Connect with us

NATO

Secretarul general al NATO solicită Chinei să se alăture SUA și Rusiei într-un acord de control al armelor nucleare: China are capacitatea de a-şi proiecta puterea în întreaga lume

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat marţi Rusia şi SUA să prelungească acordul New START cu privire la controlul și reducerea armelor strategice ofensive, care expiră la 5 februarie 2021, exprimându-şi totodată dorinţa ca şi China să adere la acest pact, fapt care și Statele Unite îl solicită cu insistență.

“În absenţa vreunui tratat care să includă China, cred că ar fi corect să fie prelungit acordul existent Noul START pentru a oferi timpul necesar pentru ca Rusia şi SUA să ajungă la un pact, dar sperăm şi cu China”, a declarat Stoltenberg, informează Agerpres, în cadrul unei intervenţii la ediția online a Brussels Forum, organizat de The German Marshall Fund of the United States.

Stoltenberg s-a pronunţat pentru evitarea unei situaţii “în care nu există niciun acord care să reglementeze numărul de arme nucleare în lume”, după încetarea existenţei Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) de reducere a rachetelor cu rază medie şi scurtă de acţiune, din care SUA s-au retras anul trecut, acuzând Rusia de desfăşurarea unei noi rachete SSC-8 în Europa, care ar fi încălcat – potrivit Washingtonului – prevederile INF.

“Nu putem risca să pierdem New START fără a avea ceva nou care să-l înlocuiască”, a afirmat el.

Stoltenberg a salutat faptul că Rusia şi SUA au avut luni o primă rundă de convorbiri la Viena pentru a analiza posibilitatea extinderii acestui acord, ultimul în vigoare cu privire la controlul armelor nucleare.

“Este o negociere bilaterală, dar aceasta contează şi pentru NATO”, a spus el, adăugând că, în orice caz, “sprijinim ferm ca şi China să fie implicată” în acest proces, întrucât ea “este o putere globală” căreia îi revine “responsabilitatea de a face parte din acordurile de control al armelor”.

În acest context, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a menţionat că Beijingul “investeşte masiv în arme” şi şi-a dublat numărul de focoase nucleare, fiind deja al doilea cel mai mare buget al apărării din lume.

“Realitatea este că ea (n.r. – China) devine o putere militară din ce în ce mai importantă. Are capacitatea de a-şi proiecta puterea în întreaga lume. Cea mai bună modalitate de a evita o cursă a înarmărilor este un acord de control al armelor”, a spus el.

Statele Unite ale Americii au anunţat marţi că vor continua dialogul cu Rusia pentru renegocierea Tratatului privind reducerea armelor strategice (START), încheiat între cele două puteri şi care expiră în februarie 2021, însă Washingtonul a insistat totodată pentru includerea Chinei în acest proces, delegația SUA prezentă la negocierile cu delegația rusă arătând acest lucru și printr-un gest simbolic marcat de amplasarea unor stegulețe ale Chinei la masa tratativelor pentru a sublinia absența unei delegații chineze.

SUA consideră că lumea a intrat într-o nouă eră a competiției strategice, în care China reprezintă principalul rival pentru lumea occidentală, în vreme ce NATO și-a asumat încă de la finele anului trecut că își va ajusta postura globală în raport cu ascensiunea Chinei.

Preşedintele american Donald Trump face presiuni pentru ca Beijingul să participe la un viitor acord care ar urma să fie încheiat pentru a înlocui tratatul bilateral ruso-american New START, încheiat în 2010 şi care urmează să expire la 5 februarie 2021. Noul START limitează numărul armelor strategice, la un maximum de 1.550 de focoase nucleare şi 700 de sisteme balistice – fie ele terestre, maritime sau aeriene – pentru fiecare din cele două mari puteri.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ungaria achiziționează un sistem de apărare antiaeriană din SUA în valoare de un miliard de dolari

Published

on

© US Embassy Budapest

Ungaria va cumpăra din Statele Unite componente ale sistemului de apărare antiaeriană Advanced Medium-Range Air-to-Air Missiles (AMRAAM), conform unei declaraţii de intenţie semnate miercuri la Budapesta de ministrul ungar al apărării Tibor Benko şi ambasadorul SUA în Ungaria, David Cornstein, informează MTI şi Ambasada SUA la Budapesta, potrivit Agerpres.

Achiziţia în valoare de 1 miliard de dolari se înscrie în programul SUA pentru Vânzări militare în străinătate (Foreign Arms Sales), tranzacţia urmând să fie finalizată până la 30 septembrie a.c..

Ministrul ungar al apărării a precizat că sistemul va fi folosit în principal cu rol de descurajare, dar şi pentru creşterea securităţii şi pentru antrenament. Sistemul este produs de compania Raytheon Technologies.

Ambasadorul american a subliniat la rândul său că este vorba de cea mai mare achiziţie de armament din istoria cooperării militare dintre Ungaria şi Statele Unite şi a asigurat că acest sistem de apărare antiaeriană, folosit deja în mai multe ţări, este compatibil cu standardele NATO, adăugând că speră ca Ungaria să nu fie nevoită niciodată să-l folosească.

Ungaria, membră a NATO, şi-a intensificat eforturile de apărare sub mandatul premierului Viktor Orban, crescând bugetul alocat apărării de la 0,95% din PIB în 2013 la 1,21% în 2019, a mai consemnat AFP.

