Ambasadorul României la ONU, Ion Jinga, a susținut luni o intervenție în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 59-a sesiuni a Comisiei ONU pentru Dezvoltare Socială, în care a evocat rolul tehnologiilor digitale în dezvoltarea socială și progresele industriei digitale românești

Tema prioritară a actualei sesiuni este: „Tranziția socială justă către dezvoltarea durabilă: rolul tehnologiilor digitale în dezvoltarea socială și asigurarea bunăstării tuturor”, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

Diplomatul român a arătat că, în actualul context marcat de pandemia cu COVID-19, pe măsură ce procesul de refacere și reconstrucție a societăților avansează, importanța tehnologiei digitale crește. Utilizarea acesteia a devenit deja esențială în aproape fiecare aspect al răspunsului global la pandemie, tehnologia deținând un rol central în menținerea funcționării economiilor și a sistemelor de sănătate, formării tinerilor și conectării actorilor sociali.

Implementarea Foii de parcurs pentru cooperare digitală (Roadmap for Digital Cooperation), lansată de Secretarul General al ONU, evidențiază însă și realitatea că, în era interconectivității, 87% din populația statelor dezvoltate utilizează internetul, în timp ce acest procent este de doar 19% în rândul țărilor cele mai puțin dezvoltate, ceea ce afectează accesul acestor state la prosperitate.

Subliniind, în acest context, necesitatea generării unui parteneriat global între guverne și alți actori relevanți în domeniu, în vederea asigurării accesului inclusiv și echitabil la tehnologiile digitale, a evidențiat faptul că Romania  se situează între primele țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește conectivitatea, grație utilizării extinse a internetului  în bandă largă ultra-rapidă și a rețelelor fixe de mare capacitate, dar și din punct de vedere al numărului absolvenților în domeniul IT&C.

Exemplificând progresele industriei digitale românești și potențialul țării noastre de a deveni un centru remarcabil de inovație, reflectate inclusiv în crearea unor centre R&D și existența unui ecosistem important de proiecte de tip start-up, a amintit succesul inițiativei UiPath, primul “unicorn tehnologic” din România, evaluat în prezent la peste 35 de miliarde de dolari.

„ Digitalizarea educației și adaptarea sistemului educațional la progresul tehnologic au devenit o prioritate în anul 2016, odată cu lansarea, de către Președintele României, a proiectului național „România educată”, iar în anul 2020 a demarat elaborarea Strategiei de digitalizare a educației în școli. Unul din obiectivele majore ale României în domeniul dezvoltării îl reprezintă asigurarea incluziunii sociale. Sectorul digital este un exemplu în acest sens, România având unul dintre cele mai ridicate procente de femei care lucrează în domeniul IT, din întreaga Europă.”  

În același timp, ambasadorul Jinga a atras atenția cu privire la riscurile generate de utilizarea tehnologiei digitale fără respectarea normelor de drept internațional: „Mulțumită internetului, astăzi audiența se află întotdeauna în aceeași cameră cu noi, iar tehnologia informației a devenit parte a vieții noastre.  Dar revoluția tehnologică nu aduce doar oportunități, ci și provocări și amenințări. Folosirea tehnologiilor digitale cu desconsiderarea normelor de drept internațional – inclusiv încălcarea drepturilor omului și a dreptului umanitar – poate genera excluziune și inegalități, supraveghere abuzivă, informații false și criminalitate cibernetică. Omenirea nu poate profita din plin de beneficiile erei digitale fără mobilizarea unei cooperării globale, menite să contracareze aceste pericole potențiale.”  

Referindu-se la securitatea cibernetică, a punctat succesul înregistrat de România în identificarea unor soluţii de securitate digitală utilizate astăzi la nivel global, precum Bitdefender, dar și găzduirea de către ţara noastră a Centrului european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice. 

“Lumea digitală poate avea și o fațetă mai întunecată, dar ea ne oferă și nenumărate beneficii, cu condiția să știm să le folosim în respect față oameni, națiuni și planeta pe care trăim. Omenirea are astăzi șansa de a reconstrui mai bine decât a făcut-o în trecut, iar utilizarea tehnologiilor digitale este vitală pentru o societate inclusivă și sustenabilă. Vom reuși acest lucru, dacă vom ști să ne adaptăm noii lumi. Așa cum spunea John F. Kennedy: „Schimbarea reprezintă legea vieții, iar cei care privesc doar spre trecut sau prezent vor rata, cu siguranță, viitorul.”

România este o prezență activă în cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Socială. Țara noastră a prezidat, prin Reprezentantul Permanent la ONU, sesiunile 53 și 54 ale Comisiei (2015 – 2016) și a deținut funcția de vice-președinte la sesiunile 55 (2017), respectiv, 56 (2018) ale CSocD.

Pandemia de coronavirus riscă să declanșeze o criză mondială a alimentelor, mai ales în regiunile sărace ale planetei, unde hrana și alimentele de bază devin tot mai scumpe și mai greu de obținut, anunță The Guardian, citat de Digi24.

Potrivit unui raport global privind crizele alimentare, 183 de milioane de persoane au fost încadrate ”în situaţie de stres” – la un pas de foamete acută şi cu riscul de a ajunge într-o situaţie de criză sau într-o stare mai gravă, în cazul confruntării cu un şoc sau un factor stresant, precum pandemia de COVID-19.

În acest context, creșterea prețului la alimente și accesul restrâns la resurse riscă să provoace o criză aliementară care să îi expună și mai mult foametei pe cei aflați deja în sărăcie, avertizează ONU în raportul amintit.

Raportorul ONU a evidenţiat situaţia ţărilor din Africa, în condiţiile în care majoritatea acestora se confruntă cu serioase probleme cauzate de creşterea preţurilor la alimente, concomitent cu situaţia de criză provocată de secetele din Africa de Est.

Problema alimentaţiei e prezentă şi pe continentul asiatic, unde se constată deja o creştere ”rapidă” a preţurilor la alimente în Thailanda, de pildă, conform reprezentantului Naţiunilor Unite.

De asemenea, raportul mai semnalează că 135 de milioane de persoane din 55 de țări și teritorii s-au confruntat în 2019 cu ”insecuritate aliementară acută”. 75 de milioane de copii erau subdezvoltaţi şi 17 milioane erau subponderali, conform acestui raport.

Reţeaua globală de combatere a crizelor alimentare este o alianţă mondială declanşată la iniţiativa Uniunii Europene, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU (FAO) şi Programul Alimentar Mondial al ONU (WFP).

Pandemia de coronavirus ”oferă oportunitatea de recâștigare – prin cooperare eficientă, solidaritate și coordonare – a consensului asupra unei ordini internaționale, care să se bazeze pe multilateralism și stat de drept”, au afirmat miercuri președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel într-un articol de opinie publicat pe The Project Syndicate, alături de mai mulți lideri politici europeni, constituit sub forma unui apel pentru o nouă ordine globală.

Printre semnatarii apelului apărut în mai multe publicații, precum Frankfurter Allgemeine Zeitung sau La Libre, se numără președintele Senegalului, Macky Sall. Pledoaria pentru reorganizarea ordinii mondiale este susținută și de reprezentanți ai unor instituții și organizații internaționale, precum secretarul general al ONU, António Guterres, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European, Charles Michel.

După mai multe generații, ”criza coronavirus este cel mai mare test pentru solidaritatea globală”, se afirmă în articolul citat de Deutsche Welle.

”Un singur loc din lume afectat de COVID-19 pune în pericol oamenii și economiile de pretutindeni”, afirmă liderii menționați.

Pe acest fundal, sugerează semnatarii textului, trebuie trase învățămintele necesare pentru crizele din viitor: ”În loc de a crea conflicte între culturi și valori, trebuie să construim un multilateralism mai integrator, respectând atât diferențele dintre noi, cât și valorile comune, care sunt ancorate în Declarația Universală a Drepturilor Omului”.

Însă nu numai pandemia necesită un răspuns puternic și coordonat la nivel internațional. Situația actuală trebuie să servească drept lecție pentru crizele viitoare, avertizează autorii apelului, evocând foametea și sărăcia extremă, degradarea mediului, bolile, șocurile economice și conflictele. 

În context, aceștia solicită un angajament mai puternic pentru democrație, educație și egalitate, precum și împotriva naționalismului și protecționismului.

Grupul sugerează totodată o cooperare mai strânsă în cadrul forumurilor internaționale, cum ar fi grupurile G7 și G20. 

Semnatarii apelului nu au ocolit nici schimbările climatice, avertizând că toate guvernele, întreprinderile, orașele și instituțiile financiare trebuie să participe la reducerea emisiilor de dioxid de carbon. 

Protecția mediului și a sănătății, precum și a standardelor sociale trebuie să se afle ”în centrul modelelor noastre economice și să permită în același timp inovațiile necesare”. Totodată, ”trebuie să ne asigurăm că de recuperarea globală poate beneficia toată lumea”. Cu toții trebuie să ne oferim sprijinul ”pentru țările în curs de dezvoltare, în special în Africa”, se mai spune în articol.