Connect with us

NATO

Securitate cibernetică: NATO și Comisia Europeană analizează posibilitatea ca sistemele lor informatice să fi fost compromise de atacul cibernetic împotriva agențiilor federale din SUA

Published

on

© ENISA/ Twitter

NATO și Comisia Europeană analizează posibilitatea ca sistemele lor informatice să fi fost compromise după un atac cibernetic masiv împotriva unor agenţii guvernamentale americane, potrivit declarației unui reprezentant al Alianței, sub condiția anonimatului, transmite AFP, preluat de Agerpres

„În acest stadiu, nu am descoperit nicio dovadă că securitatea vreunei reţele a NATO ar fi fost compromisă. Experţii noştri continuă să evalueze situaţia, pentru a identifica şi a reduce orice eventual risc pentru reţelele noastre”, a indicat un reprezentant al NATO.

Compania americană de IT SolarWinds, care furnizează servicii digitale unor instituții și agenții federale din SUA, a declarat, luni, că un număr de până la 18.000 de clienți au descărcat o actualizare de software compromisă care a permis unor hackeri ruși să spioneze companii și activități guvernamentale fără a fi detectați timp de aproape 9 luni.

SUA au emis, duminică, o avertizare de urgență prin care ordonă utilizatorilor guvernamentali să se deconecteze de la programul Orion al celor de la SolarWinds despre care se spune că ar fi fost compromis de „actori rău intenționați”, potrivit The Guardian

Acuzată de Washington că s-ar afla în spatele atacurilor, Moscova a negat orice implicare.

De asemenea o țintă a atacului cibernetic, Microsoft a anunţat joi seară că a informat peste 40 de clienţi afectaţi de malware-ul utilizat de hackeri, precizând că majoritatea se află în SUA. Printre ţările vizate sunt Belgia (unde se află sediile NATO şi Comisiei Europene), Canada şi Regatul Unit.

Reprezentantul NATO a indicat că organizaţia folosea programul SolarWinds în unele dintre sistemele sale informatice.

„NATO dispune de o echipă de intervenţie informatică rapidă care poate fi mobilizată în orice moment şi centrul nostru operaţional pentru spaţiul cibernetic funcţionează normal”, a subliniat acesta.

La rândul său, Comisia Europeană a dat asigurări că singura entitate a programului SolarWinds utilizată în sistemele sale informatice „nu a fost atinsă de incident”, dar a precizat că serviciile sale „analizează situaţia”.

Uniunea Europeană a dezvăluit miercuri planurile de a reactualiza normele privind securitatea cibernetică din cele 27 de națiuni ale Uniunii, la doar câteva zile după ce datele privind un nou vaccin împotriva coronavirusului au fost accesate ilegal într-un atac cibernetic asupra Agenției Europene pentru Medicamente.

Citiți și Comisia Europeană a prezentat noua strategie de securitate cibernetică a UE: Printre obiective, investiții de 4,5 miliarde de euro prin intermediul Centrului de securitate cibernetică găzduit de România

Anul trecut, UE a înregistrat aproximativ 450 de incidente cibernetice care implică infrastructura europeană, în special în sectorul financiar și energetic, iar pandemia a evidențiat dependența profundă a Europei de internet și a pus în evidență deficiențele de securitate.

Reglementările actuale ale UE privind sistemul de informații al rețelei datează din 2008, iar noile propuneri ale Comisiei Europene vizează aducerea acestora la zi și permit UE să impună amenzi considerabile operatorilor care încalcă normele.

Planurile includ un „Cyber Shield” – „Scut Cibernetic” la nivelul UE, care să lege autoritățile naționale de securitate, care, la rândul lor, trebuie să utilizeze inteligența artificială și învățarea automată pentru a detecta semnele timpurii ale atacurilor, precum și o unitate cibernetică pentru a răspunde la incidente și amenințări și pentru a consolida cooperarea dintre țări și cu organizații precum NATO.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

EXCLUSIV Șeful Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Estoniei: Dacă Putin o ia razna și folosește arme nucleare tactice, acesta ar trebui să fie sfârșitul jocului pentru Rusia

Published

on

© Marko Mihkelson/ Facebook

Corespondență din Varșovia

Eventuala utilizare a armelor nucleare tactice de către Rusia în Ucraina va semnifica “sfârșitul jocului pentru Federația Rusă”, care prin războiul său deja a zguduit întreaga arhitectură de securitate europeană, a declarat Marko Mihkelson, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Estoniei, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro la Varșovia. El a amintit că ultimatumurile date de Rusia înainte de invazia militară în Ucraina au arătat că Moscova își dorește “să destrame NATO” și a pledat pentru ca întărirea flancului estic al Alianței să fie realizată “fără întârziere”.