Continue Reading

NATO

Generalul John Hyten, al doilea cel mai important general al Armatei SUA: România și Marea Neagră vor juca un rol mai activ în descurajarea Rusiei

Published

on

© US Department of Defense

România va juca un rol activ în arhitectura de securitate din regiunea Mării Negre în contextul relocării forțelor militare americane din Germania și repoziționări unei părți a acestora pe flancul estic al NATO, a afirmat generalul John E. Hyten, locţiitorul preşedintelui Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore ale Armatei SUA.

Hyten, cel care a efectuat o vizită la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu în luna ianuarie și a prezentat alături de secretarul american al Apărării conceptul relocării forțelor SUA din Germania, a vorbit despre rolul României în această ecuație strategică într-un interviu pentru Hudson Institute.

“Veți vedea că Polonia va fi un partener mai activ, veți vedea că România va fi un partener mai activ, veți vedea zona Mării Negre mai activă, întrucât acolo vom îmbunătăți descurajarea față de Rusia, care este prioritatea numărul unu”, a precizat Hyten.

Oficialul militar american a reluat, totodată, teza susținută în cadrul anunțului Pentagonului privind relocarea trupelor din Germania, anume că partea estică a Alianței Nord-Atlantice s-a schimbat în ultimii 70 de ani datorită procesului de extindere a Alianței Nord-Atlantice.

Astfel, acesta a subliniat că flancul estic al Alianței Nord-Atlantice este reprezentat de statele aliate riverane Mării Baltice și Mării Negre.

“Una dintre misiunile noastre principale este să prevenim un nou război între marile puteri și să menținem pacea între marile puteri”, a precizat generalul Hyten, în urmă cu două săptămâni, când a fost anunțată repoziționarea trupelor americane.

Potrivit comunicatului Pentagonului din data de 29 iulie, acest plan de reducere a prezenței militare americane în Germania presupune “amplasarea unor forțe rotaționale în regiunea Mării Negre în flancul sud-estic al NATO”. Deși nu se referă explicit la o țară aliată anume, statele NATO din zona sudică a flancului estic sunt România și Bulgaria.

Cei aproape 4.500 de membri ai Regimentului 2 Cavalerie se vor întoarce în Statele Unite, deoarece alte unități Stryker încep rotații continue mai departe spre est, în regiunea Mării Negre, pentru a îmbunătăți descurajarea de-a lungul flancului sud-estic al NATO“, a spus, atunci, Esper.

Secretarul american al Apărării a mai spus că o escadrilă de avioane de luptă vor fi repoziționate în Italia, mutându-le mai aproape de regiunea Mării Negre pentru ca SUA să fie mai capabile să desfășoare “o forță dinamică și deplasări rotaționale către flancul sud-estic al NATO”.

În ce-l privește pe generalul John E. Hyten,  acesta este cel de-al doilea ofițer militar de rang înalt al SUA, fiind locțiitorul generalului Mark Milley, președintele Șefilor Statelor Majore ale Armatei SUA, și asemenea lui Milley raportează direct secretarului american al Apărării și președintelui SUA.

Aflat în luna ianuarie la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, Hyten a discutat cu ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, despre procesul de modernizare și extindere a bazei.

Continue Reading

NATO

Emmanuel Macron anunță creșterea prezenței militare a Franței în Mediterana de Est și cere Turciei să pună capăt explorărilor de gaze și petrol în zonă

Published

on

© European Union, 2020

Preşedintele Emmanuel Macron a declarat miercuri că Franţa îşi va creşte prezenţa militară în Mediterana de Est şi a solicitat Turciei să pună capăt explorărilor de gaze şi petrol din apele acestei zone, care au dus la tensionarea relaţiilor cu Grecia, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Liderul francez şi-a exprimat îngrijorarea faţă de explorarea “unilaterală” a Turciei într-o convorbire telefonică cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, conform unui comunicat al preşedinţiei franceze. În cadrul discuţiei telefonice, preşedintele Macron a adăugat că prospectarea ar trebui să “înceteze pentru a permite un dialog paşnic” între cei doi vecini, membri ai NATO.

Tensiunile dintre Grecia şi Turcia au crescut în această săptămână odată cu sosirea navei de cercetare seismică turcă Oruc Reis, însoţită de nave de război, într-o zonă disputată a Mediteranei.

Franţa îşi va “consolida temporar” prezenţa militară, conform declaraţiei preşedintelui Macron, pentru a “monitoriza situaţia din regiune şi a marca determinarea sa de a apăra dreptul internaţional”.

Turcia şi Grecia se confruntă ca urmare a concurenţei în privinţa revendicării rezervelor de gaze naturale, scoasă în evidenţă de încercările Ciprului de a explora în căutarea unor zăcăminte de gaze naturale în regiunea Mediteranei de Est în pofida unor obiecţii puternice din partea Turciei.

Emmanuel Macron a cerut luna trecută sancţiuni UE împotriva Turciei pentru ceea ce a catalogat a fi drept “încălcări” ale suveranităţii greceşti şi cipriote asupra apelor lor teritoriale.

Parisul şi Ankara s-au confruntat şi pe un alt dosar de politică externă, şi anume conflictul din Libia. De altfel, comportamentul Turciei se numără printre setul de motive care l-au determinat pe liderul de la Elysee să rostească anul trecut celebra frază privind “moartea cerebrală a NATO”.

Mai mult, în urmă cu o lună, Ministerul francez al apărării a anunţat retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

În ce privește tensiunile dintre Turcia și Grecia, miniștrii de externe din țările UE vor avea vineri o reuniune de urgență în format videoconferință, o întrunire solicitată de către Atena în contextul acțiunilor Turciei de forare în căutarea de gaze naturale în ape teritoriale disputate cu Grecia. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending