Connect with us

SECURITATE

Securitatea cibernetică: O dimensiune importantă a securităţii naţionale a României

Published

on

Lumea în care trăim devine din ce în ce mai interdependentă, iar acest lucru se datoreză în mare parte evoluţiilor din domeniul tehnologieiinformaţiei şi comunicaţiilor. Această interdependenţă crescândă generează numeroase avantaje, cât şi dezavantaje, având în vedere faptul că instituţii publice şi companii private au devenit aproape în totalitate dependente de sistemeleinformatice pentru a îndeplini activităţi importante. Aşadar, guvernele de peste tot în lume trebuie să se pregătească pentru a face faţă unor provocări noi care pot apărea în spaţiul cibernetic, deoarece viaţa de zi cu zi a oricărui cetăţean, economia naţională, precum şi securitatea naţională a oricărui stat depind în prezent de stabilitatea şi securitatea spaţiul cibernetic.

Aceste provocări sunt incluse în conceptul de “securitate cibernetică” care se referă la ameninţări, vulnerabilităţi şi necesitatea ca guverne şi structuri supra-statale să dezvolte o strategie de securitate cuprizătoare pentru reţeaua lor digitală. Acest lucru implică crearea şi finanţarea unor instituţii care să se ocupe doar de securitatea cibernetică, realizând planuri pentru prevenirea atacurilor cibernetice, pentru posibilitatea de a avea un răspuns rapid în cazul în care asemenea evenimente au lor, pentru abilitatea de a descoperi persoanele sau organizaţiile responsabile pentru acestea astfel încât să fie aduse în faţa justiţiei şi, nu în ultimul rând, pentru abilitatea de a înlocui sau repara în cel mai scurt timp componentele afectate ale reţelei digitale.

Securitatea cibernetică reprezintă o provocare ce trebuie abordată prin cooperare între diverşi actori naţionali, precum instituţii, companii private sau organizaţii nonguvernamentale, dar şi la nivel internaţional, prin cooperarea între state, organizaţii regionale şi globale, având în vedere faptul că securitatea cibernetică este o problemă globală. Şi România a recunoscut securitatea cibernetică drept o dimensiune importantă pentru securitatea sa naţională în anul 2010, atunci când a fost inclusă în Strategia Naţională de Apărare.

Studiu de caz: Securitatea cibernetică a României  

            Strategia Naţională de Apărare a României din 2010 include, în ceea ce priveşte securitatea cibernetică, obiective pe termen scurt şi pe termen lung, deoarece menţioneză că ţara depinde de buna funcţionare a multiplelor reţele de care depind vieţile cetăţenilor români şi economia naţioală.[26] În Strategie se recunoaşte, de asemenea, faptul că România are vulnerabilităţi în a asigura securitatea spaţiului cibernetic naţional, deoarece prezintă deficienţe în a ceea ce priveşte protecţia şi funcţionarea infrastructurii digitale şi a celei critice [27]

Totodată, Strategia evidenţiază că un nivel mai ridicat de securitizare a infrastructurii digitale este necesară, deoarece la nivel mondial atacurile cibernetice sunt din ce în ce mai frecvente şi mai complexe. De aceea, România a avut în vedere anumite obiective care între timp au fost îndeplinite, precum înfiinţarea unei comunităţi de experţi în domeniul informaticii şi a securităţii reţelelor digitale, CERT-RO (Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică).[28] CERT – RO este acum un centru funcţional responsabil pentru ”prevenirea, analiza, identificarea şi reacţia la incidentele cibernetice” şi pentru dezvoltarea de politici publice în domeniu.[29] Există, de asemenea, instituţii naţionale implicate în activităţi specifice securităţii cibernetice, precum Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Serviciul Român de Informaţii, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal şi alte câteva având capabilităţi limitate.

Cu toate acestea, nu exită o instituţie centrală care să se ocupe specific de riscuri cibernetice la nivel naţional, având ca fundament o strategie de securitate cibernetică. Însă, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale are încă din iunie 2011 un document în lucru care se doreşte a fi prima Strategie de Securitate Cibernetică a României şi care ar stabili o legislaţie naţională, un cadru legal pentru activităţile viitoare în acest domeniu, precum şi o asemenea instituţie specializată.[30]

În ceea ce priveşte legislaţia şi regulile pentru utilizarea internetului, România are legi care reglementează comerţul electronic, dreptul de autor pentru materiale online, semnătura electronică, publicitatea online, protecţia datelor cu caracter personal, criminalitateainformatică, pornografia pe internet, guvernarea electronică şi comunicaţiile electronice. Există şi câteva proiecte iniţiate de Ministerul Comunicaţiilor pentru asigurarea condiţiilor minime de securitate pentru sistemele digitale ale administraţiei publice şi a datelor naţionale în format electronic. [31]

De asemenea, evenimente şi schimbări legislative la nivel internaţional pot avea un impact semnificativ asupra viziunii şi opţiunilor României în domeniul securităţii cibernetice. Asemenea schimbări sunt cele care au loc în Uniunea Europeană şi NATO, care în ultimii ani au adoptat reguli pentru utilizarea şi protejarea internetului şi care se străduiesc să adopte la rândul lor o strategie pentru această dimensiune a securităţii.

Uniunea Europeană

Deciziile Uniunii Europene pot avea un impact puternic asupra nivelului securităţii cibernetice în România, deoarece aceasta din urmă este obligată să implementeze legile şi reglementările adoptate la nivel european. Securitatea cibernetică nu a reprezentat o preocupare majoră pentru Uniune pentru cea mai mare parte a anilor 90, ci o componentă indirectă a două politici: cadrul care reglementa telecomunicaţiile şi cel pentru protecţia datelor.

Interesul Uniunii pentru securitatea cibernetică a fost declanşat odată cu cel pentru crima organizată şi delictele legate de internet care au început să apară în ultimul deceniu.[32] Abia în anul 2004 a fost înfiinţată o instiuţie care să se ocupe de criminalitatea cibernetică la nivelul european, Agenţia Europeană pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor (ENISA), care colectează şi analizează date, realizează analize de risc şi încercă să îmbunătăţească cooperarea între autorităţile de reglementare din statele membre.[33]

În 2005 a fost adoptată şi o Decizie Cadru pentru atacuri împotriva sistemele informatice, care abordează vulnerabilităţile acestor sisteme şi include pedepse penru majoritatea delictelor cibernetice. Ulterior însă, Uniunea Europeană a identificat diferenţe majore în ceea ce priveşte nivelul securităţii cibernetice al statelor membre care ar putea însemna un impediment pentru realizarea unei cooperări judiciare.[34] De aceea, în noiembrie 2010 a fost pus în aplicare primul exerciţiu pan-european pentru identificarea modurilor în care apărarea cibernetică a Europei poate fi realizată. Câteva din obiectivele care au fost stabilite în urma acestui test au fost: sporirea înţelegerii modului în care managementul unor atacuri cibernetice este efectuat în statele membre; stabilirea canalelor de comunicare, a punctelor de comunicare şi a procedurilor dintre statele membre în timpul unui atac; creşterea procedurilor de sprijin reciproc între membri în timpul unor incidente izolate şi în cazul unor atacuri cibernetice extinse etc.[35] Aşadar, având în vedere preocuparea din ce în ce mai accentuată a Uniunii Europene, este foarte probabil ca anul următor o strategie de securitate cibernetică la acest nivel să fi întocmită, care apoi în timp să fie implementată în toate statele membre, inclusiv în România. Dacă până în acel moment România nu va avea deja o strategie naţională în acest sens, cea a Uniunii va completa iniţiativele naţionale, oferind astfel ţării noastre posibilitatea de a scăpa de eticheta uneia dintre cele mai vulnerabile ţări din lume la atacuri cibernetice. Această concluzie a fost trasă în raportul din 2012 a McAfee, al doilea producător de programe antivirus din lume, în care România a primit doar 2,5 puncte din 5, din cauza lipsei unei legislaţii clare pentru spaţiul cibernetic, din cauza fondurilor insuficiente alocate pentru dezvoltarea dimensiunii securităţii cibernetice la nivel naţional, dar şi din cauza faptului că utilizatorii obişnuiţi de produse IT nu cunosc pericolele pe care le prezintă delictele cibernetice sau atacurile cibernetice.[36]

Articolul integral poate fi accesat aici.

Autor: Andra Alexandru

Sursa: Center for European Policy Evaluation
Foto:  jeffreynewmanlaw.wordpress.com

 

 

 

———–

[26] Strategia Naţională de Apărare a României, (2010): 12, accesat 7 ianuarie 2011, http://www.presidency.ro/static/ordine/SNAp/SNAp.pdf.

[27] Idem, 12-14.

[28] Idem, 25.

[29] CERT-RO, accesat 19 august 2012, http://www.cert-ro.eu/despre.php?lang=en.

[30] Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, “Strategia de securitate cibernetică a României”, accesat 19 august 2012, http://www.mcsi.ro/Transparenta-decizionala/21/Strategie_Cyber_23052011.

[31] “Ghid introductiv pentru aplicarea dispozitiilor legale referitoare la criminalitatea informatica”, accesat 19 august 2012, http://www.riti-internews.ro/Capitolul%2005%20-%20Reglementarea%20criminalitatii%20informatice.pdf.

[32] Fernando Mendez, The Governance and Regulation of the Internet in the European Union, the Unites States and Switzerland: A comparative Federalism Approach, Florence (2007): 203-205, accesat 7 ianuarie, 2011, http://cadmus.eui.eu/bitstream/handle/1814/7034/2007_Mendez_Final_version.pdf?sequence=1.

[33] Idem, 212-213.

[34] Idem, 210.

[35] “First EU cyber security exercise successfully concluded”, accesat 9 ianuarie 2011, http://www.net-security.org/secworld.php?id=10109.

[36] “România, printre cele mai vulnerabile ţări la atacuri cibernetice”, Cotidianul, 2 februarie 2012, accesat 19 august 2012, http://www.cotidianul.ro/romania-printre-cele-mai-vulnerabile-tari-la-atacuri-cibernetice-171445/

NATO

Bogdan Aurescu: Nu văd nicio problemă ca Rusia să viziteze baza de la Deveselu și să vadă că nu reprezintă o amenințare; Cerem să vizităm și noi baze de rachete din Rusia

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a afirmat, joi, că nu vede nicio problemă ca Federaţia Rusă sau orice altă parte să viziteze baza militară de la Deveselu, dar a evocat, în context, principiul reciprocităţii.

“Eu nu văd absolut nicio problemă ca Federaţia Rusă sau oricine altcineva să vină să viziteze baza de la Deveselu şi să se convingă personal că acolo este nimic altceva decât ce am spus noi. Nu există niciun fel de ameninţare faţă de Federaţia Rusă. Dar există în acelaşi timp, şi aici cred că este o cerinţă absolut logică, există şi o cerinţă de reciprocitate: dacă Federaţia Rusă este interesată să verifice ceea ce deja cred că ştie, şi anume că această bază nu reprezintă în niciun caz o ameninţare, şi noi, aliaţii, inclusiv România, avem dreptul să cerem să vizităm şi noi baze de rachete, de exemplu, amplasate pe teritoriul Federaţiei Ruse. Cred că este o cerere absolut normală”, a declarat şeful diplomaţiei române la Digi 24, citat de Agerpres.

El a subliniat că principiul transparenţei în ceea ce priveşte scutul antirachetă de la Deveselu a fost aplicat încă din faza negocierii instalării acestuia și că aliaţii au spus întotdeauna că “acolo se găsesc nişte interceptări care vizează posibile ameninţări cu atacuri balistice din afara spaţiului euroatlantic, deci nu din partea Rusiei”.

România și Statele Unite au cuprins un mecanism de transparență bazat pe reciprocitate în documentul cu propuneri de securitate trimis Rusiei de către Washington pentru a identifica potențiale căi care să detensioneze situația din estul Europei și criza de securitate provocată de Rusia prin comasarea de trupe în apropierea Ucrainei.

“România a participat la redactarea propunerilor cuprinse în documentul trimis Moscovei de Washington. Astfel, partea română și cea americană au inclus prin propuneri un așa numit Mecanism de Transparență privind locațiile cu sisteme balistice”, au declarat surse diplomatice pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit surselor citate, acest mecanism prevede reciprocitate de inspecții la sisteme de rachete din Rusia și din România, la Deveselu, și din Polonia.

Conform surselor diplomatice citate, Rusiei i s-a oferit posibilitatea de a face inspecții la scutul de la Deveselu pentru a se convinge “de ceea ce spun de ani de zile Romania si Statele Unite și anume că elementele scutului nu pot fi folosite în scop ofensiv”.

Din punct de vedere tehnic, sursele citate au precizat că elementele sistemului antirachetă de la Deveselu “sunt strict defensive, de protecție în fața unor rachete care ar fi lansate din Orient”.

În acord cu partea americană, România a inclus o condiție ca mecanismul de transparență să fie unui reciproc.

Pentru aceste inspecții rusești la Deveselu și Rusia să permită inspecții în locații unde sunt amplasate rachete rusești“, au transmis sursele citate.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Potrivit lui Jens Stoltenberg, aliații văd trei domenii principale în care există loc de progres: relațiile NATO-Rusia cu accent pe restabilirea canalelor de comunicare diplomatică și militară; securitatea europeană prin respectarea principiilor sale fundamentale, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia; și reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

“Propunem informări reciproce privind exercițiile și politicile nucleare în cadrul Consiliului NATO-Rusia. (…) Trebuie să purtăm o discuție serioasă despre controlul armelor. Inclusiv armele nucleare și rachetele cu rază de acțiune intermediară și scurtă de acțiune cu baza la sol”, a afirmat el.

Una dintre propunerile prezentate Rusiei în răspunsurile scrise transmise miercuri de Statele Unite privind garanţiile de securitate este permiterea inspectării bazelor americane de apărare împotriva rachetelor balistice din Polonia și România, potrivit oficialilor de la Washington, citați de The Wall Street Journal (WSJ).

Kremlinul a transmis joi că Washingtonul nu a luat în considerare cerinţele sale de securitate,  La rândul său, şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a transmis tot joi că SUA nu au oferit un răspuns pozitiv la principala revendicare a Rusiei, şi anume oprirea extinderii NATO, în special spre Ucraina.

Conform surselor citate, conținutul documentelor trimise de SUA și NATO către Federația Rusă nu a fost dezvăluit deoarece “spre deosebire de Rusia, care și-a prezentat în detaliu condițiile, aliații chiar vor un dialog serios, care nu e posibil în public”.

De altfel, în paragraful 44 al Declarației Finale a Summitului NATO din iunie 2021, liderii aliați au subliniat că sistemul antibalistic al Alianței nu este îndreptat împotriva Rusiei și că acesta are ca scop apărarea împotriva amenințărilor potențiale care provin din afara zonei euro-atlantice.

“Am explicat Rusiei de mai multe ori că sistemul BMD nu este capabil împotriva descurajării nucleare strategice a Rusiei și nu există nicio intenție de a reproiecta acest sistem pentru a avea o astfel de capacitate în viitor. Prin urmare, declarațiile rusești care amenință că vor viza aliații din cauza sistemului BMD al NATO sunt inacceptabile și contraproductive. În cazul în care Rusia este pregătită să discute cu NATO despre BMD și sub rezerva acordului Alianței, NATO rămâne deschisă la discuții”, au transmis liderii NATO.

Continue Reading

NATO

Șeful Pentagonului a discutat cu ministrul apărării Vasile Dîncu despre “consolidarea flancului estic al NATO” pe fondul tensiunilor cu Rusia

Published

on

© MApN

Secretarul american al apărării Lloyd J. Austin a avut joi o convorbire telefonică cu ministrul român al apărării naționale, Vasile Dîncu, pentru a discuta despre îngrijorarea reciprocă cu privire la consolidarea militară continuă și neprovocată a Rusiei în jurul Ucrainei.

“În cadrul acestei prime convorbiri între secretarul de stat și ministrul Dîncu, ambii lideri au făcut un schimb de opinii cu privire la consolidarea descurajării de-a lungul flancului estic al NATO, și-au exprimat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și au subliniat importanța unității Alianței în cadrul NATO în viitor”, a transmis purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pe acest fond, informează și MApN, ministrul român al apărării a subliniat necesitatea consolidării posturii aliate pe întreg flancul estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre, ca formulă defensivă de asigurare a securităţii aliaţilor şi de descurajare a acţiunilor agresive. În acest sens, a fost exprimată necesitatea, mai mult ca oricând, a unei abordări coerente, unitare și echilibrate în cadrul prezenței Înaintate pe flancul estic al Alianței.

De asemenea, demnitarul român a salutat anunţul preşedintelui Biden privind determinarea SUA de a disloca forţe suplimentare în Europa de Est, inclusiv în sprijinul securităţii şi apărării României.

În final, ministrul Dîncu a apreciat efortul şi implicarea secretarului apărării al SUA în definirea şi asigurarea implementării angajamentului suplimentar al Washington-ului în sprijinul consolidării prezenţei aliate în România și a reafirmat determinarea țării noastre în privința consolidării Parteneriatului Strategic dintre cele două state și a implementării liniilor de efort agreate în cadrul Foii de parcurs privind cooperarea SUA-România în domeniul apărării, în perioada 2020-2030.

Prima convorbire dintre Austin și Dîncu reprezintă astfel și o prelungire a procesului de consultări pe care SUA l-au inițiat cu aliații europeni, inclusiv cu România în formatul București 9 la nivel de președinți, consilieri pentru securitate națională și miniștri de externe.

Aceasta este însă și prima convorbire dintre un oficial al administrației Biden, care a vizitat România în octombrie anul trecut, și un oficial al statului român după ce SUA și NATO au înaintat Rusiei propunerile lor la cerințele Moscovei privind securitatea europeană.

România este gata să găzduiască o prezență NATO crescută pe teritoriul său, fiind în contact cu SUA și Franța în acest sens, a anunțat miercuri președintele Klaus Iohannis după ședința CSAT în care a fost adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu în contextul crizei de securitate de la est de țara noastră.

Președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, în timp ce Pentagonul a anunțat că a plasat 8.500 de militari americani în stare de pregătire sporită pentru a fi desfășurați în Europa de Est, având în vedere provocările continue ale Rusiei de-a lungul graniței cu Ucraina.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Surse diplomatice au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că România și SUA au propus un mecanism de transparență și reciprocitate prin care Rusia poate inspecta sistemul defensiv de la Deveselu doar dacă permite acces similar la sistemele sale.

Propunerile de securitate ale Moscovei, publicate pe 17 decembrie 2021 și dublate de acumulări masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina, cuprind solicitări ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Astfel de cerințe din partea Rusiei ar presupune închiderea structurilor NATO de pe teritoriul României, retragerea forțelor americane și aliate din bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii sau sistarea misiunilor de poliție aeriană aliate la Marea Neagră, pretenții considerate nefondate de SUA, NATO și România.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi secretarul de stat american Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria. Aceste pretenții au fost respinse, pe rând, de România și de Alianța Nord-Atlantică prin secretarul general adjunct și purtătorul de cuvânt.

Continue Reading

NATO

Surse diplomatice: România și SUA au propus un mecanism de transparență. Rusia poate inspecta sistemul defensiv de la Deveselu doar dacă permite acces similar la sistemele sale

Published

on

© NATO/ Flickr

România și Statele Unite au cuprins un mecanism de transparență bazat pe reciprocitate în documentul cu propuneri de securitate trimis Rusiei de către Washington pentru a identifica potențiale căi care să detensioneze situația din estul Europei și criza de securitate provocată de Rusia prin comasarea de trupe în apropierea Ucrainei.

“România a participat la redactarea propunerilor cuprinse în documentul trimis Moscovei de Washington. Astfel, partea română și cea americană au inclus prin propuneri un așa numit Mecanism de Transparență privind locațiile cu sisteme balistice”, au declarat surse diplomatice pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit surselor citate, acest mecanism prevede reciprocitate de inspecții la sisteme de rachete din Rusia și din România, la Deveselu, și din Polonia.

Conform surselor diplomatice citate, Rusiei i s-a oferit posibilitatea de a face inspecții la scutul de la Deveselu pentru a se convinge “de ceea ce spun de ani de zile Romania si Statele Unite și anume că elementele scutului nu pot fi folosite în scop ofensiv”.

Citiți și Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

Din punct de vedere tehnic, sursele citate au precizat că elementele sistemului antirachetă de la Deveselu “sunt strict defensive, de protecție în fața unor rachete care ar fi lansate din Orient”.

În acord cu partea americană, România a inclus o condiție ca mecanismul de transparență să fie unui reciproc.

Pentru aceste inspecții rusești la Deveselu și Rusia să permită inspecții în locații unde sunt amplasate rachete rusești“, au transmis sursele citate.

Citiți și Mircea Geoană, după Consiliul NATO-Rusia: Scutul de la Deveselu este pur defensiv și nu poate face parte dintr-un acord cu Rusia privind controlul armamentului

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Potrivit lui Jens Stoltenberg, aliații văd trei domenii principale în care există loc de progres: relațiile NATO-Rusia cu accent pe restabilirea canalelor de comunicare diplomatică și militară; securitatea europeană prin respectarea principiilor sale fundamentale, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia; și reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

“Propunem informări reciproce privind exercițiile și politicile nucleare în cadrul Consiliului NATO-Rusia. (…) Trebuie să purtăm o discuție serioasă despre controlul armelor. Inclusiv armele nucleare și rachetele cu rază de acțiune intermediară și scurtă de acțiune cu baza la sol”, a afirmat el.

Una dintre propunerile prezentate Rusiei în răspunsurile scrise transmise miercuri de Statele Unite privind garanţiile de securitate este permiterea inspectării bazelor americane de apărare împotriva rachetelor balistice din Polonia și România, potrivit oficialilor de la Washington, citați de The Wall Street Journal (WSJ).

Kremlinul a transmis joi că Washingtonul nu a luat în considerare cerinţele sale de securitate,  La rândul său, şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a transmis tot joi că SUA nu au oferit un răspuns pozitiv la principala revendicare a Rusiei, şi anume oprirea extinderii NATO, în special spre Ucraina.

Conform surselor citate, conținutul documentelor trimise de SUA și NATO către Federația Rusă nu a fost dezvăluit deoarece “spre deosebire de Rusia, care și-a prezentat în detaliu condițiile, aliații chiar vor un dialog serios, care nu e posibil în public”.

De altfel, în paragraful 44 al Declarației Finale a Summitului NATO din iunie 2021, liderii aliați au subliniat că sistemul antibalistic al Alianței nu este îndreptat împotriva Rusiei și că acesta are ca scop apărarea împotriva amenințărilor potențiale care provin din afara zonei euro-atlantice.

“Am explicat Rusiei de mai multe ori că sistemul BMD nu este capabil împotriva descurajării nucleare strategice a Rusiei și nu există nicio intenție de a reproiecta acest sistem pentru a avea o astfel de capacitate în viitor. Prin urmare, declarațiile rusești care amenință că vor viza aliații din cauza sistemului BMD al NATO sunt inacceptabile și contraproductive. În cazul în care Rusia este pregătită să discute cu NATO despre BMD și sub rezerva acordului Alianței, NATO rămâne deschisă la discuții”, au transmis liderii NATO.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL31 mins ago

Ministrul francez de externe avertizează că sancțiunile împotriva Rusiei în cazul unei invazii asupra Ucrainei vor viza gazoductul Nord Stream 2

SUA1 hour ago

Olaf Scholz va fi primit de Joe Biden la Casa Albă pe 7 februarie pentru a discuta despre ”agresiunea rusă împotriva Ucrainei”

Gheorghe Falcă2 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Comemorarea Holocaustului rămâne un pilon esențial pentru a ne asigura că istoria nu va fi niciodată uitată

CHINA2 hours ago

Statele Unite fac apel la Beijing să-și folosească „influența” asupra Moscovei pentru a descuraja un atac împotriva Ucrainei

ROMÂNIA3 hours ago

Digitalizare: Guvernul a aprobat Proiectul de Lege privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public

ROMÂNIA3 hours ago

POIM: România a transmis Comisiei Europene aplicații de plată în valoare de 4,8 mld. de euro din totalul de 9,1 mld. de euro

ROMÂNIA3 hours ago

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a lui Marcel Boloș în funcția de ministru al cercetării, inovării şi digitalizării 

U.E.3 hours ago

Înaltul Reprezentant al UE l-a asigurat pe ministrul ucrainean de externe de ”unitatea neîntreruptă pentru sprijinul Ucrainei”: Lucrăm la mai multe modalităţi de a ajuta Kievul

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Joe Biden îl asigură pe Volodimir Zelenski că SUA și partenerii săi vor ”răspunde decisiv” dacă Rusia va continua să invadeze Ucraina

CONSILIUL UE3 hours ago

Bulgaria susține propunerea României de organizare a unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Kiev, ca semnal al solidarității cu Ucraina

U.E.20 hours ago

Din Bundestag, președintele Parlamentului israelian face apel la apărarea democrației: Zidurile acestei clădiri, martori tăcuți, ne reamintesc că avem obligația să o apărăm

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA3 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA3 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda1 week ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

Advertisement

Team2Share

Trending