Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu i-a adresat miercuri o scrisoare de felicitare omologului american, Antony Blinken, cu ocazia preluării oficiale a mandatului de secretar de stat al SUA, după confirmarea de către Congresul SUA, șeful diplomației române invitându-l pe noul șef al diplomației americane să efectueze o vizită la București, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul scrisorii, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat hotărârea României de a continua aprofundarea Parteneriatul Strategic cu SUA, componentă fundamentală a politicii externe și de securitate a României. Totodată, a evidențiat că aniversarea, în 2021, a zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România și Statele Unite ale Americii și de la intrarea în vigoare a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, reprezintă o oportunitate în plus pentru intensificarea și aprofundarea dialogului bilateral, în baza valorilor împărtășite și a realizărilor de până în prezent, inclusiv ca parte a unui efort comun de consolidare a rezilienței strategice transatlantice și a cooperării în gestionarea principalelor provocări globale.  

Șeful diplomației române a asigurat că România rămâne un aliat de încredere și un prieten apropiat al SUA și a exprimat convingerea că, pe durata mandatului secretarului de stat Antony Blinken, România și SUA vor continua să se coordoneze în mod apropiat și să asigure securitatea și prosperitatea cetățenilor lor, vor promova stabilitatea regională, inclusiv în zona Mării Negre. 

Citiți și România, primul aliat SUA care îl felicită pe noul secretar de stat Antony Blinken. Bogdan Aurescu: Aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru consolidarea Parteneriatului Strategic

Șeful diplomației române a exprimat încrederea că domeniul apărării și securității va continua să rămână la nivel de excelență, fiind una din componentele cele mai importante ale Parteneriatului Strategic. Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a pledat pentru o prezență militară consolidată a SUA în România, aceasta fiind esențială în dezvoltarea unei descurajări credibile și durabile în regiunea Mării Negre, o zonă de importanță strategică pentru securitatea transatlantică. De asemenea, a subliniat că România urmărește ca prioritate dezvoltarea susținută a cooperării economice cu SUA, un angajament economic strategic sporit al SUA în regiunea și în țara noastră urmând să aibă un impact geopolitic ridicat.

Totodată, ministrul român al afacerilor externe a asigurat că, în calitate de stat prieten și aliat, România este angajată ca, alături de SUA, să promoveze reziliența democratică și valorile transatlantice pe care cele două state le împărtășesc.

Cu acest prilej, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu i-a adresat secretarului de stat al SUA invitația de a vizita România, evidențiind în același timp prioritatea acordată de România organizării, în perioada următoare, a unei noi sesiuni a Dialogului Strategic România-SUA.

Președintele SUA Joe Biden a reafirmat marți angajamentul Statelor Unite pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă, care statuează că un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor, într-o convorbire telefonică avută cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, Biden i-a mulțumit lui Stoltenberg “pentru conducerea fermă a Alianței și și-a transmis intenția de a consulta și a colabora cu aliații asupra întregii game de preocupări de securitate comune, inclusiv Afganistan, Irak și Rusia”.

“Președintele Biden a reafirmat angajamentul Statelor Unite pentru apărarea colectivă în temeiul articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord și a subliniat angajamentul său de a consolida securitatea transatlantică”, mai arată sursa citată. Angajamentul asumat de Biden vine să completeze direcția anunțată de noua de administrație în favoarea alianței transatlantice, spre deosebire de predecesorul său, Donald Trump, care și-a afirmat angajamentul SUA pentru articolul 5 la cinci luni distanță de la preluarea mandatului, într-o conferință de presă, la Washington, cu președintele României.

Conform administrației americane, Joe Biden a subliniat, de asemenea, importanța valorilor comune, a consultării și a capacităților pentru a consolida descurajarea și a contracara amenințările noi și emergente, inclusiv schimbările climatice și securitatea sănătății globale.

Într-o postare separată pe Twitter, secretarul general al NATO a subliniat că mandatul lui Joe Biden este “un nou capitol pentru alianța noastră transatlantică” și a indicat că îl așteaptă cu nerăbdare pe acesta la summitul NATO.

Great to speak with @POTUS & congratulate him on his inauguration. This is a new chapter for our transatlantic Alliance. I look forward to welcoming him to the #NATO Summit & to working closely together! https://t.co/ypa9cy1o4g

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) January 26, 2021

Joe Biden ar urma să efectueze în prima parte a acestui an o vizită la Bruxelles pentru a participa la Summitul NATO, consacrat rezilienței împotriva ascensiunii Chinei și agresivității Rusiei, dar și revitalizării Alianței printr-un nou Concept Strategic. Tot la Bruxelles, Biden este așteptat de liderii UE să participe la un summit extraordinar cu șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană.

După instalarea sa în funcție, Joe Biden a discutat deja la telefon cu patru importanți lideri euro-atlantici – prim-ministrul Canadei, prim-ministrul Marii Britanii, președintele Franței și cancelarul Germaniei – cărora le-a transmis angajamentul său pentru multilateralism, alianța transatlantică, NATO, un parteneriat UE-SUA și o strânsă coordonare cu aliații în mai multe domenii de provocări globale, de la COVID-19 și schimbări climatice la China și Rusia.

De asemenea, Biden a mai discutat la telefon și cu președintele Mexicului.

Casa Albă a informat că în aceeași zi în care a discutat cu secretarul general al NATO, președintele SUA a avut prima sa convorbire telefonică și cu președintele rus Vladimir Putin.

Aliații europeni au defectele lor, dar Statele Unite au norocul de a avea România ca o potențială țară-ancoră pentru eforturi imediate în regiunea Mării Negre, afirmă generalul locotenent Ben Hodges, fost comandant al forțelor SUA în Europa, care reia teza sa potrivit căreia NATO ar trebui să desemneze România drept centrul său de greutate în regiune.

Hodges a făcut aceste remarci într-un nou raport intitulat “The Black Sea… or a Black hole?” și publicat de Center for European Policy Analysis (CEPA) din Washington, singurul think tank din capitala SUA dedicat problematicii Europei Centrale și de Est. Raportul propune un program în 12 pași prin care NATO poate prelua inițiativa în zona Mării Negre.

Potrivit acestuia, regiunea Mării Negre este esențială pentru securitatea și stabilitatea Occidentului, ea aflându-se la intersecția a patru forțe: democrație liberală la capătul său vestic, agresiune militară rusă la nord, agresiune financiară chineză la est și instabilitate în sud.

“Alianța trebuie să dezvolte o strategie care plasează regiunea Mării Negre în mijlocul hărții geostrategice. (…) În mod ideal, Turcia ar trebui să fie centrul de greutate al NATO în regiune”, consideră Hodges.

Constatând însă că Turcia este reticentă în a provoca Kremlinul sau în întrerupe status-quo-ul în regiunea Mării Negre, generalul american susține însă că România ar trebui să joace acest rol.

“Pe termen scurt și mediu, NATO ar trebui, prin urmare, să desemneze România drept centrul de greutate datorită poziției sale geografice, a proximității față de alți aliați, precum și de Ucraina și Moldova, a eforturilor sale de modernizare solide și a infrastructurii sale strategice de transport”, spune el.

Raportul lui Hodges reprezintă și o continuare a unor documente similar realizate în 2019 și 2020, tot sub coordonarea sa, intitulate ”Strengthening NATO’s Eastern Flank – A Strategy for Baltic – Black Sea Coherence” și “One Flank. One Threat. One presence”/ “Un singur flanc. O singură amenințare. O singură prezență”. În cel din urmă raport, Ben Hodges spune că România este centrul de greutate al posturii NATO de descurajare regională pe flancul estic și are nevoie consolidări militare semnificative prin îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare și completarea arhitecturii regionale de comandă și control aliat.

Ce conține noul raport?

Și în raportul prezent, Ben Hodges reia ideea consolidării apărării țărmului vestic al Mării Negre prin dezvoltarea în România a unor sisteme NATO A2/AD, alcătuite din sisteme maritime fără pilot și sisteme la sol, inclusiv rachete anti-navă, drone și rachete HIMARS. În vreme ce sistemele HIMARS au fost deja achiziționate și se așteaptă recepția lor, iar SUA au început să amplaseze drone MQ-9 Reaper la Baza de la Câmpia Turzii, Guvernul a solicitat Parlamentului să aprobe de urgență un contract cu Guvernul SUA pentru sistemele de rachetă anti-navă.

În noul raport, generalul american sugerează că “România ar trebui să propună înființarea și găzduirea unui Centru de excelență NATO pentru sistemele fără pilot datorită condițiilor sale de zbor ideale și a lungului litoral al Mării Negre, precum și prezenței fluviului Dunărea. În cele din urmă, România ar trebui să continue extinderea infrastructurii de formare și logistică la baza aeriană Mikhail Kogălniceanu (MK) și la zonele de antrenament Smârdan și Cincu, îmbunătățind capacitățile pentru exerciții comune, multinaționale, care să atingă standardele de calificare ale Armatei SUA şi ale Forţelor Aeriene ale SUA”.

În continuare, Ben Hodges propune un program în 12 pași prin care NATO poate prelua inițiativa în zona Mării Negre, care cuprinde și multiple referiri la România, inclusiv în ce privește domeniul mobilității militare. 

“Îmbunătățirea mobilității militare pentru a permite o desfășurare și o consolidare mai rapidă. NATO, UE și țările din regiune trebuie să abordeze provocările care rezultă din infrastructura de transport subdezvoltat și din traversarea Munților Carpați”, precizează Hodges, recomandând utilizarea fluviului Dunărea pentru transportul unor încărcături militare de volum mare, similar cu ceea ce se întâmplă în prezent pe Rin.

“Aliații europeni au defectele lor, dar Statele Unite au norocul de a avea România ca o potențială țară-ancoră pentru eforturi imediate în regiunea Mării Negre”, conchide generalul american.