Connect with us

INTERVIURI

Secretarul general al PPE, Antonio López-Istúriz: România nu mai poate rămâne în afara Schengen. Este o situație inacceptabilă pe care PPE va lupta să o schimbe și vom susține orice măsuri ia premierul Orban în acest sens

Published

on

Partidul Popular European (PPE) și grupul din Parlamentul European vor susține pe deplin orice măsuri luate de premierul Ludovic Orban în ceea ce privește aderarea României la Spațiul Schengen și vor continua să ceară celor care sunt responsabili de soluționarea acestei probleme, cum ar fi Franța și Olanda, să ofere cetățenilor români acces la dreptul la liberă circulație pe care îl merită și pentru care s-au sacrificat, este mesajul transmis de secretarul general al PPE, Antonio López-Istúriz White, în urma întâlnirii cu șeful guvernului român, în ultima și cea de-a treia zi a vizitei la instituțiile Uniunii Europene.

Această declarație a fost făcută în legătură cu sprijinul pe care PPE, cea mai mare familie politică din Europa, este dispusă să-l ofere conducerii din Româia în rezolvarea uneia dintre cele mai presante probleme de pe agenda națională la treisprezece ani de la aderarea la UE și face parte dintr-un interviu acordat caleaeuropeana.ro.

Detalii despre întâlnirea dintre secretarul general al PPE și despre impresia generală pozitivă pe care a făcut-o vizita oportună la Bruxelles a prim-ministrului liberal asupra șefilor instituțiilor UE și membrilor Parlamentului European au fost, de asemenea, oferite corespondentului caleaeuropeana.ro la Bruxelles. De asemenea, s-a discutat și despre așteptările PPE din partea guvernului român.

Calea Europeană: Mulțumesc foarte mult, domnule secretar general, pentru că ați acceptat acest interviu, având în vedere că tocmai ați terminat întâlnirea cu premierul Ludovic Orban, în cea de-a treia zi a vizitei sale oficiale la Bruxelles. Cum a fost întâlnirea?

Antonio López-Istúriz White: Cred că este o ocazie bună pentru un politician ca Ludovic Orban, pe care îl cunosc de câțiva ani, să-și construiască un profil aici la Bruxelles. El a fost primit nu numai ca prieten, ci și ca un reprezentant de încredere al României de către comisari, președintele Comisiei, și în acest context aș putea cita cuvintele lui David Sassoli, președintele Parlamentului European care a spus despre vizită că ”Ludovic Orban și noul guvern aduc o nouă speranță pentru relațiile dintre România și UE , din păcate, după episodul negativ de anul trecut, când comisarul român desemnat nu a trecut testul care a demonstrat că guvernul de atunci era nu în linie cu realitatea UE ”. Lucrurile se schimbă și cred că este bine ca România să aibă un guvern care să fie în concordanță cu instituțiile europene. Aici, în PPE, suntem foarte bucuroși, îl cunoaștem pe Ludovic Orban, precum și pe președintele Klaus Iohannis și cred că acest cuplu va reprezenta abordarea europeană de care are atât de multă nevoie România. Nu putem scăpa de momentele dificile care urmează în ceea ce privește relațiile sociale și economice dintre România și UE, dar trebuie să facem tot posibilul. Mai exact, în PPE avem întotdeauna în vedere diaspora românească din toate țările europene. Sunt spaniol, foarte dedicat celor 1 milion de compatrioți români care trăiesc în țara mea, o poveste de succes a integrării, de altfel și care cred că ar trebui să continue așa. Sper că actualul guvern spaniol va contribui la asta, așa cum au făcut-o guvernele anterioare.

Calea Europeană: Domnul Orban a anunțat public obiectivele vizitei sale la instituțiile UE în cadrul reuniunii pe care a avut-o în Grupul PPE din Parlament, iar printre ele au existat mai multe obiective naționale și politice, care încă trebuie atinse după 13 ani de la intrarea în UE: aderarea la Schengen și ridicarea CVM. Cum poate PPE să ofere ajutor guvernului de aceeași culoare politică din România, precum și președintelui Iohannis, care tocmai a fost reînvestit pentru un al doilea mandat? Există multe așteptări din partea românilor față de PPE și, mai ales, față de PNL.

Antonio López-Istúriz White: Aceste așteptări sunt pe mâini bune. PPE a fost întotdeauna vocal și a susținut integrarea României în Spațiul Schengen. Toți cei din grupul nostru, chiar și cei din țările membre în care subiectul aderării la Schengen este mai problematic, s-au declarat în favoarea aderării României. Există țări în care guvernul nu este PPE, cum ar fi Franța, Țările de Jos, iar acolo ne facem datoria de a vorbi cu Macron sau Rutte în numele cetățenilor români pentru a avea libertatea de mișcare pe care o merită și pentru care au sacrificat multe. Este timpul ca toată lumea să își asume responsabilitatea acum și în PPE am făcut acest lucru. Acest lucru l-a cerut și Ludovic Orban la Bruxelles, iar PPE va rămâne în spatele acestui guvern, întrucât am susținut și alte guverne înainte, inclusiv al social-democraților, când a venit vorba despre Schengen. Nu facem diferențe în acest sens. Prin urmare, îi rog pe cei care au și o responsabilitate în acest sens, președintele Macron și premierul Rutte, să își facă partea și să fie vocali, deoarece România nu mai poate rămâne în afara Schengen. Aceasta este o situație inacceptabilă pentru care PPE va lupta să o schimbe și vom susține orice măsuri ia premierul Orban în acest sens.

Calea Europeană: În România vorbim despre ceea ce Bruxelles-ul ne poate oferi ca cetățeni, adică bunăstare în general, dar există și așteptări pe care trebuie să le îndeplinim. Deci, ce așteptări are PPE de la guvernul premierului Orban?

Antonio López-Istúriz White: În primul rând, delegația română din Grupul PPE este una dintre cele mai mari și plină de oameni activi. Lista întocmită este remarcabilă, iar profesionalismul multora dintre colegii mei din PNL este și el remarcabil. Acest lucru va servi nu numai guvernului român, ci și cetățenilor. România are multă influență în grup datorită dimensiunii acestei delegații și unii dintre noi suntem foarte bucuroși că este așa. În al doilea rând, intervine problema așteptărilor de la dvs. ca țară și este vorba despre un lucru pe care îl cerem fiecărei țări: să nu cădem niciodată în capcana populismului și a gândirii negative despre UE. Atât România, cât și Spania, de unde vin, împărtășesc sprijinul și entuziasmul pentru proiectul european, deoarece știm că este parte a soluției la unele dintre problemele deosebite pe care le-am avut în trecut din diferite motive. Trebuie să facem performanță în interiorul UE și să fim un exemplu. Spania a început ca membru slab al UE în 1986 și astăzi este a patra putere ca mărime din interiorul UE și cred că și România poate realiza acest lucru, dar trebuie să o facă cu sprijinul unui guvern serios și responsabil, cum cred că este cazul acum.

Antonio López-Istúriz White este un politician spaniol și membru al Parlamentului European din Spania. Este membru al Partidului Popular, membru al Partidului Popular European. El ocupă funcția de secretar general al Partidului Popular European din martie 2002.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERVIURI

INTERVIU Tudor Ciuhodaru solicită sprijin de la Bruxelles pentru înființarea Companiei Farmaceutice Române ca parte a strategiei UE pentru asigurarea autonomiei producției și aprovizionării cu medicamente

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Singura opțiune sănătoasă pentru a depăși vulnerabilitățile sanitare în contextul unei viitoare crize de magnitudinea celei produse de noul coronavirus este elaborarea unei noi strategii europene privind politicile de sănătate, care să cuprindă standarde comune de calitate privind serviciile medicale și autonomie în asigurarea lanțurilor de aprovizionare cu medicamente, a declarat, într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro, Conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, actualmente eurodeputat (PSD, S&D) și medic primar urgențe în cadrul Spitalului Clinic de Urgență ,,Prof. Dr.Nicolae Oblu” din Iași.

Strategie Europeană privind Politicile de Sănătate

Criza coronavirusului a evidențiat neajunsuri importante ale sistemelor de sănătate din Uniunea Europeană în ceea ce privește capacitatea spitalelor de a gestiona un număr foarte ridicat de cazuri în condiții speciale de siguranță, dotarea cu echipamente necesare atât pentru personalul medical cât și pentru populația expusă riscului de îmbolnăvire comunitară, aprovizionarea cu medicamente sau asigurarea serviciilor medicale pentru bolnavii cronici, precum și dificultăți privind implementarea unui răspuns coordonat la nivel european pentru combaterea pandemiei. 

Abordând chestiunea întreruperilor în aprovizionarea cu medicamente, precum Euthyrox – medicament utilizat în tratarea deficiențelor hormonale tiroidiene, Tudor Ciuhodaru vorbit despre soluțiile posibile atât pentru evitarea unor situații asemănătoare în cazul unui al doilea val de COVID-19 în următoarele șase luni, precum și pentru întărirea rezilienței sistemelor de sănătate la nivelul Uniunii Europene și ameliorarea sănătății populației. Astfel, bazându-se pe experiența sa practică în domeniul medical, eurodeputatul social-democrat a intervenit pe lângă Comisia Europeană cu cinci solicitări urgente, care privesc atât România cât și Uniunea Europeană:

(1) Introducerea unui Program Unitar European de Sănătate, care să se bazeze pe un standard european de calitate în sănătate, pe care Tudor Ciuhodaru l-a propus deja în Parlamentul European. Acesta presupune (după modelul NATO ce prevede alocare a 2% pentru apărare) alocarea minim a 6% din PIB pentru sănătate la nivelul fiecărui stat, Uniunea venind cu sume suplimentare în zonele/domeniile cu vulnerabilități (prin programe de tip REACT-EU).

Vreau să fim tratați la Iași, București, Timișoara, Alba Iulia, Oradea la fel ca la Bruxelles”, spune eurodeputatul român. 

(2) Înființarea CFR (Companiei Farmaceutice Române) care trebuie să includă cel puțin o fabrică de vaccinuri și de materiale sanitare. Antibiotice Iași poate deveni o parte importantă în această construcție menită să asigure tot ce e necesar într-un context geopolitic și epidemiologic delicat. Tudor Ciuhodaru consideră că redeschiderea Institutului Cantacuzino trebuie să devină o prioritate și la nivel european și să beneficieze de finanțare corespunzătoare.

Soluția mea legislativă a fost adoptată deja în Parlamentul României (după ce a fost depusă de 7 ori!) dar e momentul să accelerăm și la nivel euopean redeschiderea acestui obiectiv strategic nu doar pentru România (în contextul epidemiilor de gripă, coronavirus și rujeolă). O strategie a Comisiei Europene în domeniul farmaceutic va fi realizată până la sfârșiul acestui an, iar 10 milioane de euro sunt accesibili și pentru acest demers”, informează acesta.

(3) Alocarea fondurilor necesare Spitalelor Regionale de Urgență.

Iașul este primul oraș din Româna care va beneficia de un Spital Regional. Comisia Europeană a primit deja cererea de finanțare. Proiectul meu de suflet, atât de necesar, merge mai departe”, precizeză medicul de la Iași. 

(4) Un plan unic de combatere a cancerului la nivel european care se referă la prevenție, tratament, sprijin al pacienților oncologici dar și la cercetarea acestei patologii. În acest sens, Tudor Ciuhodaru menționează că s-a reușit deja elaborarea unui cod european de prevenție a cancerului, care include 12 moduri prin care puteți reduce riscul acestei boli.

(5) Eliminarea dublului standard la alimente și sancționarea dură a celor ce încalcă normele privind siguranța alimentară (pesticide, antibiotice, perturbatori endocrini). Se dezvoltă o nouă strategie privind siguranța alimentară, aplicabilă din 2021, pentru a proteja atât consumatorii cât și mediul.

Tratament autorizat pentru infecția cu COVID-19

În ceea ce privește utilizarea unui tratament eficace împotriva infecției cu COVID-19, eurodeputatul PSD a fost întrebat despre stadiului procesului de emitere a autorizației de către Agenția Europeană a Medicamentului pentru comercializarea pe piața internă a Remdesivir, medicament care a avut rezultate pozitive în tratatea pacienților cu coronavirus din SUA.  În acest sens, Tudor Ciuhodaru a declarat că va avea o nouă întâlnire, pe 22 iunie, cu comisarul european Stella Kyriakides pentru a evalua stadiul acestui proces, menționând, totodată că a solicitat și prezentarea stadiului de dezvoltare a unui nou vaccin.

Până acum nu există un medicament/vaccin aprobat la nivel mondial și, chiar dacă unele par promițătoare am văzut numeroase controverse și erori la nivelul forurilor responsabile de sănătatea noastră. Cele mai optimiste previziuni vorbesc de un an, un an și jumătate pentru obținerea unei astfel de soluții medicale și să nu uităm că sunt multe boli infecțioase pentru care nu avem nici azi vaccin”, a specificat politicianul de la Bruxelles. 

De asemenea, eurodeputatul a precizat că a interpelat Comisia Europeană pentru a lămuri în ce mod vor fi distribuite fondurile de 7,4 mld. de euro strânse în urma teledonului mondial de la începutul lunii mai în vederea finanțării cercetării și dezvoltării unui vaccin împotriva COVID-19, precum și cine va avea acces la ele, în acest caz subliniind importanța ca aceste instrumente medicale să fie disponibile şi pentru ţările sărace, precum şi pentru cele bogate.

Asigurarea serviciilor medicale pentru bolnavii cronici

Aducând în discuție un sondaj realizat de OMS în 155 de țări, în luna mai, care a arătat că în majoritatea acestora furnizarea serviciilor de sănătate pentru diagnosticarea și tratarea hipertensiunii, afecțiunilor cardio- vasculare, a cancerului sau diabetului a fost îngreunată sau chiar întreruptă în contextul pandemiei COVID-19, Tudor Ciuhodaru a mai fost întrebat ce măsuri a luat România pentru a include bolile cronice în planul național de răspuns la coronavirus.

Astfel, Tudor Ciuhodaru a răspuns că a cerut „în repetate rânduri redeschiderea spitalelor pentru astfel de pacienți, zeci dintre acești ajungând la spital și fiind diagnosticați „chiar și cu forme grave ale tuberculozei”. În context, eurodeputatul trage „un nou semnal de alarmă privind erorile și haosul din strategia și aplicarea măsurilor din această pandemie”, care a adus în prim-plan „bolnavi umiliți, cozi pentru rețete și tratamente”. „Politica e una, știința e alta… Nu numai că majoritatea reacțiilor au fost tardive și mai mult pompieristice decât științifice, dar nici acum nu vedem semne de trezire în ceea ce ne privește”, deplânge acesta.

Programul „UE pentru sănătate” și oportunitățile pentru redresare post-pandemie

Încheiând într-o notă mai optimistă, Tudor Ciuhodaru a vorbit despre potențialul Programului „UE pentru sănătate”, finanțat cu 9,4 mld. de euro prin viitorul Cadru Financiar Multianual și Instrumentul Next Generation EU, de a avea o contribuție semnificativă la redresarea post-COVID-19, prin creșterea nivelului de sănătate a populației UE, consolidarea rezistenței sistemelor de sănătate și promovarea inovării în domeniul sănătății. 

E un program ambițios, o adevărată revoluție în sănătatea europeană”, spune eurodeputatul cu referire la potențialul acestuia de a acoperi lacunele din sistemele de sănătate deja cunoscute, precum și pe cele evidențiate de criza COVID-19. Astfel, Tudor Ciuhodaru precizează că susține „asigurarea și la nivel european a gratuității asistenței medicale pentru mamă și copil, accesul la diagnostic precoce și tratament pentru pacienții oncologici și cei cu boli rare, practic asigurarea unui adevărat trepied al sănătății prin programe naționale de sănătate, infrastructură medicală (de la spitale regionale la digitalizare)” și, nu în ultimul rând, prin asigurarea autonomiei producției farmaceutice la nivel european, în care înființarea unei Companii Farmaceutice Române poate avea un rol important. 

În acest sens, Tudor Ciuhodaru propune să așteptăm să vedem ce linii de finanțare se vor deschide sub Programul „UE pentru sănătate” și recomandă, ulterior, investiții în Institutul Cantacuzino care „poate deveni acum un brand de țară, în opinia sa. 


Eurodeputatul Tudor Ciuhodaru (PSD, S&D), aflat la primul său mandat în Parlamentul European, este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu India, membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, precum și membru supleant în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Legislativul de la Bruxelles. Specializat în medicina de urgență, Tudor Ciuhodaru activează ca medic primar în cadrul Spitalului Clinic de Urgență ,,Prof. Dr.Nicolae Oblu” din Iași.

Continue Reading

INTERVIURI

Politica externă a României în era COVID-19. Interviu cu ministrul Bogdan Aurescu: România a oferit sprijin medical Italiei, Republicii Moldova și SUA. Suntem primul stat UE care găzduiește și livrează echipamente medicale din rezerva strategică a Uniunii

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a analizat vineri, într-un amplu interviu acordat CaleaEuropeană.ro, modul cum pandemia de COVID-19 a influențat politica externă a României și principalii piloni ai acțiunii externe a țării noastre, de la evoluția Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite la sprijinul acordat Republicii Moldova de către România și de la răspunsul comun al Uniunii Europene la această dublă criză sanitară și economică la procesul de adaptare a Alianței Nord-Atlantice pentru a gestiona riscuri și amenințări precum pandemiile și contribuția României la procesul de reflecție privind viitorul Alianței.

În gestionarea crizei COVID-19, România s-a remarcat deja prin faptul că a fost primul stat membru al NATO care a utilizat Capacitatea de Transport Strategic a Alianței pentru a aduce în țară echipamente medicale necesare combaterii COVID-19, iar la nivelul UE a devenit primul stat membru care găzduiește rezerva strategică de echipamente medicale a Uniunii Europene. În aceeași privință, România a oferit un ajutor substanțial Republicii Moldova, trimițând peste Prut o echipă medicală și echipamente medicale, iar un sprijin simbolic a fost oferit și Statelor Unite, țara noastră urmând a trimite în SUA o echipă de medici militari în lupta împotriva pandemiei de coronavirus.

În acest context, șeful diplomației române a apreciat că “Parteneriatul Strategic cu Statele Unite rămâne fără îndoială unul dintre cei trei piloni esențial ai politicii externe a României, cu atât mai mult în această perioadă complicată pe plan internațional, complicații generate evident și de criza COVID-19“.

Aurescu a vorbit și despre relația de securitate cu SUA, reafirmând că România este singurul stat aliat de pe flancul estic al NATO care găzduiește pe teritoriul său o prezență militară americană permanentă, prin intermediul bazei de la Deveselu și precizând că România va continua discuțiile pentru o creștere a prezenței militare a SUA pe teritoriul țării noastre.

În ce privește sprijinul acordat Republicii Moldova, Aurescu a indicat că “impactul acestui gest a fost extrem de substanțial” pentru cetățenii Republicii Moldova și a făcut un nou apel la autoritățile la Chișinău să revină la procesul de reforme necesare pentru menținerea Republicii Moldova pe traiectoria sa europeană.

La nivelul Uniunii Europene, ministrul de externe a arătat că, la începutul crizei pandemice, au avut mai mult impact soluțiile identificate bilateral de statele membre, însă răspunsul comun al UE din punct de vedere sanitar și economic a fost unul amplu.

Aurescu a spus că România așteaptă propunerea Comisiei Europene privind viitorul Cadru Financiar Multianual și privind fondul de redresare europeană și a subliniat că, din perspectiva țării noastre, “politica de coeziune și politica agricolă comună au o relevanță și mai mare” în contextul actual.

Șeful diplomației române a mai spus că România va continua să urmărească obiectivul aderării la Spațiul Schengen, însă a făcut referire la “un Spațiu Schengen reformat, mai performant, la care să ne putem aduce și noi o contribuție mai substanțială, așa cum o facem deja la frontiera externă a Uniunii Europene”.


Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: România își păstrează cele trei ancore de stabilitate, respectiv Uniunea Europeană, NATO și Parteneriatul Strategic cu SUA. Parteneriatul Strategic cu SUA are o dinamică extrem de ridicată, fie că vorbim de fructificarea contextului celor două vizite prezidențiale la Casa Albă 2017 și 2019, programul Visa Waiver, capitalul american în România, securitatea energetică, tehnologia 5G, prezență militară suplimentară a SUA în România, ajutorul reciproc pe care ni-l acordăm în contextul COVID-19. Cum vedeți dumneavoastră, ca ministru de externe, funcționalitatea acestui parteneriat în aceste perioade complicate?

Bogdan Aurescu: Parteneriatul Strategic cu Statele Unite rămâne fără îndoială unul dintre cei trei piloni esențial ai politicii externe a României, cu atât mai mult în această perioadă complicată pe plan internațional, complicații generate evident și de criza COVID-19. Faptul că această cooperare strategică dintre România și Statele Unite își menține relevanța este dovedit și de nivelul de excelență pe care în continuare îl avem în relația bilaterală, ceea ce este confirmat și de vizitele pe care președintele României, domnul Klaus Iohannis, le-a făcut la Casa Albă. Ultima dintre aceste vizite, cea din 20 august 2019, a fost una extrem de importantă fiindcă ea a fost marcată și de adoptarea acelei declarații comune între cei doi președinți, un document extrem de important cu caracter simbolic, pe de o parte, și cu un conținut substanțial deosebit, pentru că el se referă la toate domeniile principale ale Parteneriatului Strategic, de la apărare la securitate energetică, comerț și investiții, bună guvernare, lupta împotriva corupției și mă bucur că am avut onoarea să negociez textul acestui document, care este foarte important și pentru faptul că plasează securitatea Mării Negre într-un context foarte relevant pentru că ea este considerată ca fiind de importanță strategică pentru securitatea transatlantică și vedem în documente ulterioare pe care partea americană le-a încheiat cu alte state că această formulă este preluată. De exemplu, într-o declarație comună între Statele Unite și Grecia și într-o declarație comună între Statele Unite și Bulgaria. Iată, prin urmare, o contribuție importantă pe care președintele României o aduce dezvoltării relațiilor transatlantice. Sigur că aceste discuții între România și Statele Unite la acest nivel au fost continuate recent și prin discuția telefonică inițiată de președintele Donald Trump pe 23 aprilie, când s-au abordat atât teme legate de Parteneriatul Strategic, cât și teme ale colaborării bilaterale în contextul pandemiei de COVID-19. Dialogul a continuat intens și la alte niveluri. Eu am avut încă de la începutul mandatului, în noiembrie anul trecut, o discuție foarte substanțială cu secretarul de stat Pompeo, în marja reuniunii ministeriale NATO de la Bruxelles, unde am discutat iarăși aspecte esențiale legate de Parteneriatul Strategic. Apoi am avut o discuție cu secretarul energiei. Ministrul apărării s-a întâlnit cu omologul american și foarte recent au discutat la telefon. Este un ritm susținut al discuțiilor bilaterale pe toate temele importante ale Parteneriatului Strategic.

Dacă vorbim despre cooperarea pe care statele noastre au avut-o în contextul pandemiei de COVID-19, putem să remarcăm faptul că au existat multiple niveluri de cooperare și de interacțiune. România și Statele Unite s-au sprijinit reciproc. România a adus materiale sanitare achiziționate din Coreea de Sud, folosind o aeronavă americană din cadrul Unității de Transport Strategic a NATO, pe cheltuiala Statelor Unite. De asemenea, Statele Unite au sprijinit achiziționarea de către România, prin intermediul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, a unor echipamente de testare de tip PCR pentru coronavirus, la care se adaugă și ajutorul de 800.000 de dolari pentru România dedicat pandemiei de COVID-19. Tot ca urmare a acelui dialog telefonic între cei doi președinți, au putut fi aduse în România un număr de 200 de ventilatoare medicale pentru a fi utilizate dacă este nevoie, sperăm să nu fie nevoie, în spitalele românești. Ca semn al solidarității pe care și România o arată față de eforturile pe care Statele Unite le fac pe plan intern pentru combaterea pandemiei de COVID-19, România va trimite în Statele Unite o echipă de medici militari în perioada imediat următoare. Deci iată semnale concrete ale unei cooperări intensificate în foarte multe domenii, dar și în contextul acesta foarte complicat al pandemiei. 

Ați menționat și Visa Waiver, care rămâne un obiectiv important al Guvernului României și care a fost întotdeauna și se menține pe agenda de discuții bilaterale cu fiecare ocazie, atât la nivel de președinte, cât și la nivel de guvern și la nivelul miniștrilor de externe. Continuăm să facem eforturi împreună cu Statele Unite pentru a atinge acest obiectiv comun, care este menționat ca atare în declarația adoptată de cei doi președinți în august anul trecut. Suntem, în continuare, în stadiul în care mai avem de îndeplinit un singur criteriu, acela al ratei de refuz. Suntem încă la nivelul de 9,11% ca procent al ratei de refuz în anul fiscal 2019, dar în scădere față de nivelul de la anul fiscal anterior. Lucrăm împreună cu autoritățile americane la un plan de acțiune pentru a încerca să obținem rezultate care să ne aducă mai aproape de acest obiectiv.

CaleaEuropeană.ro: Dacă ați dori să dezvoltați dinamica capitalului american în România, sunt discuții în spațiul public legate de faptul că există o dinamică foarte bună în ceea ce privește componenta de securitate a acestui parteneriat și e o presiune publică uneori de a crește prezența capitalului american în România. Din această perspectivă, cum evaluați stadiul actual și dacă aveți semnale privind noi forme de investiții americane substanțiale în România?

Bogdan Aurescu: Și aceste aspecte se discută de fiecare dată când abordăm dimensiunea economică a Parteneriatului Strategic. Numărul de firme cu capital american din România este în jur de 8.000, dar nivelul de investiții nu este unul pe care ni-l dorim și lucrăm la acest obiectiv. Există potențial deosebit în foarte multe domenii, inclusiv în domeniul militar și în materie de apărare, în ceea ce privește dezvoltarea cooperării în domeniul industriei de apărare, dar și alte domenii de înaltă tehnologie sau în domeniul nuclear civil, în ceea ce privește exploatarea gazelor off-shore, în aspecte care țin de IT și telecomunicații. Un alt prilej pentru o stimulare și la nivel bilateral a investițiilor americane în România îl poate reprezenta și cooperarea pe care o dezvoltăm la nivelul Inițiativei celor Trei Mări, unde foarte recent, cu ocazia Conferinței de Securitate de la München, SUA au anunțat o contribuție de 1 miliard de dolari investiții. Dacă această promisiune se materializează, ceea ce noi ne dorim fără îndoială, și România va putea să beneficieze pe plan național de o creștere a capitalului american în România.

CaleaEuropeană.ro: Ați menționat la începutul înterviului despre nivelul de excelență al relației strategice România-SUA și nu putem să nu observăm că anul viitor vom aniversa zece ani de când a fost semnată Declarația Comună de Parteneriat Strategic, dar și zece ani de la semnarea Acordului privind sistemul de la Deveselu. La ce ne putem aștepta pe viitor în ceea ce privește prezența militară americană în România, mai ales că noi suntem o țară care își menține ferm angajamentul pe flancul estic al NATO?

Bogdan Aurescu: Creșterea prezenței militare americane în România este un subiect care se regăsește, de asemenea, în agenda oricărei discuții pe care o avem în plan bilateral cu Statele Unite. Din acest punct de vedere, putem spune că, prin facilitatea antirachetă de la Deveselu, România este singurul stat de pe flancul estic al NATO care beneficiază de o prezență permanentă americană pe teritoriul său. Această bază de la Deveselu, care face parte din sistemul antirachetă al NATO, nu este legată de sistemul de apărare și descurajare pe flancul estic al NATO, nefiind îndreptată împotriva Rusiei, ci având în vedere alte tipuri de amenințări care vin din afara spațiului euro-atlantic. Avem un dialog constant cu partenerii noștri americani, am ridicat și eu această temă cu ocazia întâlnirii pe care am avut-o cu secretarul de stat Pompeo în noiembrie. Sperăm să avem o prezență militară crescută americană, inclusiv în capabilitățile NATO pe care le dezvoltăm pe teritoriul României. Mă refer la Brigada Multinațională de la Craiova, mă refer la noul comandament la nivel de corp de armată care urmează să fie inaugurat la Sibiu. Rămâne în continuare această preocupare a noastră și discutăm continuu cu partea americană.

CaleaEuropeană.ro: Am văzut cât de bine a fost primit în Republica Moldova sprijinul umanitar acordat de România. Care este stadiul actual al relațiilor cu Republica Moldova și ce intenționează România să facă în continuare pentru a-i sprijini parcursul european?

Bogdan Aurescu: Eu am fost deosebit de onorat să pot să merg la Chișinău împreună cu echipa de 52 de persoane care a ajutat sistemul medical din Republica Moldova pentru contracararea pandemiei de COVID-19, urmată la numai o săptămână de un foarte consistent sprijin prin echipamente medicale în valoare de aproximativ 3,5 milioane de euro. Mă bucur că impactul acestui gest pe care România l-a făcut a fost unul extrem de substanțial în Republica Moldova. Este un gest care arată că România are grijă de cetățenii Republicii Moldova, își exprimă solidaritatea și sprijinul concret față de cetățenii Republicii Moldova. Cu acea ocazie am avut și o serie de întâlniri bilaterale, atât cu omologul meu, cât și cu prim-ministrul Republicii Moldova, în care am exprimat foarte clar poziția României în relația cu Republica Moldova, mai ales că acest gest al României a coincis și cu aniversarea a zece ani de parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Iar mesajul pe care l-am transmis la Chișinău interlocutorilor mei a fost clar și tranșant: România continuă să susțină procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, continuă să sprijine obiectivul fundamental al apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană, însă este necesară reluarea consistentă și consecventă a procesului de reforme pentru apropierea de Uniunea Europeană. De când guvernul Maia Sandu a fost înlăturat de la putere în Republica Moldova, nu am mai constatat o continuare a acestui proces de reformă. Mesajele au fost extrem de clare: dacă există o continuare și un sprijin consistent pentru acest proces de reformă, România va continua să susțină și în mod concret acest proces de integrare europeană. Însă, avem nevoie de susținere concrete cu măsuri concrete din partea autorităților de la Chișinău. Prin urmare, România continuă să sprijine Republica Moldova, continuă să sprijine cetățenii Republicii Moldova, care în majoritate doresc apropierea de Uniunea Europeană, dar nu o putem face fără să existe măsuri concrete pe care autoritățile de la Chișinău trebuie să le ia, mai ales atunci când vorbim de lucruri extrem de importante cum este strategia de reformă a justiției, amendarea unei legi care a fost criticată pe plan european privind Consiliul Superior al Magistraturii sau alte aspecte care țin de reforma administrației. Sper că aceste mesaje au fost înțelese de interlocutorii mei de acolo și sper că aceste mesaje își vor produce efectele, mai devreme sau mai târziu.

CaleaEuropeană.ro: Avem în momentul de față o dezbatere extrem de importantă legată de viitorul Uniunii Europene în contextul pandemiei COVID-19 și ne raportăm la negocierile privind Cadrul Financiar Multianual, așteptând o propunere din partea Comisiei Europene la 27 mai, dar avem și această propunere franco-germană privind un fond de redresare europeană de 500 de miliarde de euro. Cum se poziționează România în raport cu această propunere franco-germană, la adresa căreia deja se împotrivesc cele patru state frugale (Austria, Danemarca, Olanda și Suedia) și ce așteptări avem de la negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual?

Bogdan Aurescu: Răspunsul este unul extrem de complex, pentru că este clar că această pandemie de COVID-19 a influențat în mod radical dezbaterea cu privire la Cadrul Financiar Multianual și a făcut necesară și imaginarea de către Comisia Europeană cu privire la măsurile de redresare economică pe care statele membre să le adopte pentru ca efectele acestei pandemii să fie depășite. În momentul acesta, toată atenția și preocuparea decidenților din Uniunea Europeană se îndreaptă către asigurarea unui proces sustenabil de relansare economică în etapa post-criză. Este necesar să definim împreună la nivelul UE care sunt principalele mecanisme și instrumente care să asigure redresarea sectoarelor economice puternic afectate. Este nevoie ca o atenție deosebită să fie acordată și întăririi sistemelor medicale din Uniunea Europeană. Chiar și în statele unde există sisteme medicale avansate au fost provocări care au pus la un test foarte important reziliența acestor sisteme. Este clar că un procent important din sprijinul pe care UE va trebui să îl acorde în cadrul acestui plan de redresare economică trebuie să se refere și la întărirea sistemelor medicale din statele membre. Dacă această pandemie va avea un al doilea val sau dacă în viitor ne vom confrunta cu provocări similare trebuiă să putem face față într-un mod mult mai eficient. 

În altă ordine de idei, așteptăm propunerile Comisiei Europene. Este nevoie ca aceste măsuri și instrumente care vor fi propuse să răspundă nevoilor tuturor statelor membre. Toate statele membre au fost afectate mai mult sau mai puțin de pandemia de COVID-19 și este nevoie ca planul acesta de redresare economică să aibă în vedere statele care au fost cele mai afectate, dar și celelalte state. Fiecare au fost afectate în felul său. Prin urmare, avem nevoie de măsuri care să fie adaptate și croite pe nevoile și pe specificul fiecărui stat membru

În ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual, nu mai putem să revenim la discuția pe care am avut-o înainte de pandemie. Este clar că politica de coeziune și politica agricolă comună, din perspectiva României, își mențin relevanța și poate chiar au o relevanță și mai mare. Dacă acest obiectiv privind atingerea nivelului de convergență cu restul statelor din Uniunea Europeană se menține, pandemia de COVID-19 nu a dus la o apropiere a acestor niveluri de dezvoltare, ci dimpotrivă a avut un efect de adâncire a acestor decalaje. Prin urmare, avem nevoie în continuare de o politică de coeziune foarte consistentă, avem nevoie în continuare de o politică agricolă comună puternică. O să vedem care sunt instrumentele care atât în Cadrul Financiar Multianual, cât și în acest plan de redresare economică, vor fi puse pe masă de Comisia Europeană, le vom analiza și vom vedea care va fi poziționarea României.

România deja a avut un demers la nivelul președintelui României prin care s-a adus la cunoștința partenerilor europeni care sunt principiile pe care considerăm că trebuie să se bazeze viitoarele propuneri privind planul de redresare economică. N-am să intru în detalii pentru că planul nu a fost prezentat și discuția pe plan nu a început, dar avem și propuneri interesante cum este acest plan propus de Franța și Germania. Este un document pe care și noi l-am analizat, dar suntem în curs de aprofundare a acestei analize, și care conține o serie de elemente care pot să reprezinte o bază în discuțiile din etapele ulterioare. Soluțiile pe care trebuie să le identificăm trebuie să se bazeze, din punctul nostru de vedere, pe unitate, pe inclusivitate, pe continuare a procesului de convergență, pe evitarea diviziunilor între statele membre, și pe o complementaritate între soluțiile noi care vor fi propuse și obiectivele care au fost deja asumate.

Știm că statele așa denumite frugale – Austria, Denamrca, Olanda, Suedia – pregătesc o propunere în reacție la propunerea franco-germană. Eu am discutat cu o serie de omologi ai mei, de exemplu cu ministrul de externe olandez, inclusiv cu privire la viziunea pe care unele dintre aceste state o au cu privire la acest proces de redresare economică. Sunt viziuni destul de diferite față de viziunile grupului de state, printre care și România, care dorește o relansare puternică prin sprijin consistent. Vom începe o discuție care, cu siguranță, va fi una extrem de interesantă. 

CaleaEuropeană.ro: Nu doar sistemele de sănătate din statele membre au fost puse la încercare, dar și solidaritatea europeană a trecut printr-o serie complicată de teste. Cum apreciați prestația România în acest context european de soluții sau de probleme cu care cetățenii au trebuit să se confrunte și care este viziunea României privind soluția politică la nivel european pentru a rezolva aceste complicații care au apărut, incluzând aici și libera circulație a bunurilor și a persoanelor și a modului cum privim revenirea la normal?

Bogdan Aurescu: Criza aceasta generată de pandemia de COVID-19 este fără precedent. A testat la maxim capacitatea de reacție a statelor membre, inclusiv a României, capacitatea de reacție a instituțiilor europene și care a cerut un răspuns pe măsură. Într-o primă fază, Comisia Europeană a reacționat ceva mai lent. Îmi aduc aminte că la jumătatea lunii martie a apărut acea problemă extrem de complicată și serioasă a asigurării traficului de mărfuri între statele membre. În acel moment, am avut foarte multe discuții cu omologi de-ai mei din statele care se află pe diversele rute de transport de mărfuri pentru a asigura coridorul respectiv. La acel moment, soluția a fost găsită prin discuții bilaterale între statele membre, cu o implicare ceva mai redusă a Comisiei Europene, care a venit abia după ce am reușit să obținem acest acord privind tranzitul de mărfuri, aceste coridoare de tranzit, atât prin Austria – Ungaria – România sau prin Slovenia – Croația – Serbia – România, pe care noi le-am atins de faptul în plan bilateral. Comisia Europeană a venit însă ulterior cu recomandări privind acele coridoare verzi și care au construit soluția pe care statele membre au reușit să o găsească.

Ulterior, răspunsul Uniunii Europene a fost unul extrem de sofisticat și amplu. În plan economic, în plan sanitar, în planul tranzitului de mărfuri și de persoane. Dacă vorbim de tranzitul de persoane, a trebuit să negociez, în principal cu omologul meu ungar, tranzitul cetățenilor români prin Ungaria. Să deblocăm mai întâi o situație punctuală de la frontiera dintre Austria și Ungaria și apoi să obținem acel culoar de tranzit. Am reușit să negociem și să rezolvăm situația lucrătorilor transfrontalieri. 

Uniunea Europeană, pe plan economic, a reușit să flexibilizeze, o serie de reguli de utilizare a fondurilor europene, ceea ce a fost extrem de util. A fost activată clauza de salvgardare din Pactul de Stabilitate, ceea ce a permis o cheltuire mai ușoară a banilor publici pentru gestionarea crizei generate de COVID-19. A fost propus instrumentul SURE de reducere a riscului de șomaj, au fost flexibilizate regulile de ajutor de stat, ceea ce a permis ca și România să implementeze o schemă de ajutor de stat pentru IMM-uri de 3,3 miliarde de euro.

În ceea ce privește achizițiile medicale s-a pus la punct un sistem de achiziții comune la nivel european. România, la rândul său, a contribuit prin găzduirea în premieră a rezervei strategice de echipamente medicale a Uniunii, așa numitul rescEU, care funcționează. Deja am putut să livrăm, prin eforturile noastre în această calitate, echipamente medicale în Italia, în Spania, în Muntenegru, în Macedonia de Nord. Chiar astăzi, pe 22 mai, când vorbim, se livrează 20.000 de măști în Lituania. Există instrumente pe care Uniunea Europeană a reușit să le dezvolte și pe care România le-a utilizat. Mecanismul european de protecție pentru repatriarea cetățenilor europeni este iarași o poveste de succes, fiindcă ea a ajutat foarte mulți cetățeni europeni să revină din state terțe în Uniunea Europeană. Și noi am folosit acest mecanism, combinat cu eforturile pe care le-am făcut la nivel național pentru a organizare chartere pentru repatrierea cetățenilor români din diverse state. Până în prezent, avem peste 4.500 de cetățeni români care au fost aduși prin efortul Ministerului de Externe împreună cu Ministerul Transporturilor și Ministerul Afacerilor Interne. O situație complexă, care a necesitat eforturi puse în comun încă de la început. Cu mai multă dificultate la început și cu mai multă ușurință în continuare, de unde avem și o serie de lecții învățate pentru viitor. În primul rând, necesitatea solidarității și unității europene și a abordării comune în ceea ce privește ajutorul în plan medical, acest mecanism de protecție europeană care și-a dovedit utilitatea poate fi îmbunătățit și pe mai departe pentru a continua să ajute cetățenii europeni și în alte situații de criză, dacă ele vor apărea în viitor. De asemenea, și solidaritatea manifestată prin trimiterea de echipamente medicale de către state europene în alte state europene. România nu a trimis medici și echipament medical doar în Republica Moldova, ci și în Italia, dar și în Statele Unite

CaleaEuropeană.ro: România mai este interesată să adere la Spațiul Schengen și cum arată Spațiul Schengen la care România dorește să adere?

Bogdan Aurescu: Evident că aderarea României la Spațiul Schengen rămâne un obiectiv prioritar pe agenda noastră de politică externă. Nu putem să nu remarcăm faptul că, în ultimii ani, Spațiul Schengen a fost supus unor provocări și unor presiuni multiple din diverse puncte de vedere: de la migrație până la criza actuală de COVID-19. Multe state au făcut apel la soluții excepționale de reintroducere a controalelor la frontieră, ceea ce, în esență, a afectat funcționalitatea inițială a acestui spațiu.

Spațiul Schengen este supus în acest moment unui proces de reformă și adaptare la noile realități și, cu siguranță, și pandemia de COVID-19 va avea un anumit efect asupra reflecției europene în materie de funcționare a Spațiului Schengen. Însă, tocmai această criză actuală generată de pandemie, ne-a arătat că este foarte importantă, pe de o parte funcționarea pieței interne și, în același timp, un spațiu fără frontiere interne, un spațiu Schengen funcțional nu poate decât să consolideze piața internă, să întărească unitatea noastră în interiorul Uniunii Europene.

Prin urmare, România, care continuă să îndeplinească criteriile pentru aderare la Spațiul Schengen și care se comportă ca un stat Schengen de facto, va continua să urmărească acest obiectiv foarte important, al aderării la Spațiul Schengen, un Spațiu Schengen reformat, mai perfomant, la care să ne putem aduce și noi o contribuție mai substanțială, așa cum o facem deja la frontiera externă a Uniunii Europene.

CaleaEuropeană.ro: Dat fiind faptul că avem un Parteneriat Strategic Londra-București, dar și peste jumătate de milion de cetățeni români care și-au manifestat intenția de a rămâne în Marea Britanie după Brexit, care este abordarea României privind relația cu Regatul Unit după producerea Brexit?

Bogdan Aurescu: Avem deja mai mult de jumătate de milion de cetățeni români, este vorba despre 575.800 de cetățeni români care, la 30 aprilie, deja se înregistraseră în sistemul britanic. Un număr foarte mare, noi estimăm că în Regatul Unit se află în jur de 600.000 de cetățeni români. Ne apropiem de această limită. Cea mai mare parte a cetățenilor români care au dorit să rămână în Regatul Unit, au făcut deja acest pas de a se înregistra, ceea ce este un semnal important.

În ceea ce privește relația dintre România și Regatul Unit, o relație de parteneriat strategic începută în 2013, Parteneriatul Strategic fiind reînnoit în 2011, va trebui să vedem care este rezultatul negocierilor dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit și să lucrăm în mod foarte serios și substanțial cu Regatul Unit pentru o reînnoire a acestui Parteneriat Strategic în noile circumstanțe.

În ceea ce privește negocierile dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit, ele sunt în curs, dar au fost afectate în mod inerent de criza de COVID-19. Pe fond, din păcate, progresele sunt destul de limitate pe fondul pozițiilor divergente între părți într-o serie de domenii cheie. Urmărim cu foarte mare atenție evoluția acestor negocieri, mai ales că ne interesează situația cetățenilor români care vor veni în Marea Britanie după perioada de tranziție. Cei care ajung în Regatul Unit până la finalul acestui an beneficiază de regimul cetățenilor europeni. Ne interesează respectarea principiului reciprocității depline și non-discriminării între statele membre și vom vedea și care sunt evoluțiile în Regatul Unit în ce privește reglementarea viitorului sistem de imigrație din Marea Britanie.

În ceea ce privește Parteneriatul Strategic bilateral, noi ne dorim un Parteneriat Strategic consolidat, reînnoit, puternic, care să aibă în vedere interesele comune ale celor două țări, care pleacă de la interese care se referă la nivelul economic, pe care îl dorim întărit, dar și la cooperarea în domeniul militar, care este una foarte bună, atât în cadrul NATO, cât și în plan bilateral. Suntem în curs de negociere a unui nou document al acestui parteneriat strategic și sperăm să-l putem finaliza cât mai curând în așa fel încât el să așeze baza relațiilor dintre România și Regatul Unit post-Brexit.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ministru, trecând la apartenența României în cadrul NATO și la rolul României în cadrul NATO, nu putem să nu ne gândim la faptul că, de la debutul acestei pandemii, la fel ca și în solidaritatea manifestată la nivel european, România a fost unul dintre statele care a căutat să arate foarte repede ce înseamnă relevanța apartenenței la astfel de organizații dacă ne gândim la faptul că am fost primul stat membru care a accesat capacitatea de transport strategic a Alianței pentru a livra materiale medicale în România. Avem o discuție lansată înaintea pandemiei cu privire la procesul de reflecție privind viitorul NATO pornind de la afirmațiile pe care președintele francez le-a făcut anul trecut cu privind ”moartea cerebrală” a Alianței care acum se atașează și de o discuție privind adaptarea NATO pentru lupta împotriva pandemiilor. Cum se poziționează România în acest context, mai ales că, dumneavoastră ați susținut anul trecut, la ministeriala de externe, faptul că România pledează pentru o ranforsare și o revigorare a conceptului strategic de la Lisabona, care datează deja de un deceniu?

Bogdan Aurescu: Mă refeream atunci la conceptul strategic al NATO, adoptat la Lisabona și spuneam atunci când se discuta despre inițierea acestui proces de reflecție la nivel aliat pentru consolidarea rolului politic al NATO că nu putem să plecăm de la premisa că NATO este în moarte cerebrală ci, dimpotrivă, că NATO, este o alianță puternică, de succes, este cea mai eficientă alianță de apărare colectivă din istorie și că NATO a parcurs deja un proces foarte important de adaptare la noile realități, la noul mediu de securitate internațional. Acesta este exact fundamentul acestui proces de reflecție. Așa cum vedem noi, România, sensul acestui proces de reflecție, el trebuie să ducă la întărirea unității și coeziunii Alianței, trebuie să ducă la întărirea relației transatlantice, trebuie să ducă la întărirea rolului NATO și, mai ales, să faciliteze cotinuarea acestui proces de adaptare la provocările mediului de securitate actual. Din această perspectivă, suntem încurajați de începutul discuției în cadrul grupului de persoane eminente care se ocupă de acest proces de reflecție strategică și am discutat foarte recent cu secretarul general adjunct, domnul Mircea Geoană, idee care a fost primită cu foarte multă deschidere, de a găzdui în acest an, atunci când condițiile generate de pandemia de COVID-19, la București, o reuniune a acestui grup de reflecție al NATO pentru a prezenta mai pe larg care sunt viziunile României cu privire la rezultatul pe care acest proces de reflecție trebuie să îl aibă, în linia acestor principii directoare pe care le-am menționat mai devreme.

În ceea ce privește adaptarea NATO și la contextul pandemiei de COVID-19, există deja această discuție la nivel aliat pentru un plan de adaptare, dacă vreți, a Alianței la provocările pe care acestă pandemie, dar și alte pandemii ar putea să le aducă în viitor.  Participam activ la discuțiile pe această temă. După cum spuneați, există deja o serie de mecanisme care au fost folosite, România fiind într-adevăr primul stat care a utilizat capabilitățile de transport strategic ale NATO și care, de altfel, a și pus la dispoziție un avion Spartan pentru necesități ale altor state în cazul în care va fi solicitat pentru a transporta echipamente medicale. De asemenea, la nivelul NATO se poate realiza o platformă de schimb de informații, de bune practici, de lecții învățate în ceea ce privește implicarea forțelor armate în sprijinul autorităților civile pentru soluționarea unor astfel de fenomene cum este pandemia de Covid-19; se discută la nivel aliat, cumva în oglindă cu ceea ce se discută la nivelul UE referitor la rezerva RescEU, crearea unor mecanisme similare pentru achiziționarea în comun de echipamente medicale la nivelul NATO; există oportunitatea și a unei cooperări intensificate între NATO și UE pe acest subiect; am sugerat această temă în discuția pe care am avut-o cu domnul Geoană, secretarul general adjunct al NATO. Deci iată o serie de oportunități care apar și la nivel aliat în contextul acestei crize.

CaleaEuropeană.ro: Spunea secretarul general al NATO, domnul Jens Stoltenberg, recent că această pandemie ne pune la grea încercare reziliența, însă în egală măsură, provocările clasice nu dispar. Avem și o dezbatere în Germania cu privire la participarea la capacitatea de descurajare nucleară a NATO. Avem astăzi, iată, o reuniune a ambasadorilor din țările NATO cu privire la retragerea SUA din Tratatul Cer Deschis, dar rămân și alte provocări care ne privesc și care ne interesează foarte mult și pe noi și anume, regiunea Mării Negre. România încă construiește pe baza deciziilor de la Summitul NATO de la Bruxelles, din 2018, dacă ne gândim la corpul multinațional care urmează să fie amplasat la Sibiu. În acest sens, cuplând cumva și cu debutul interviului, când am vorbit despre prezența militară sporită americană în România, cum arată regiunea Mării Negre în viitorul cadru conceptual și strategic al Alianței Nord-Atlantice?

Bogdan Aurescu: În ceea ce privește situația de pe flancul estic și de la Marea Neagră, România contribuie foarte activ și foarte substanțial în toate dezbaterile aliate care au în vedere întărirea posturii de apărare și descurajare a NATO în această regiune. Dacă vorbim despre prezența înaintată, România dorește, așa cum spuneați, o creștere a prezenței aliate în ceea ce privește facilitățile și capabilitățile NATO create pe teritoriul României; este important să continuăm implementarea pachetului privind Marea Neagră care a fost adoptat anul trecut la Washington, în primăvară, la reuniunea miniștrilor de externe aliați; există idei în acest sens, lucrăm pe baza lor, dorim să implicăm și partenerii din zonă, Georgia, Ucraina; discutăm despre aceste chestiuni și în formatele regionale care sunt importante pentru România și pe care România, de altfel, le-a inițiat împreună cu alți aliați și mă refer aici la Formatul B9. Am discutat extensiv despre flancul estic la ultima reuniune a miniștrilor de externe din B9, care a avut loc în martie, la Vilnius; am discutat, de asemenea, în mod substanțial și la reuniunea prin videoconferință, pe care am avut-o recent, în format trilateral România-Turcia-Polonia. Ne preocupă în mod evident toate aceste aspecte și continuăm la nivel aliat să susținem întărirea acestei posturi de descurajare și apărare pe flancul estic și la Marea Neagră.

Tratatul Cer Deschis este un tratat foarte important la care România este parte și la care România contribuie inclusiv și practic printr-o aeronavă care este omologată pentru misiuni de observare de tip cer deschis cu echipamente omologate la nivel aliat și nu numai. România a împărtășit și împărtășește preocuparea Statelor Unite, care este partenerul nostru strategic și un aliat extrem de important în cadrul NATO cu privire la implementarea selectivă pe care Federația Rusă a avut-o în ceea ce privește prevederile Tratatului Cer Deschis, în special prin impunerea unor limite artificiale de aplicare care nu corespund spiritului tratatului și acesta este motivul pentru care Statele Unite se retrag din acest tratat.Avem în față o perioadă de șase luni până când ieșirea Statelor Unite din tratat își va produce efectele, de la momentul acestei notificări juridice privind ieșirea din tratat. Vom discuta astăzi în cadrul Alianței, într-o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori ai statelor NATO, care va fi poziția aliat pe subiect în așa fel încât să se păstreze unitatea aliată, care este unul dintre obiectivele noastre, și să găsim modalități la respectarea în totalitate, și nu selectivă, de către Rusia a Tratatului Cer Deschis.


Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Ambasadorul României la UE Luminița Odobescu: Europa funcționează acum la viteza așteptată de cetățeni. România, în prima linie a asigurării unei infrastructuri defensive în situație de criză

Published

on

© European Union 2019

După câteva săptămâni în care spiritul european a fost pus la încercare, instituțiile europene și statele membre au realizat că e nevoie de solidaritate, iar România s-a implicat extrem de activ în încercarea de a identifica soluții la nivel european în gestionarea crizei fără precedent cu un dușman invizibil și imprevizibil, a declarat reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

“Izbucnirea și răspândirea rapidă a infecțiilor cu COVID-19 a reprezentat o undă de șoc pentru statele și organizațiile internaționale (…) Uniunea Europeană nu a făcut excepție, însă această stare de fapt nu se datorează unei lipse de solidaritate între Statele Membre, ci este rezultatul factorului-surpriză. (…) Măsurile adoptate la nivel intern în UE vin să completeze acest tablou al unei Europe care, chiar dacă a avut un start mai ezitant, funcționează în prezent la viteza așteptată de cetățeni și de partenerii externi“, a argumentat Odobescu, detaliind măsurile pe care le-a luat Uniunea Europeană, dar și contribuția însemnată a României. 

Reprezentantul țării noastre la UE a punctat că “o parte din măsurile luate la nivelul Uniunii au fost inițiate inclusiv ca urmare a propunerilor României” și a subliniat că România a atras atenția și asupra importanței cooperării transatlantice.

Luminița Odobescu a reamintit că inițiativa de înființare rezervei strategice medicale sub auspiciile Mecanismului UE de Protecție Civilă (rescEU) a fost promovată ca prioritate a președinției României la Consiliul UE, în prima jumătate a anului 2019, iar în prezent România va fi prima țară a UE care va găzdui rezerva strategică de materiale medicale a UE. “Se poate spune că România va fi în prima linie a asigurării unei infrastructuri defensive într-o eventuală situație de criză“, a susținut aceasta.

Diplomatul român a precizat că printre măsurile adoptate la nivel european ca urmare a propunerilor țării noastre se mai află obținerea flexibilității transferului între fondurile de coeziune pentru a gestiona criza sanitară, relaxarea regulilor pentru acordarea de ajutoare de stat sau scutiri de taxe vamale și TVA pentru produse medicale și echipamente.

Nu în cele din urmă, reprezentantul permanent al României la UE a precizat că gestul de solidaritate marcat prin trimiterea unei echipe de medici în Italia, țara cu cele mai multe decese din cauza pandemiei, a arătat că “nu putem rămâne deoparte când un membru al familiei europene are nevoie de sprijin“.

Vă invităm să parcurgeți, în continuare, interviul integral acordat de ambasadorul Luminița Odobescu:

CaleaEuropeană.ro: Criza provocată de noul coronavirus a prins Uniunea Europeană într-o lipsă inițială de solidaritate din partea statelor membre, care s-au concentrat cu precădere asupra măsurilor exclusiv naționale de gestionare a pandemiei. Cum ne putem explica această întârziere având în vedere că timpul și acutizarea pandemiei ne-a demonstrat că solidaritatea europeană – sanitară, umană, politică și economică – este cartea corectă de jucat?

Luminița Odobescu: Ne confruntăm cu o criză fără precedent, cu un dușman invizibil, imprevizibil și care afectează viața noastră, a tuturor. Într-o astfel de situație, excepționala și nemaiîntâlnită, cel puțin în istoria recentă, guvernele trebuie să acționeze rapid pentru a-și proteja cetățenii. În plus, nu trebuie să uităm că sănătatea rămâne un domeniu de competență națională.

În acest context, măsurile de protecție s-au concentrat, inițial, pe gestionarea internă. Ulterior, amploarea crizei, realitatea faptului că acest virus nu are frontiere, că ne afectează pe toți, au condus la o intensificare a coordonării statelor membre și la implicarea activă a instituțiilor europene în sprijinul acestei coordonări.

După câteva săptămâni în care spiritul european a fost pus la încercare, instituțiile europene și statele membre au realizat că e nevoie de solidaritate, că e nevoie de coordonare și de o abordare europeană, nu numai pentru a lupta împotriva răspândirii virusului, dar și pentru a face față consecințelor economice și sociale ale acestei crize.

Astfel, s-a acționat pe mai multe paliere strategice, pe care le-aș menționa, pe scurt:

  • asigurarea de echipamente medicale și medicamente (inclusiv prin proceduri de achiziții în comun);
  • mobilizarea de fonduri suplimentare pentru cercetare (100 milioane euro granturi și alte fonduri disponibile prin instrumentele financiare gestionate de BEI);
  • adoptarea de măsuri pentru gestionarea impactului economic și social al crizei. Ieri, miniștrii de finanțe din Eurogrup+, inclusiv cu participarea României, au agreat în acest sens un pachet financiar de peste 500 de miliarde euro și au convenit să lucreze pentru un nou Fond de relansare, în cadrul unui Plan mai amplu de relansare economică;
  • asigurarea circulației persoanelor și a fluxului de mărfuri (pe de o parte, prin stabilirea de culoare verzi pentru transportul de mărfuri, de reguli speciale pentru lucrătorii sezonieri/transfrontalieri, de linii directoare pentru transportul cargo aerian etc.,mai ales pentru produse medicale și, pe de altă parte, prin repatrierea cetățenilor europeni din țările terțe. Trebuie amintit că aproximativ 250.000 cetățeni au fost repatriați cu zboruri organizate de statele membre, iar Mecanismul UE de Protecție Civilă a facilitat repatrierea a peste 15.500 de cetățeni).

Comisia Europeană a venit cu o listă semnificativă de propuneri, pe toate domeniile asupra cărora pandemia a avut un impact semnificativ, iar coordonarea dintre statele membre s-a îmbunătățit semnificativ și vizibil. Măsurile adoptate la nivel european au fost întărite de sprijinul între statele membre, prin preluarea de pacienți, trimiterea de doctori și asistente, furnizarea de echipamente medicale.

Deci, după un început dificil, situația la nivel european, din punct de vedere al reacției, al propunerilor și al coordonării s-a îmbunătățit substanțial. Comunicarea, pe fondul propagandei continue și al știrilor false, s-a ameliorat. Sigur, în continuare sunt lucruri de făcut, criza nu s-a terminat, însă avansăm în direcția cea bună.

România a atras atenția asupra importanței cooperării transatlantice/ Europa, chiar dacă a avut un start mai ezitant, funcționează în prezent la viteza așteptată de cetățeni și de partenerii externi

CaleaEuropeană.ro: Timpul scurs și întârzierile în probarea și afișarea solidarității între statele membre au fost exploatate și au permis infiltrarea unor acțiuni de dezinformare și propagandă menite să discrediteze unitatea Uniunii Europene, dar și relația transatlantică. Pericolul lor a fost cuantificat în rapoarte oficiale, dar și în comunicarea publică a unor lideri precum Înaltul Reprezentant sau președintele Franței. Ne-am învățat lecția și am înțeles riscurile care însoțesc ezitările și tensiunile între europeni, dar și în relația Europa- SUA? Cât de bine am reacționat și ce ar putea fi îmbunătățit?

Luminița Odobescu: Izbucnirea și răspândirea rapidă a infecțiilor cu COVID-19 a reprezentat o undă de șoc pentru toate statele și organizațiile internaționale, puțin pregătite să facă față unei asemenea crize și fără să fi cunoscut un exercițiu anterior de coordonare în astfel de situații.

Uniunea Europeană nu a făcut excepție, însă, așa cum am arătat deja, această stare de fapt nu se datorează unei lipse de solidaritate între Statele Membre, ci este rezultatul factorului-surpriză, care a făcut ca fiecare guvern să se uite mai întâi către sine și către instrumentele pe care are le are la dispoziție cu efect imediat. Am înțeles, însă, rapid, că o criză globală de acest tip nu poate primi răspunsuri individuale, ci necesită o acțiune susținută și coordonată, care să vizeze atât consecințele medicale imediate, cât și impactul mai larg asupra economiilor și societăților noastre.

La nivelul Uniunii Europene am trecut deja în acest scenariu al cooperării și coordonării strânse pentru stoparea răspândirii virusului, protecția cetățenilor europeni aflați în Europa sau în afara acesteia și sprijinirea acelor state-terțe care sunt cele mai expuse și care nu beneficiază de capacități suficiente, fie medicale sau de susținere a economiei. Printre acțiunile la nivel global întreprinse de UE se numără facilitarea zborurilor de repatriere a cetățenilor blocați în afara Europei, adoptarea unor măsuri restrictive asupra călătoriilor neesențiale către UE, sprijinirea celor mai vulnerabile state în fața pandemiei (de exemplu Comisia Europeană a mobilizat peste 400 de milioane de euro pentru măsuri de pregătire, prevenție și izolare în statele-partenere) și adoptarea unor măsuri de răspuns la impactul economic și societal al crizei pentru menținerea locurilor de muncă, protecție socială și relansarea economiilor. Pachetul „Team Europe” privind răspunsul global al UE la COVID-19, prezentat de către Comisia Europeană la 7 aprilie, confirmă contribuția strategică a UE ca actor global la lupta împotriva coronavirusului.

Împreună cu alte state membre, România a atras atenția asupra importanței cooperării transatlantice, cel mai recent prin vocea ministrului de externe Bogdan Aurescu, care a subliniat, cu prilejul reuniunii prin videoconferință a miniștrilor afacerilor externe, din 3 aprilie, rolul central al NATO și al cooperării UE-SUA în conturarea răspunsului la criză.

La rândul lor, măsurile adoptate la nivel intern în UE, despre care am vorbit mai sus , vin să completeze acest tablou al unei Europe care, chiar dacă a avut un start mai ezitant, funcționează în prezent la viteza așteptată de cetățeni și de partenerii externi

În ceea ce privește acțiunile de dezinformare și propagandă care au vizat acțiunea UE, acestea nu reprezintă o noutate decât sub aspectul conținutului, nu al intenției sau formei, cu care ne confruntăm constant. Cred că și aici, răspunsul european a fost unul în acord cu principiile și valorile pe care ni le asumăm, concentrându-se prioritar pe comunicare publică pozitivă și pe furnizarea într-un mod transparent de informații verificabile, actualizate și detaliate. Am ales să comunicăm mai frecvent, mai coordonat și mai explicit, nu să combatem dezinformarea cu mijloacele pe care aceasta o utilizează. Cu sprijinul Comisiei Europene, au fost deschise noi canale de comunicare cu platformele sociale, pentru a le încuraja să promoveze surse de informare care distribuie conținut cu grad înalt de acuratețe și, în același timp, să deconstruiască narațiuni cu caracter evident fals și/sau manipulatoriu.

Perioada prin care trecem ne-a reconfirmat nevoia de unitate europeană și transatlantică și ne-a făcut să înțelegem încă o dată că forța noastră rezidă în capacitatea de a acționa unit și solidar. Aceasta este probabil principala lecție a crizei, iar UE a decis să își asume deplin responsabilitatea față de propriii cetățeni și față de statele partenere care au nevoie de sprijinul nostru.

Fondurile europene vor fi mobilizate mult mai ușor și redirecționa spre lupta cu virusul

CaleaEuropeană.ro: Una din principalele critici care i se aduce Uniunii Europene este că a intrat nepregătită în această criză. Cu toate acestea, viteza cu care anumite inițiative au fost lansate și chiar aprobate de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene a arătat contrariul. Ce a făcut Uniunea Europeană pentru statele membre și pentru cetățenii europeni până acum și ce măsuri mai sunt în curs de pregătire?

Luminița Odobescu: Așa cum spunem mai devreme, este o criză nouă, de o amploare fără precedent, care a fost greu de anticipat. Chiar dacă la nivelul UE au existat mecanisme de gestionare a crizelor, nu putem spune ca ele au fost adaptate la o astfel de situație, de pericol global. Însă, în orice criză, ceea ce contează este capacitatea de reacție, de a găsi soluții și de a lucra coordonat, rapid și eficient. Setul de măsuri luate de UE până acum arată o bună capacitate de reacție.

Sigur, la început, având în vedere amploarea crizei și ineditul ei, s-a reacționat mai lent, dar, treptat, acțiunile au fost orientate spre eforturile comune, având la bază principiul solidarității.

Lista de măsuri adoptate la nivel UE este lungă. Am menționat deja câteva, însă, pentru o imagine cât mai clară a eforturilor intense întreprinse pentru contracaraea efectelor pandemiei, aș completa cu alte câteva exemple concrete, relevante:

  • Până în prezent, au fost lansate de către Comisie cinci proceduri de achiziții comune UE pentru echipamente de protecție, în cadrul Sistemului de răspuns și avertizare rapidă (EWRS) la amenințările transfrontaliere de sănătate, cu participarea majorității statelor membre UE. Aceste proceduri se află în diferite faze de desfășurare, România fiind parte la toate;
  • BEI a redirecționat 40 de miliarde de euro pentru contracararea crizei. În plus, ieri Eurogrup-ul+ a agreat un pachet de garanții care va facilita acordarea de credite BEI către IMM-uri, în valoare de 200 de miliarde de euro; 
  • Prin intermediul instrumentului SURE, propus de Comisie,  statele membre vor primi asistență financiară de până la 100 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi în condiții avantajoase, pentru protejarea forței de muncă și atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență;
  • Au fost adoptate măsuri specifice de sprijin pentru fermieri și pescari (ajutor direct, flexibilizarea și adaptarea rigorilor administrative pentru plăți);
  • A fost adoptat unui pachet de măsuri privind fondurile aferente politicii de coeziune, în cadrul „Inițiativei de investiții pentru răspunsul la Coronavirus” (CRII) care permite mobilizarea rapidă a sumelor aferente bugetului 2020 și redirecționarea acestora pentru a finanța operațiuni de prevenție, achiziții de echipamente și materiale necesare pentru funcționarea sistemelor de urgență și medicale, dar și măsuri sociale și economice pentru sprijinirea populației și a întreprinderilor mici. Este vorba de 37 de miliarde de Euro.
  • La nivelul Consiliului UE a fost adoptat deja mandatul de negociere cu Parlamentul European pentru un nou pachet de măsuri pentru a asigura flexibilitate deplină în reprogramarea fondurilor (CRII plus), pentru a răspunde nevoilor de investiții de la nivelul statelor membre. Măsurile vor permite o utilizare rațională a 60 de miliarde de euro (conform datelor Comisiei) pentru a face față provocărilor în următoarele 12 luni;
  • Prin intermediul Fondului de Ajutor pentru persoanele cele mai defavorizate (FEAD) se vor asigura alimente și asistență de bază pentru cei aflați în situații economice critice. Aproximativ 2 miliarde de euro din bugetul FEAD vor fi alocați în acest sens; 
  • Se va utiliza Fondul de solidaritate al UE (FSUE), propunere în cadrul „Inițiativei de investiții pentru răspunsul la Coronavirus” (800 de milioane de euro) pentru situații de urgență și acoperirea pagubelor generate de COVID-19;
  • Nu trebuie uitată suplimentarea cu 3 miliarde euro credite de angajamente în vederea reactivării Instrumentului pentru sprijin de urgență (Emergency Support Instrument/ESI), cu o finanțare de 2,7 miliarde de euro (angajamente), precum și a consolidării Mecanismului Uniunii de Protecție Civilă/RescEU, cu 300 milioane euro;

În plus, în urma măsurilor luate, fondurile europene se pot mobiliza mult mai ușor și redirecționa spre lupta cu virusul (dotarea spitalelor, echipamente, susținerea cadrelor medicale, contracararea efectelor negative în plan economic și social prin sprijinirea grupurilor vulnerabile și a celor aflați în șomaj tehnic), regulile de disciplină bugetară au fost suspendate, ajutoarele de stat se pot acorda mai ușor, procedurile de achiziții se realizează mult mai simplu, prin clarificarea aspectelor legate de urgența acestora. De asemenea, au fost adoptate măsuri din sfera impozitării – scutiri de taxe vamale și TVA pentru produse medicale și echipamente etc.

Lista acestor măsuri nu este exhaustivă, dar sper să creeze o imagine relevantă a eforturilor întreprinse la nivel UE pentru identificarea soluțiilor optime de răspuns la această criză.

România va fi prima țară a UE care va găzdui rezerva strategică de materiale medicale a UE/ Care sunt măsurile luate prin implicarea activă a României

CaleaEuropeană.ro: O parte dintre măsurile adoptate de Comisia Europeană au fost solicitate și de România, fie că vorbim despre flexibilitatea între fonduri, fie că vorbim de instrumente precum schema de 100 de miliarde de euro venită în sprijinul firmelor și pentru evitarea concedierilor de personal. Mai concret, ce măsuri europene au fost luate și la solicitarea țării noastre și cum vor ajuta aceste instrumente România în eforturile noastre de a gestiona criza sanitară și socio-economică?

Luminița Odobescu: Autoritățile române au fost extrem de active în încercarea de a identifica soluții la nivel european, în contextul acestei crize. Într-adevăr, o parte din măsurile luate la nivelul Uniunii au fost inițiate inclusiv ca urmare a propunerilor României.  Președintele României, primul ministru, Guvernul au fost implicați activ in identificarea de soluții la nivel european care să ajute sistemul medical românesc, dar și economia, respectiv sa combată implicațiile economice și sociale ale acestei crize. Au fost foarte multe reuniuni de coordonare, nu numai la nivelul Consiliului European, dar și la nivel ministerial, toate în format videoconferință.

Astfel, aș începe prin a aminti că România a fost unul dintre promotorii ideii de a dezvolta capacitatea Mecanismului UE de Protecție Civilă (rescEU), prin crearea unei flote de avioane și elicoptere, prin sporirea capacității de evacuare aeriană medicală și, bineînțeles, prin crearea unor stocuri medicale strategice.

Discuțiile pe această temă au fost inițiate și promovate de România, ca priorități ale Președinției române a Consiliului UE, în primul semestru al anului trecut. În acest context, țara noastră a întreprins o serie de demersuri pentru creșterea gradului de conștientizare a necesității reducerii dependenței de importul de medicamente și echipamente medicale din țări terțe, prin crearea unor stocuri esențiale la nivel UE.

Iată că, în prezent, în contextul actualei crize, România va fi prima țară a UE care va găzdui rezerva strategică de materiale medicale a UE, achiziționând, în numele UE, 150 de ventilatoare, pe care le va pune la dispoziția statelor membre cele mai afectate de pandemie. 

Tot la inițiativa țării noastre, au fost luate măsuri în vederea flexibilizării procedurilor de utilizare a fondurilor europene, acordându-se posibilitatea redirecționării acestora către domenii direct afectate de răspândirea virusului (sistemul de sănătate, economie, etc.).

De asemenea, tot în urma unor propuneri susținute de România, ajutoarele de stat se pot acorda în prezent mult mai ușor, ținându-se cont de urgența situației și a nevoilor pe care trebuie să le acopere.

Aș mai menționa, totodată, unele măsuri din sfera impozitării (scutiri de taxe vamale și TVA pentru produse medicale și echipamente), care au fost promovate la nivel UE tot de partea română. Vă asigur ca lista este una lungă.

Solidaritatea României cu Italia: Am arătat că nu putem rămâne deoparte când un membru al familiei europene are nevoie de sprijin

CaleaEuropeană.ro: România s-a alăturat recent clubului de națiuni solidare la nivel european și a trimis o echipă de medici și asistenți medicali în Italia, țara cea mai afectată de această pandemie. Ce valoare are gest la nivel european?

Luminița Odobescu: Este, în primul rând, un gest de solidaritate, care arată că, deși, la rândul ei, România este afectată și luptă cu acest virus, nu poate rămâne deoparte atunci când un membru al familiei europene din care face parte are nevoie de sprijin.

Ceea ce ne unește în momentele bune trebuie să ne unească și în momentele dificile. Trebuie să rămânem solidari, iar astfel de gesturi consolidează construcția europeană, care se bazează eminamente pe valori. Depozitarii acestor valori sunt oamenii, iar umanitate fără solidaritate nu există.

În al doilea rând, forța și aria de propagare a acestui virus ne demonstrează din nou că frontierele fizice nu ne protejează de pericole sau o fac pe termen scurt  și nu ne dau decât iluzia unei siguranțe durabile. Ne confruntăm cu toții cu un inamic comun, care ne amenință, în egală măsură, pe toți. Efortul României de a ajuta Italia, în condițiile în care evoluția imprevizibilă a situației ne dă în continuare motive de îngrijorare, arată că ne însușim lecția esențială a solidarității. Și nu, nu există gesturi mici, orice ajutor în momente dificile poate salva vieți. Pentru că fiecare viață contează. 

Se poate spune că România va fi în prima linie a asigurării unei infrastructuri defensive într-o eventuală situație de criză

CaleaEuropeană.ro: Președintele Klaus Iohannis a anunțat recent că România este primul stat membru care a primit acceptul Comisiei Europene pentru a găzdui o rezervă strategică UE de echipamente medicale. Ce presupune acest lucru și ce semnificație are în noua narațiune în care sănătatea a devenit domeniu zero al siguranței europene?

Așa cum am arătat deja, România și-a exprimat și în trecut interesul de a deveni un hub regional în cadrul Mecanismului UE de Protecție Civilă (rescEU). Astfel, țării noastre i-a fost alocat de curând un prim grant, în valoare de 10 milioane de euro. 

Procedura de achiziție a primelor echipamente medicale (în speță, 150 de ventilatoare) a fost demarată deja. În perioada imediat următoare, echipamentul achiziționat de România în numele UE va fi distribuit în statele membre, în ordinea priorităților, acolo unde este necesar, pe baza deciziilor adoptate de Comisie, în consultare cu statele afectate.

Asumarea de către România a acestui rol reprezintă o dovadă în plus a atașamentului țării noastre față de construcția europeană, dar și a spiritului de solidaritate și de cooperare în care România înțelege să funcționeze în raport cu celelalte state membre.  

Pe termen lung, acest mecanism se va transforma într-un obiectiv strategic, de securitate a UE, având în vedere că în această rezervă vor fi stocate produse de laborator, medicamente, vaccinuri, echipamente medicale etc. absolut esențiale în situații de criză și a căror disponibilitate, în prezent, depinde de importul din state terțe. Se poate spune, deci, că România va fi în prima linie a asigurării unei infrastructuri defensive într-o eventuală situație de criză.

”Uniți vom dăinui, despărțiți ne vom prăbuși”

CaleaEuropeană.ro: Un test major al perioadei următoare va fi capitolul solidarității economice și eterna dispută Sud-Nord, unde discordia pendulează între nevoile statelor mai afectate și mai deficitare din punct de vedere bugetar și postura mai inflexibilă a statelor cu o politică fiscală cumpătată. De asemenea, Comisia Europeană vrea să includă un Plan Marshall de redresare economică în viitorul cadru financiar multianual. Care sunt viziunea și obiectivele României în aceste negocieri?

Așa cum au spus-o mai mulți lideri europeni, aceasta criză este un test – un test de rezistență și de viziune. Situația în care ne aflăm ne-a arătat că e nevoie sa ne ajutăm și să luptăm împreuna, dar ne-a mai arătat și că nu suntem singuri.

Măsurile actuale, atât la nivel de state membre, cât și la nivel european, au fost axate, în primul rând, pe gestionarea actualei crize, pe multiple paliere. Acum, în urma discuțiilor de la cel mai recent Consiliu European în format videoconferință, suntem în plin proces de reflecție, în vederea identificării și convenirii unei strategii de ieșire din criză (care implică o coordonare a măsurilor de ridicare a restricțiilor naționale pentru a limita posibile efecte negative), dar și a unei strategii de relansare economică – așa-numitul Plan Marshall.

România, prin vocea Președintelui, dar și a Guvernului, este activă în această discuție. Accentul este pus mai ales pe inclusivitate, respectiv pentru asigurarea unui acces al tuturor statelor membre la resurse financiare.

Pledăm pentru solidaritate și pentru o cooperare intensă între statele membre. Sunt convinsă că acestea ne vor conduce, în cele din urmă, la un numitor comun. Natura crizei pe care o traversăm, impactul multidimensional pe termen scurt, mediu și lung impun soluții de solidaritate – orice componentă a edificiului european este important.

Pe scurt, așa cum a menționat recent și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, ”Uniți vom dăinui, despărțiți ne vom prăbuși”.

Criza actuală trebuie să rămână o lecție a solidarității, o oportunitate de reactivare a valorilor, de consolidare a libertăților noastre democratice, de regândire a priorităților, inclusiv în ceea ce privește sistemele de sănătate și respectiv de gestionare a crizelor.

Ambasadorul Luminița Odobescu este reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană din septembrie 2015, iar în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 a gestionat, din această calitate, activitatea de la Bruxelles a primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending