Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a apreciat că ”cea mai rațională metodă” de a rezolva criza de la granița ucraineană este prin ”diplomație și discuții serioase”, iar o invazie a Rusiei în Ucraina, în legătură cu care speră să se înșele, va avea ”consecințe teribile”.

Într-un interviu pentru Associated Press, citat de Digi24, acordat în ajunul prezentării priorităților sale pentru 2022 în fața celor 193 de națiuni membre ale ONU, Antonio Guterres și-a exprimat îngrijorarea pentru situația actuală globală, despre care crede că este mai rea decât acum cinci ani din cauza pandemiei de COVID-19, a crizei climatice și a tensiunilor geopolitice care se fac răspunzătoare pentru declanșarea conflictelor în mai multe zone pe glob.

Acesta a menționat că apelul său la pace, lansat în prima zi a primului său mandat în fruntea Națiunilor Unite, la 1 ianuarie 2017, și prioritățile pe care le-a detaliat atunci, și anume prevenirea conflictelor și abordarea inegalităților globale și a crizei climatice, nu s-au schimbat.

”Secretarul general al ONU nu are nicio putere. Noi putem doar influența, convinge, media, dar nu am nicio putere”, a explicat Guterres care sunt limitele postului pe care îl deține, despre care credea înainte de a-l prelua că oferă oportunitatea ”de a construi poduri în vederea identificării unor soluții care să fie în beneficiul tuturor celor implicați”.

Guterres a evidenția trei priorități imediate care ”mă preocupă enorm”:

• lipsa vaccinărilor în mari părți ale lumii, în special în Africa;
• necesitatea de a reduce emisiile cu 45% în acest deceniu pentru a atinge obiectivul de menținere a temperaturii globale la 1,5 grade Celsius
• situația financiară ”extrem de nedreaptă” din lume, care favorizează țările bogate.

”Avem nevoie de o reformă profundă în sistemul nostru financiar internațional pentru a ne asigura că există mai multă dreptate în modul în care sunt disponibile resursele pentru a permite ca redresarea să fie posibilă peste tot”, a subliniat oficialul ONU.

Referitor la o altă problemă majoră, Guterres a subliniat că poporul afgan nu poate fi pedepsit colectiv pentru ”lucrurile greșite care sunt făcute de talibani”, astfel că este absolut esențial să se mărească masiv ajutorul umanitar ”pentru că afganii se află într-o situație disperată, cu riscuri de moarte prin foamete” și boli, într-o iarnă friguroasă cu COVID-19.

”Mai mult de jumătate din populație are nevoie disperată de ajutor umanitar”, a spus el, iar banii trebuie injectați în economie pentru a asigura funcționarea băncilor afgane și pentru ca medicii, profesorii, inginerii și alți lucrători să fie plătiți pentru a preveni colapsul economic al țării.

Fostul prim-ministru al Portugaliei și fost Înalt Comisar al ONU pentru refugiaţi,Antonio Guterres a preluat ștafeta de la Ban Ki-moon pe data de 1 ianuarie 2017. 

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat joi, prin consens, o rezoluţie propusă de Israel prin care le cere statelor să lupte împotriva negării Holocaustului şi contra antisemitismului, mai ales pe reţelele sociale, informează AFP, potrivit Agerpres. 

Rezoluţia respinge şi condamnă fără rezerve orice negare, totală sau parţială, a istoricităţii Holocaustului, genocidul a 6 milioane de evrei din Europa comis între 1939 şi 1945 de nazişti şi aliaţi ai lor.

„Nu putem niciodată să lăsăm garda jos în fața încercărilor tot mai dese de a nega, denatura sau minimaliza Holocaustul. Salut adoptarea rezoluției Adunării Generale a ONU de condamnare și combatere activă a negării Holocaustului. Nu vom uita niciodată”, a scris secretarul general al ONU, Antonio Guterres, pe Twitter.

We can never let down our guard in the face of increasing attempts to deny, distort or minimize the Holocaust.

I welcome today’s adoption of the #UNGA resolution to condemn and actively combat Holocaust denial.

We will never forget.

— António Guterres (@antonioguterres) January 20, 2022

Prezentând rezoluția, ambasadorul Israelului la ONU, a declarat că lumea trăiește “într-o eră în care ficțiunea devine acum realitate, iar Holocaustul devine o amintire îndepărtată”.

„Negarea Holocaustului s-a răspândit sub ochii noștri”,  a avertizat el.

Potrivit rezoluției, acest genocid va fi pentru totdeauna un avertisment pentru toți oamenii cu privire la pericolele urii,  rasismului și prejudecăților. În text, statele membre își exprimă îngrijorarea cu privire la „prevalența tot mai mare a negării sau denaturării Holocaustului prin utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor”.

Textul angajează cu putere toate statele membre să respingă fără rezerve orice negare sau deformare a Holocaustului ca eveniment istoric şi felicită ţările care prezervă siturile care le-au servit drept lagăre ale morţii, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată, locuri de execuţie şi închisori naziştilor în timpul Holocaustului.

Totodată, rezoluţia îndeamnă statele membre să elaboreze programe educative care vor întipări în spiritul generaţiilor viitoare învăţămintele Holocaustului pentru a ajuta la prevenirea actelor de genocid. Mai mult, rezoluția le cere giganţilor internetului (Facebook, Twitter, Instagram etc) să lupte împotriva conţinuturilor de ură pe reţelele sociale

Prima rezoluţie, în 2015, a făcut din 27 ianuarie Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului.

Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), Antonio Guterres, i-a oferit fostului cancelar federal al Germaniei, Angela Merkel, un rol de consilier la Naţiunile Unite, informează miercuri dpa, citând surse.

Guterres i-a propus Angelei Merkel să prezideze un consiliu consultativ care să fie format din foşti şefi de stat şi de guvern, potrivit surselor de la ONU, informează Agerpres.

Rolul acestui consiliu este de “a identifica bunurile globale publice şi alte zone de interes comun unde este cel mai mult nevoie de îmbunătăţiri de guvernare şi să propună modalităţi în care acest lucru ar putea fi realizat”.

Potrivit surselor de informaţii, Guterres a făcut această ofertă direct Angelei Merkel. Însă, potrivit aceloraşi surse, probabilitatea ca Angela Merkel să accepte acest post este destul de scăzută: se pare că nu există încă un răspuns din partea ei.

Politiciana conservatoare de 67 de ani nu a mai candidat la alegerile federale din septembrie şi s-a retras din politica naţională germană anul trecut, după 16 ani în care a fost cancelar federal.

Consiliul consultativ propus de Guterres este unul dintre principalele proiecte de reformă gândite de secretarul general al ONU în cel de-al doilea mandat al său, care a început în ianuarie.

Potrivit lui Guterres, pandemia de coronavirus a scos la iveală breşe majore în cooperarea internaţională. Preconizatul consiliu consultativ este menit să dea un impuls pentru reînnoirea practicilor şi principiilor de acţiune la nivel global.