“Suntem cu toții în război astăzi, război care a fost lansat de Rusia, nu numai împotriva Ucrainei, ci și împotriva stabilității și libertății pe continentul nostru”, a declarat el, în contextul participării la o conferință consacrată Inițiativei celor Trei Mări și organizată de Ministerul de Externe polonez și State of Poland Foundation.

Mihkelson, care face parte din partidul de guvernământ condus de premierul Kaja Kallas, a subliniat că sprijinul acordat de țara sa și de alte state aliate Ucrainei în lupta acestei țări pentru independență li pentru libertate este un sprijin pentru “propria noastră independență”.

Întrebat despre modul cum anexările a încă patru regiuni ucrainene la Rusia va afecta evoluția războiului, deputatul estonian a spus că direcția rămâne aceeași, de a ajuta Ucraina să câștige războiul și de a aduce Federația Rusă la starea “înfrângerii sale strategice”.

“Este încă posibil (n.r. – ca Ucraina) să câștige războiul” a subliniat șeful Comisiei de politică externă a Parlamentului de la Tallinn, după ce Putin a anexat patru teritorii ucrainene, care sunt care sunt echivalentul teritoriului Austriei sau al Ungariei.

Chiar dacă această anexare este cea mai mare de la Germania nazistă încoace, Marko Mihkelson a atenționat că “nu trebuie să uităm de anexarea Crimeei, desigur, care a declanșat războiul început de fapt în februarie 2014”.

“Acesta nu este sfârșitul jocului. Acesta este doar un capitol din acest eveniment tragic, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus el, subliniind că sprijinul militar din partea țărilor occidentale va continua până când Ucraina își eliberează întregul teritoriu.

Pe de altă parte, Mihkelson a avertizat că dacă Federația Rusă va face uz de arme nucleare tactice în Ucraina, atunci acel moment trebuie să semnifice “sfârșitul jocului” pentru Moscova.

Întrebat despre cum ar trebui să reacționeze NATO și SUA dacă Rusia recurge la un astfel de gest, deputatul estonian a subliniat că “rușii trebuie să să știe că nu ne pot teroriza” și că “trebuie să păstrăm toate opțiunile pe masă”.

“Dacă (rușii) o iau razna și folosesc arme nucleare tactice undeva, atunci ar trebui să existe un răspuns. Așa cum am spus, toate opțiunile trebuie păstrate pe masă. (…) Trebuie să fim pregătiți dacă Putin o ia razna. Și folosește arme nucleare tactice nucleare, dar asta nu ar trebui să fie sfârșitul jocului. Acesta ar trebui să fie sfârșitul jocului pentru Federația Rusă“, a conchis el, nu înainte de a aminti că ultimatumurile date de Rusia înainte de invazia militară în Ucraina au arătat că Moscova își dorește “să destrame NATO” și de a pleda pentru ca aliații mai mari, SUA și Marea Britanie, să fie mai prezenți pe flancul estic.

“Să ne asigurăm că deciziile luate la Summitul NATO de la Madrid de a consolida flancul estic, de la țările baltice până la unele zone de asigurare, cum ar fi Marea Neagră, cum ar fi România, Bulgaria. Acesta este obiectivul final și ar trebui să facem acest lucru fără întârziere”, a arătat Marko Mihkelson.

Continue Reading

NATO

Țările baltice susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO: Curajul Ucrainei nu poate decât să ne întărească alianţa

Published

on

© Lithuanian MOD/ Twitter

Cele trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – au declarat că sunt în favoarea deschiderii unei căi de aderare rapidă a Ucrainei la NATO, în timp ce Alianța Nord-Atlantică și Statele Unite au adoptat un ton ceva mai rezervat.

Prietenii baltici ai Ucrainei sprijină pe deplin ideea primirii Ucrainei în NATO cât mai repede cu putinţă. Curajul Ucrainei care inspiră nu poate decât să ne întărească alianţa“, au scris pe Twitter vineri seară miniştrii de externe ai celor trei ţări – Gabrielius Landsbergis (Lituania), Edgars Rinkevics (Letonia) și Urmas Reinsalu (Estonia).

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate și publicând o fotografie în care ține documentul semnat, într-o reacție fermă la decizia Rusiei și a lui Vladimir Putin, care a semnat alipirea ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar parțial în Ucraina, în cea mai mare anexare teritorială din Europa de la Hitler încoace.

Ţările baltice, care se învecinează cu Rusia şi percep ţara vecină drept o ameninţare majoră la adresa securităţii lor, sunt printre cei mai vocali susţinători ai Ucrainei.

Însă anunţul lui Zelenski a fost primit cu prudenţă la Washington şi la sediul NATO din Bruxelles.

“În prezent, opinia noastră este că cea mai bună cale pentru noi de a susţine Ucraina este prin intermediul sprijinului practic, pe teren, în Ucraina şi că procesul la Bruxelles (privind aderarea Ucrainei la NATO – n.r.) trebuie abordat într-un alt moment”, a declarat consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, potrivit Agerpres.

În ton cu punctul de vedere al Casei Albe a fost și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. El a denunţat anexarea ”ilegală şi ilegitimă” de către Rusia a patru regiuni din Ucraina, a avertizat Moscova să nu folosească arme nucleare în acest conflict, însă a manifestat reticență cu privire la “aderarea accelerată” a Ucrainei, în timp ce a promis că Alianța va sprijini în continuare Ucraina, fără să se implice în conflict.

”Fiecare democraţie din Europa are dreptul de a solicita aderarea la NATO şi am spus din nou şi din nou că uşa rămâne deschisă”, a spus el. Dar o decizie privind aderarea trebuie să fie aprobată “în unanimitate” de toate cele 30 de ţări membre, a spus secretarul general al Alianței.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

Published

on

© NATO/ Flickr

Referendumurile trucate ale Rusiei din regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson nu au nicio legitimitate şi încalcă în mod flagrant Carta Naţiunilor Unite, a afirmat vineri secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-o declaraţie video publicată pe Facebook a reconfirmat, în acest context, că Alianţa este angajată deplin în apărarea întregului său teritoriu.

Subliniind că o anexare a unui teritoriu atât de extins nu a mai fost încercată în Europa de la al Doilea Război Mondial încoace, secretarul general adjunct a spus că ”liderii NATO şi comunitatea internaţională nu recunosc şi nu vom recunoaşte anexarea ilegală şi ilegitimă” a acestor teritorii şi a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă, informează Agerpres.

În opinia responsabilului NATO, acţiunile preşedintelui Putin din aceste zile marchează o nouă escaladare în războiul său împotriva Ucrainei şi împotriva vestului democratic, ”o retorică politică periculoasă, pe care o condamnăm cu tărie”.

”Ţin să precizez, pentru opinia publică de acasă şi pentru comunităţile româneşti din ţară şi din străinătate, că în acest moment nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, suntem, evident, vigilenţi, dar vreau să fac această precizare pentru cei de acasă”, a spus Geoană în declaraţia sa făcută în limba română, după ce secretarul general Jens Stoltenberg susținuse în prealabil o conferință de presă.

El a explicat că evenimentele recente marchează o escaladare pe orizontală a acestui conflict, care se traduce prin multiplicarea şi amplificarea tacticilor hibride utilizate de Federaţia Rusă: continuarea, probabil şi mai agresivă, a războiului energetic cu Europa, destabilizarea securităţii alimentare şi agroalimentare, dezinformare şi propagare de informaţii false, toate acestea prelungind ”impactul dramatic al acestui război ilogic, asupra stabilităţii şi securităţii europene, dar şi asupra economiei globale”.

Secretarul general adjunct al NATO a reafirmat că NATO, la nivelul conducerii sale, este angajată deplin în apărarea întregului teritoriu al Alianţei, şi a reconfirmat că Articolul 5 din Tratatul de la Washington este mai robust şi mai relevant decât oricând.

”Suntem uniţi, extrem de angajaţi în apărarea teritoriului aliaţilor, inclusiv al României”, a spus Geoană.

În final, oficialul a subliniat nevoia de unitate şi a dat asigurări că depăşirea acestui moment dificil este o prioritate pentru NATO.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 hours ago

De la Sofia, Nicolae Ciucă dă asigurări că România are cantitățile necesare de gaz: Țara noastră nu va suferi în iarna 2022-2023 de lipsa gazului

ENERGIE7 hours ago

Ministrul Energiei: Finalizarea interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria este un pas foarte important pentru designul pieței de energie din regiune

NATO7 hours ago

EXCLUSIV Șeful Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Estoniei: Dacă Putin o ia razna și folosește arme nucleare tactice, acesta ar trebui să fie sfârșitul jocului pentru Rusia

ROMÂNIA7 hours ago

Experții New Strategy Center au avut mai multe întrevederi la Congresul SUA pentru a împărtăși perspectivele privind situația de securitate din regiunea Mării Negre

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: Astăzi începe o nouă eră pentru Europa de Sud-Est și pentru securitatea energetică a UE

NATO9 hours ago

Țările baltice susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO: Curajul Ucrainei nu poate decât să ne întărească alianţa

ENERGIE9 hours ago

Premierul Ciucă, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: România își va juca rolul în asigurarea securității energetice a Europei

Eugen Tomac10 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac a adus un omagiu, în plenul PE, românilor care și-au pierdut viața pe frontul din Ucraina: „Putin are mâinile pătate de sânge”

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Joe Biden afirmă că SUA și aliații săi nu se vor lăsa „intimidați” de Vladimir Putin: NATO va apăra „fiecare centimetru” din teritoriul său

ENERGIE12 hours ago

Transgaz și operatorii de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia propun o inițiativă pentru a livra până la 5 mld. metri cubi de gaze către Europa de Est, Centrală și de Vest

NATO1 day ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL1 day ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE4 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO1 week ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending