Ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a subliniat joi că Rusia nu ar trebui să fie membră permanentă a Consiliului de Securitate, având în vedere ce face în Ucraina, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Rusia este membră permanentă a Consiliului de Securitate. Nu ar trebui să fie, din cauza a ceea ce face în Ucraina, însă Carta (Naţiunilor Unite) nu permite modificarea statutului său de membră permanentă”, a afirmat diplomata în Costa Rica, unde participa la un summit pentru democraţie.

Rusia urmează să preia sâmbătă de la Mozambic, pe termen de o lună, preşedinţia Consiliului – forul executiv al ONU.

Într-o declarație în exclusivitate pentru AFP, diplomatul american a afirmat că SUA se așteaptă ”să caute ocazii de a-şi duce mai departe campania de dezinformare împotriva Ucrainei, a Statelor Unite şi a tuturor aliaţilor noştri”.

De la invazia rusă pornită de Putin la 24 februarie, Ucraina întreprinde demersuri pentru a exclude Rusia din forurile internaționale.

La sfârșitul lunii decembrie, MAE ucrainean a solicitat excluderea Rusiei din ONU.

Arătându-și sprijinul pentru Kiev, țările din G7 au cerut ca Rusia să nu mai facă parte din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.

Uniunea Europeană, Statele Unite și alte țări bogate trebuie să devanseze obiectivele privind neutralitatea climatică pentru 2040 pentru a evita o încălzire periculoasă a planetei, a avertizat luni secretarul general al ONU, Antonio Guterres, informează Politico Europe.

Marcând lansarea celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC), acesta a lansat un apel la ”accelerarea considerabilă a eforturilor în domeniul climei”.

Raportul subliniază că, pentru a limita încălzirea globală la nivelul de 1,5 grade Celsius, este nevoie ca emisiile de gaze cu efect de seră să atingă o valoarea netă zero până la începutul anilor 2050 și să scadă în continuare după această dată.

În prezent, țările industrializate cu emisii mari de gaze cu efect de seră și-au stabilit obiective de neutralitate climatică pentru 2050, în timp ce economiile emergente, precum China sau India, au ca obiectiv 2060 și, respectiv, 2070.

Guterres a declarat că, deși toată lumea trebuie să accelereze eforturile în domeniul climei, țările bogate – responsabile pentru cea mai mare parte a emisiilor istorice – au responsabilitatea de a merge mai repede.

Acest lucru înseamnă că liderii țărilor dezvoltate ”trebuie să se angajeze să ajungă la neutralitate climatică cât mai aproape de 2040”, în timp ce liderii din economiile emergente ar trebui să urmărească acest lucru până în 2050, a spus el.

Luni, secretarul general al ONU a cerut, de asemenea, guvernelor lumii să își ia o serie de angajamente pentru a accelera eforturile de reducere a emisiilor. Printre acestea se numără eliminarea treptată a cărbunelui până în 2030 pentru membrii OCDE – și până în 2040 pentru toate celelalte țări – și oprirea oricărei noi explorări de combustibili fosili.

Unele țări din UE s-au angajat deja să ajungă la neutralitate climatică înainte de 2050. Germania și Danemarca, de exemplu, vizează anul 2045, în timp ce Finlanda a stabilit ca termen limită anul 2035 – cel mai ambițios obiectiv al Uniunii. Însă unele țări, precum Polonia, sunt reticente în privința datei de 2050.

Ultimul avertisment înainte de a fi prea târziu

Grupul interguvernamental de experți în schimbări climatice (IPCC), alcătuit din cei mai importanți oameni de știință din lume, a prezentat luni partea finală a celui de-al șaselea raport de evaluare, conform The Guardian.

Această analiză cuprinzătoare privind criza climatică a necesitat sute de oameni de știință timp de opt ani pentru a fi compilată și are mii de pagini, dar se rezumă la un singur mesaj: acționați acum, altfel va fi prea târziu.

Într-un limbaj sobru, IPCC a prezentat devastările care au fost deja provocate în zone întinse ale lumii. Fenomenele meteorologice extreme cauzate de deteriorarea climei au dus la creșterea numărului de decese cauzate de intensificarea valurilor de căldură în toate regiunile, la milioane de vieți și case distruse de secete și inundații, la milioane de oameni care se confruntă cu foametea și la ”pierderi din ce în ce mai ireversibile” în ecosistemele vitale.

Ultima parte a raportului final de luni, numit raport de sinteză, este aproape sigur ultima evaluare de acest tip cât într-o perioadă în care omenirea încă mai are o șansă să limiteze creșterea temperaturii globale la 1,5C peste nivelurile preindustriale, pragul dincolo de care daunele aduse climei vor deveni rapid ireversibile.

Conform IPCC, peste 3 miliarde de oameni trăiesc deja în zone ”extrem de vulnerabile” la schimbările climatice, iar jumătate din populația globului se confruntă în prezent cu o penurie severă de apă cel puțin o parte a anului. Raportul a avertizat că, în multe zone, am atins deja limita la care ne putem adapta la astfel de schimbări grave, iar fenomenele meteorologice extreme ”determină tot mai multe deplasări” de persoane în Africa, Asia, America de Nord, Centrală și de Sud și în Pacificul de Sud.

Toate aceste efecte vor crește rapid, deoarece nu am reușit să inversăm tendința de 200 de ani de creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră, în ciuda avertismentelor de peste 30 de ani ale IPCC, care a publicat primul său raport în 1990.

Lumea se încălzește ca răspuns la acumularea în atmosferă a dioxidului de carbon și a altor gaze cu efect de seră, astfel încât fiecare an în care emisiile continuă să crească consumă din ”bugetul de carbon” disponibil și înseamnă că în anii următori vor fi necesare reduceri mult mai drastice.

Conform IPCC, temperaturile sunt în prezent cu aproximativ 1,1 grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Dacă emisiile de gaze cu efect de seră vor fi reduse, ar putea fi posibilă evitarea celor mai grave efecte devastatoare care ar urma unei creșteri de 1,5 grade Celsius.

Raportul de sinteză” de luni este partea finală a celui de-al șaselea raport de evaluare (AR6) al IPCC, care a fost înființat în 1988 cu scopul de a investiga clima și de a oferi o bază științifică pentru politica internațională privind această criză.

Primele trei secțiuni ale AR6, publicate între august 2021 și aprilie 2022, au acoperit aspectele științifice din spatele crizei climatice și au avertizat că schimbările ireversibile sunt acum aproape inevitabile; secțiunea a doua a acoperit impactul, cum ar fi pierderea agriculturii, creșterea nivelului mării și devastarea lumii naturale; iar cea de-a treia a acoperit mijloacele prin care putem reduce gazele cu efect de seră, inclusiv energia regenerabilă, refacerea naturii și tehnologiile care captează și stochează dioxidul de carbon.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, au lansat miercuri un apel la extinderea acordului cu Rusia care permite exportul de cereale prin Marea Neagră, anunță Politico Europe.

”Astăzi, suntem interesați să ne asigurăm că nu există foamete în lume. Iar politica noastră este de a continua funcționarea <<coridorului pentru cereale>>”, a declarant Zelenski pentru discuții la Kiev.

Acordul, care a fost initial negociat de ONU și Turcia în luna iulie a anului trecut și prelungit în noiembrie, urmează să expire pe 18 martie.

”Doresc să subliniez importanța critică a prelungirii Inițiativei privind cerealele din Marea Neagră la 18 martie și a eforturilor de a crea condițiile care să permită utilizarea la maximum a infrastructurilor de export prin Marea Neagră, în conformitate cu obiectivele inițiativei”, anunță Guterres.

Aproximativ 23 de milioane de tone de produse cerealiere ucrainene au fost transportate prin intermediul acestui acord până acum, în contextul războiului declanșat de președintele rus, Vladimir Putin, împotriva Ucrainei.

Guterres a subliniat importanța acordului pentru scăderea prețurilor mondiale la alimente și pentru combaterea insecurității alimentare.

”Exporturile de alimente și îngrășăminte ucrainene precum și cele rusești sunt esențiale pentru securitatea alimentară globală și pentru prețurile alimentelor”, a completat acesta.

Citiți și 

G20: Blinken cere Rusiei să prelungească acordul exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră după ce Lavrov a acuzat Occidentul că “îngroapă cu neruşinare” această iniţiativă

Chiar dacă Occidentul a impus sancțiuni împotriva Rusiei, începând cu februarie 2022, au fost prevăzute scutiri pentru alimente și îngrășăminte. Cu toate acestea, Kremlinul susține că sancțiunile ”ascunse” care vizează oligarhii din domeniul îngrășămintelor și principala bancă agricolă a Rusiei au strangulat propriile sale exporturi de îngrășăminte și alimente.

Ultima dată când acordul a fost reînnoit, în noiembrie, Rusia a amenințat că se va retrage dacă nu se renunță la aceste sancțiuni, dar în cele din urmă a fost de acord cu o prelungire.

Acum, Moscova dorește ca exporturile sale agricole și îngrășămintele să fie incluse în acordul privind cerealele, ca o condiție pentru reînnoirea acestuia. 

Între timp, Ucraina face presiuni pentru a accelera ritmul exporturilor prin extinderea acordului pentru a acoperi mai multe porturi, inclusiv Mikolaiv.

Rusia susține că majoritatea încărcăturilor ucrainene care au plecat în cadrul acordului s-au îndreptat către Europa și alte țări bogate, nu către cele din Africa și Asia care suportă cea mai mare parte a crizei alimentare mondiale.

Potrivit datelor de urmărire ale ONU, China, Spania și Turcia au primit cea mai mare parte a transporturilor de cereale în cadrul acordului – dar o parte din grâul livrat în Turcia este procesat acolo și reexportat în țări precum Irak și Sudan sau vândut Programului alimentar mondial al ONU și distribuit ca ajutor alimentar.