Economia mondială va înregistra în acest an performanțe mai bune decât se preconiza anterior, însă ritmul lent al campaniilor de vaccinare din multe state în curs de dezvoltare va afecta revenirea lor economică, a anunţat marţi Organizaţia Naţiunilor Unite, transmite Agerpres.

„Inegalitatea vaccinării între ţări şi regiuni reprezintă un risc semnificativ la adresa unei reveniri globale care era deja inegală şi fragilă. Accesul la timp şi universal la vaccinurile COVID-19 va face diferenţa între sfârşitul pandemiei sau pierderea mai multor ani de creştere, dezvoltare şi oportunităţi”, a declarat economistul şef al ONU, Elliott Harris.

Creşterea economiei mondiale ar urma să ajungă la 5,4% în acest an, revenind după o contracţie de 3,6% în 2020, o performanţă mai bună decât se preconiza în luna ianuarie, potrivit celui mai recent raport World Economic Situation and Prospects publicat de ONU.

Cu toate acestea, perspectivele de creştere din unele ţări din sudul Asiei, Africa sub-sahariană şi America Latină rămân „fragile şi incerte”, din cauza progresului lent al vaccinării, se arată în raportul ONU.

Spre exemplu, China şi SUA, care au făcut progrese rapide cu programele lor de imunizare, sunt aşteptate să înregistreze creşteri economice de 8,2% şi respectiv 6,2% în acest an. În schimb, economia Nigeriei va creşte cu doar 1,8% în condiţiile în care această ţară a vaccinat mai puţin de 1% din populaţie.

De asemenea, ONU cere de mult timp ca vaccinurile să fie puse la dispoziţia tuturor ţărilor şi de asemenea a făcut apel către donatori să finanţeze facilitatea COVAX, pilonul destinat vaccinurilor din cadrul acceleratorului accesului la instrumentele de combatere a COVID-19.

COVAX este o colaborare mondială ce vizează accelerarea creării, producerii și accesului echitabil la teste de depistare, la tratamente și la vaccinuri împotriva COVID-19, la care a aderat și Uniunea Europeană.

Mecanismul COVAX urmărește achiziționarea a 2 miliarde de doze până la sfârșitul anului 2021. Astfel se va contribui la dezvoltarea unui portofoliu diversificat de vaccinuri, de la diferiți furnizori, cu tehnologii științifice, termene de livrare și prețuri diferite. COVAX este un mecanism de partajare a riscurilor: reduce riscul cu care se confruntă producătorii – de a investi fără a fi siguri de cererea viitoare – și cel cu care se confruntă țările – de a nu dispune de un vaccin eficace.

Articol de opinie semnat de Dr. Ion I. Jinga, reprezentantul permanent al României la ONU

La 7 mai 2021, Adunarea Generală a ONU a organizat un dialog interactiv cu Antonio Guterres, în calitate de candidat propus de Portugalia pentru un nou mandat de Secretar General al ONU, în perioada 2022-2026. Articolul 97 din Carta ONU precizează că “Secretarul General va fi numit de către Adunarea Generală, pe baza recomandării Consiliului de Securitate”. Articolul 35 din rezoluția 69/321 a Adunării Generale “cere președinților Adunării Generale și Consiliului de Securitate să solicite candidați pentru poziția de Secretar General prin intermediul unei scrisori comune adresate tuturor statelor membre ONU”, iar articolul 39 „invită statele membre să prezinte candidați cu leadership dovedit, abilități manageriale, largă experiență în relațiile internaționale, aptitudini în diplomație, comunicare și limbi străine.”

La alegerile din 2016 au participat 13 candidați de pe trei continente dar, așa cum remarca ambasadorul SUA, Samantha Power: „În final, a existat doar un singur candidat ale cărui experiență, viziune și versatilitate într-un spectru larg de domenii s-au dovedit convingătoare.” Astăzi (cel puțin până la acest moment), Antonio Guterres este singurul candidat propus de un stat membru al ONU.

Prezentându-și viziunea asupra organizației, acesta afirma în urmă cu cinci ani: „ONU reprezintă expresia instituțională a comunității internaționale, piatra de temelie a sistemului nostru internațional și actorul-cheie al multilateralismului efectiv. Este instrumentul esențial al statelor membre în fața provocărilor comune, în gestionarea responsabilităților și exercitarea acțiunilor colective. Pentru a reuși, trebuie să consolidăm legătura care există între pace și securitate, dezvoltare durabilă și politicile privind drepturilor omului. Accentul trebuie pus pe acțiune, iar cuvântul de ordine este implementare, implementare, implementare.”

În consecință, în anul 2017 Antonio Guterres a lansat un vast proces de reformă a ONU pe trei dimensiuni: dezvoltare, pace și securitate, management. Raportul Secretarului General intitulat “Schimbarea paradigmei de management la ONU” (rezoluția 72/492 a Adunării Generale) a identificat provocările-cheie : un proces lent de furnizare a serviciilor, fragmentarea structurilor de management, management slab al performanței, gestionarea ineficientă a resurselor, lacune de transparență și responsabilitate, deficit de încredere între statele membre și Secretariatul ONU. Reforma a fost ghidată de două principii: un nou contract între Secretarul General și managerii din teren (delegare de autoritate, simultan cu creșterea gradului de transparență a activității), și un contract între statele membre și Secretariatul ONU (Secretariatul capată mai multă libertate de acțiune, statele au control total asupra activității ONU).

Atenția a fost focalizată pe rezultate și pe cultura organizațională, bazată pe responsabilitate, lucru în echipă, leadership, etică și integritate, echilibru de gen, motivație și apetit pentru risc. Organizația a trecut de la un buget bianual al programelor sale, la unul anual, permițând astfel o distribuție mai realistă a resurselor, în funcție de necesități. A fost introdus conceptul de „multilateralism în rețea”, conform căruia activitatea ONU se desfășoară în strânsă colaborare cu organizații regionale, instituții financiare internaționale, bănci de dezvoltare, agenții specializate și societate civila, „pentru a aduce multilateralismul mai aproape de oameni.”

Pandemia de COVID-19 a reprezentat un test major pentru Organizația Națiunilor Unite. Antonio Guterres a asigurat un leadership exemplar, modelând răspunsul ONU pe coordonatele pace – securitate – dezvoltare, mobilizând resursele materiale și umane ale sistemului, discutând cu liderii lumii și lansând inițiative menite să limiteze criza. ONU a oferit asistență umanitară statelor afectate de pandemie, a furnizat apă și săpun taberelor de refugiați, a ajutat spitale și clinici, a organizat campanii de informare și a facilitat transportul de echipamente medicale în 120 de țări. Secretarul General a făcut un apel la încetarea focului în conflictele internaționale, a lansat Planul ONU de Răspuns Umanitar Global pentru COVID-19, a cerut liderilor G-20  să mobilizeze resursele necesare pentru a evita ca pandemia să atingă „proporții apocaliptice”, a solicitat solidaritate și cooperare: „Avem acum nevoie de acțiune concretă, mai ales pentru categoriile cele mai vulnerabile. Este singura cale pentru a opri pandemia. Solidaritatea înseamnă supraviețuire.” Vorbind în decembrie anul trecut la sesiunea specială a Adunării Generale dedicată combaterii pandemiei, a pledat ca vaccinurile să fie disponibile pentru întreaga populație a planetei: „Când fiecare țară merge în propria sa direcție, virusul merge în toate direcțiile. Într-o criză globală, trebuie să îndeplinim așteptările celor pe care îi servim, prin unitate, solidaritate și acțiune globală coordonată.”

Săptămâna trecută, mesajul candidatului Antonio Guterres la funcția de Secretar General al Organizației Națiunilor Unite pentru mandatul 2022-2026 a urmat aceeași logică: „Urgența climatică și COVID-19 au scos la iveală profunzimea interconectării destinelor noastre, precum și costurile incapacității noastre de a soluționa problemele comune. La capătul acestei imense suferințe, avem o fereastră de oportunitate ce apare odată în viață. Pentru a putea beneficia de ea, este necesar un multilateralism adaptat la noua epocă în care intrăm, bazat pe principiile echității și solidarității. Pur și simplu, alegerile pe care le facem astăzi ne vor determina traiectoria în deceniile ce vor urma.” Prioritățile sale pentru următorii cinci ani includ un răspuns durabil la pandemia de COVID-19 și consecințele acesteia, abordarea cuprinzătoare a păcii și securității, pace cu natura și promovarea acțiunii climatice, implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, centralitatea drepturilor omului, avansarea egalității de gen, valorificarea revoluției digitale, promovarea multilateralismului.

Alegerea Secretarului General al ONU reprezintă, întotdeauna, un moment crucial. Candidații trebuie să posede calități profesionale, să fie acceptați la nivel politic și de către opinia publică. În cea mai importantă funcție din sistemul ONU este nevoie nu doar de o persoană cu experiență și un manager priceput. În egală măsură, este necesar un lider vizionar, cu autoritate morală, capabil să ghideze organizația prin arealul extraordinar de larg al provocărilor globale actuale și să o conducă prin puterea exemplului, în vremuri în care nu există substitut la legitimitatea ONU.

În atât de apreciata carte autobiografică “Promisiuni de respectat” (Promises to Keep), Președintele Statelor Unite, Joe Biden, mărturisește că filozofia sa de viață a fost inspirată de către bunicul său: “El a vrut să înțeleg două lucruri foarte importante: Primul, că nimeni, niciun grup, nu este deasupra celorlalți. Cei aflați în serviciul public sunt obligați să se poziționeze la nivelul fiecăruia, fie că sunt de acord sau nu cu ce spune persoana respectivă. Și, în al doilea rând, că politica este o chestiune de onoare personală. Cuvântul unui om este angajamentul său. Dacă ți-ai dat cuvântul, trebuie să îl respecți.“

La 7 mai 2021, Antonio Guterres spunea în fața Adunării Generale a ONU: “Mă simt extrem de recunoscător pentru oportunitățile extraordinare pe care le-am avut în viață și știu cât de important este să le onorezi în serviciul umanității, pentru un scop nobil și cu cea mai mare smerenie. Noi existăm pentru a-i servi pe oameni. Acest principiu mi-a ghidat întreaga viață.“ El este pregătit să continue la cârma Organizației Națiunilor Unite. Decizia stă în mâinile celor 193 de state membre.

Notă: Opiniile exprimate în acest articol nu angajează poziția oficială a autorului și nici nu reflectă neapărat viziunea editorială CaleaEuropenă.ro.

Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion I. Jinga, a participat luni, la invitația Forumului pentru Diplomație Culturală, la un eveniment virtual de celebrare a culturii evreiești cu tema „Purim of Carpentras”, unde a vorbit despre importanța culturii evreiești în țara noastră și măsurile de combatere a antisemitismului implementate de Guvernul României, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Între participanți s-au aflat președintele American Jewish Committee, rabinul-șef din Paris, raportorul special ONU pentru libertate religioasă, reprezentanții speciali pentru combaterea antisemitismului ai UE, Germaniei, Marii Britanii, Canadei, Italiei, precum și ambasadorii la ONU din Israel, Australia, Canada, Ungaria, Letonia, Georgia, Slovacia, Mexic, Guatemala.

„Comunitatea evreiască din România are o istorie bogată și îndelungată, precum și o contribuție remarcabilă la dezvoltarea societății românești și crearea statului român modern. Literatura, poezia, muzica și pictura românească sunt astăzi mai bogate și datorită contribuțiilor excepționale ale unor artiști evrei. O serie de progrese notabile în medicina și cercetarea medicală din România se datorează unor specialiști de renume mondial, membri ai comunității evreiești din țara noastră”, a declarat ambasadorul Ion Jinga.

„Nume precum Abraham Goldfaden, Paul Celan, Mihail Sebastian, Tristan Tzara, Arthur Segal, Constantin Daniel Rosenthal, Marcel Iancu, Nicolae Cajal, Norman Manea sau Radu Lupu și-au câștigat recunoașterea internațională pentru aportul lor la patrimoniul cultural și științific al umanității”, a adăugat acesta. 

Vorbind despre importanța cercetării și studierii Holocaustului, pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete vreodată, ambasadorul Jinga a evocat emoția pe care a resimțit-o atunci când a vizitat Muzeele Holocaustului din New York, Washington D.C. și Ierusalim, precum și lagărul de concentrare Majdanek, din Polonia.

De asemenea, ambasadorul a evidențiat colaborarea foarte bună dintre comunitatea evreiască din România și Guvernul României privind combaterea negării Holocaustului și a antisemitismului. A amintit rolul important jucat de țara noastră în adoptarea definiției de lucru a antisemitismului, în anul 2016 când România a deținut președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (International Holocaust Remembrance Alliance – IHRA), precum și decizia recentă a prim-ministrului României de a numi un membru al Parlamentului în calitate de reprezentant special al Guvernului pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului și xenofobiei.

Ion I. Jinga a subliniat, totodată, angajamentul ferm al țării noastre în favoarea cooperării internaționale pentru promovarea educației, cercetării și păstrării memoriei Holocaustului, precum și pentru combaterea discursului motivat de ură, a intoleranței, xenofobiei și antisemitismului.