în continuare aderării lor, deși ratificarea este așteptată și din partea Ungariei, care a promis, însă, să supună această chestiune votului Parlamentului la începutul anului viitor.

Suedia și Finlanda și-au depus oficial cererea de aderare la NATO în iunie, o decizie stimulată de războiul Rusiei în Ucraina.

Cu toate acestea, Turciei și-a exprimat obiecțiile față de candidaturile de aderare, criticând aceste țări pentru că tolerează și chiar sprijină grupurile teroriste.

Un memorandum trilateral încheiat la summitul NATO de la Madrid între aceste țări în iunie stipulează că Finlanda și Suedia nu vor oferi sprijin filialei siriene a grupării teroriste PKK, YPG, și nici grupării teroriste Güleniste (FETÖ) – grup care se află în spatele loviturii de stat înfrânte din 2016 în Turcia.

Suedia și Finlanda au convenit la începutul acestei veri să asigure Turcia de sprijinul lor împotriva riscurilor de securitate.

Continue Reading

NATO

Guvernul finlandez a înaintat Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO

Published

on

© European Union, 2019

Guvernul finlandez a înaintat luni, 5 decembrie, Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO, informează un comunicat al Ministerului de Externe.

Consultarea privind proiectul de propunere a generat aproximativ 1 600 de răspunsuri, în baza cărora Guvernul a revizuit propunerea și a completat argumentația cu precizări referitoare la cooperarea dintre guvern și președintele Republicii, la rolul Parlamentului în gestionarea chestiunilor NATO și în luarea deciziilor cu privire la acestea, precum și la statutul Insulelor Åland în conformitate cu dreptul internațional.

Guvernul propune Parlamentului să aprobe Tratatul Atlanticului de Nord, care instituie Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și definește principiile care guvernează activitățile Alianței și obligațiile membrilor săi, precum și Acordul de la Ottawa, ccare definește statutul NATO ca persoană juridică, precum și privilegiile și imunitățile personalului NATO.

Finlanda poate adera la Tratatul Atlanticului de Nord și poate deveni membră a NATO atunci când toate statele membre ale Alianței vor ratifica aderarea Finlandei. Până în prezent, 28 din cele 30 de state membre NATO au ratificat aderarea Finlandei, ratificările din partea Turciei și Ungariei fiind încă în curs.

Potrivit sursei citate, din punct de vedere legal, Parlamentul poate examina propunerea guvernului înainte ca toate statele membre NATO să ratifice Protocolul de aderare a Finlandei. După ce Parlamentul a examinat propunerea, președintele Republicii va decide cu privire la aderarea Finlandei la NATO. Cu toate acestea, instrumentul de aderare a Finlandei poate fi depus la guvernul Statelor Unite, în calitate de depozitar, iar Finlanda poate deveni membră a NATO numai după ce toate statele membre NATO au ratificat Protocolul de aderare a Finlandei și secretarul general al NATO a invitat Finlanda să adere la Alianță.

Propunerea guvernului evaluează principalele efecte ale aderării la NATO

Propunerea Guvernului evaluează principalele efecte ale aderării Finlandei la Tratatul Atlanticului de Nord, care se referă în special la politica externă, politica de securitate și politica de apărare. În calitate de membru al NATO, Finlanda se va angaja să respecte Tratatul Atlanticului de Nord și va participa la toate aspectele NATO, însemnând pregătirea din punct de vedere militar pentru a-și îndeplini obligația de apărare colectivă în temeiul articolului 5, inclusiv prin utilizarea forței armate; integrarea apărării naționale în apărarea colectivă a NATO; participarea la consultările privind politica de securitate a NATO, precum și angajarea politică față de Alianță și participarea la misiunile NATO pe timp de pace.

Aderarea Finlandei la NATO va avea, totodată, efecte economice și efecte în domeniul resurselor umane, care vor fi precizate odată ce Finlanda va deveni membră.

Guvernul apreciază că legislația existentă permite Finlandei să adere la Tratatul Atlanticului de Nord și la Acordul de la Ottawa, iar obligațiile care decurg din acestea nu necesită modificări imediate ale legislației naționale.

Propunerea concluzionează că Tratatul Atlanticului de Nord nu ar reprezenta o problemă pentru suveranitatea și participarea Finlandei la cooperarea internațională și că aderarea Finlandei la acest tratat nu ar constitui un transfer semnificativ de competențe către o organizație internațională. Prin urmare, Parlamentul ar putea lua decizia de a adopta tratatul prin vot cu majoritate simplă.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 hours ago

MAE: Atitudinea „nejustificată și inamicală” a Austriei va avea „consecințe inevitabile” pentru relațiile bilaterale

U.E.8 hours ago

A fost adoptat programul ”Calea către deceniul digital”, esențial pentru transformarea digitală a UE până în 2030

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Președinta Parlamentului European cere Consiliului UE să găsească un compromis pentru aderarea României la Schengen: Sunt dezamăgită de amânarea aderării

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis, după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen: Riscă să afecteze unitatea europeană. România merita un vot favorabil și nu ne vom opri până nu vom adera

POLITICĂ13 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce România a ratat aderarea la Schengen: Vom relua procesul și vom proteja în continuare frontierele externe ale UE. Regretăm și nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei

Dan Motreanu14 hours ago

Dan Motreanu, revoltat de blocarea intrării României în Schengen de către Austria: O ticăloșie care nu a avut la bază niciun argument logic

SCHENGEN14 hours ago

Comisarul european Ylva Johansson, către cetățenii români: Meritați să fiți în Schengen! Împart dezamăgirea cu voi, iar aderarea României va rămâne prioritatea mea

Vasile Blaga14 hours ago

Vasile Blaga: Dacă cineva iese în câștig din poziția Austriei, iese Putin, pentru că va crea frustrare și în România și în Bulgaria

ROMÂNIA15 hours ago

Marcel Ciolacu: Opoziția nedreaptă a Austriei față de intrarea României în Schengen este un cadou gratuit de Crăciun pentru Putin. Viena s-a decuplat de Europa

Eugen Tomac15 hours ago

Eugen Tomac, după ce România a fost respinsă pentru aderarea la Schengen: Este cea mai mare umilință de când suntem membri UE

ROMÂNIA15 hours ago

Austria și Olanda au votat împotriva aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen. Aderarea Croației de la 1 ianuarie 2023, aprobată

Rareș Bogdan18 hours ago

Rareș Bogdan i-a subliniat cancelarului Austriei prezența puternică a mediului de afaceri austriac în România și posibilitatea unei crize la nivel european prin opoziția la aderarea la spațiul Schengen

SCHENGEN19 hours ago

Consiliul JAI: Austria sfidează apelul Comisiei Europene și reafirmă că va vota împotriva aderării României la Schengen

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

UE intensifică presiunea asupra Rusiei cu un al nouălea pachet de sancțiuni. Măsurile vizează figuri-cheie în atacurile din Ucraina și sectoarele bancar, energetic și tehnologic

SCHENGEN21 hours ago

Ministrul de interne, înainte de un Consiliu JAI istoric pentru România: Mandatul meu este clar, voi solicita vot pentru aderarea României la Schengen

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA4 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO7 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

Team2Share

Trending