Connect with us

SECURITATE

Securitatea cibernetică: O dimensiune importantă a securităţii naţionale a României

Published

on

Lumea în care trăim devine din ce în ce mai interdependentă, iar acest lucru se datoreză în mare parte evoluţiilor din domeniul tehnologieiinformaţiei şi comunicaţiilor. Această interdependenţă crescândă generează numeroase avantaje, cât şi dezavantaje, având în vedere faptul că instituţii publice şi companii private au devenit aproape în totalitate dependente de sistemeleinformatice pentru a îndeplini activităţi importante. Aşadar, guvernele de peste tot în lume trebuie să se pregătească pentru a face faţă unor provocări noi care pot apărea în spaţiul cibernetic, deoarece viaţa de zi cu zi a oricărui cetăţean, economia naţională, precum şi securitatea naţională a oricărui stat depind în prezent de stabilitatea şi securitatea spaţiul cibernetic.

Aceste provocări sunt incluse în conceptul de “securitate cibernetică” care se referă la ameninţări, vulnerabilităţi şi necesitatea ca guverne şi structuri supra-statale să dezvolte o strategie de securitate cuprizătoare pentru reţeaua lor digitală. Acest lucru implică crearea şi finanţarea unor instituţii care să se ocupe doar de securitatea cibernetică, realizând planuri pentru prevenirea atacurilor cibernetice, pentru posibilitatea de a avea un răspuns rapid în cazul în care asemenea evenimente au lor, pentru abilitatea de a descoperi persoanele sau organizaţiile responsabile pentru acestea astfel încât să fie aduse în faţa justiţiei şi, nu în ultimul rând, pentru abilitatea de a înlocui sau repara în cel mai scurt timp componentele afectate ale reţelei digitale.

Securitatea cibernetică reprezintă o provocare ce trebuie abordată prin cooperare între diverşi actori naţionali, precum instituţii, companii private sau organizaţii nonguvernamentale, dar şi la nivel internaţional, prin cooperarea între state, organizaţii regionale şi globale, având în vedere faptul că securitatea cibernetică este o problemă globală. Şi România a recunoscut securitatea cibernetică drept o dimensiune importantă pentru securitatea sa naţională în anul 2010, atunci când a fost inclusă în Strategia Naţională de Apărare.

Studiu de caz: Securitatea cibernetică a României  

            Strategia Naţională de Apărare a României din 2010 include, în ceea ce priveşte securitatea cibernetică, obiective pe termen scurt şi pe termen lung, deoarece menţioneză că ţara depinde de buna funcţionare a multiplelor reţele de care depind vieţile cetăţenilor români şi economia naţioală.[26] În Strategie se recunoaşte, de asemenea, faptul că România are vulnerabilităţi în a asigura securitatea spaţiului cibernetic naţional, deoarece prezintă deficienţe în a ceea ce priveşte protecţia şi funcţionarea infrastructurii digitale şi a celei critice [27]

Totodată, Strategia evidenţiază că un nivel mai ridicat de securitizare a infrastructurii digitale este necesară, deoarece la nivel mondial atacurile cibernetice sunt din ce în ce mai frecvente şi mai complexe. De aceea, România a avut în vedere anumite obiective care între timp au fost îndeplinite, precum înfiinţarea unei comunităţi de experţi în domeniul informaticii şi a securităţii reţelelor digitale, CERT-RO (Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică).[28] CERT – RO este acum un centru funcţional responsabil pentru ”prevenirea, analiza, identificarea şi reacţia la incidentele cibernetice” şi pentru dezvoltarea de politici publice în domeniu.[29] Există, de asemenea, instituţii naţionale implicate în activităţi specifice securităţii cibernetice, precum Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Serviciul Român de Informaţii, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal şi alte câteva având capabilităţi limitate.

Cu toate acestea, nu exită o instituţie centrală care să se ocupe specific de riscuri cibernetice la nivel naţional, având ca fundament o strategie de securitate cibernetică. Însă, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale are încă din iunie 2011 un document în lucru care se doreşte a fi prima Strategie de Securitate Cibernetică a României şi care ar stabili o legislaţie naţională, un cadru legal pentru activităţile viitoare în acest domeniu, precum şi o asemenea instituţie specializată.[30]

În ceea ce priveşte legislaţia şi regulile pentru utilizarea internetului, România are legi care reglementează comerţul electronic, dreptul de autor pentru materiale online, semnătura electronică, publicitatea online, protecţia datelor cu caracter personal, criminalitateainformatică, pornografia pe internet, guvernarea electronică şi comunicaţiile electronice. Există şi câteva proiecte iniţiate de Ministerul Comunicaţiilor pentru asigurarea condiţiilor minime de securitate pentru sistemele digitale ale administraţiei publice şi a datelor naţionale în format electronic. [31]

De asemenea, evenimente şi schimbări legislative la nivel internaţional pot avea un impact semnificativ asupra viziunii şi opţiunilor României în domeniul securităţii cibernetice. Asemenea schimbări sunt cele care au loc în Uniunea Europeană şi NATO, care în ultimii ani au adoptat reguli pentru utilizarea şi protejarea internetului şi care se străduiesc să adopte la rândul lor o strategie pentru această dimensiune a securităţii.

Uniunea Europeană

Deciziile Uniunii Europene pot avea un impact puternic asupra nivelului securităţii cibernetice în România, deoarece aceasta din urmă este obligată să implementeze legile şi reglementările adoptate la nivel european. Securitatea cibernetică nu a reprezentat o preocupare majoră pentru Uniune pentru cea mai mare parte a anilor 90, ci o componentă indirectă a două politici: cadrul care reglementa telecomunicaţiile şi cel pentru protecţia datelor.

Interesul Uniunii pentru securitatea cibernetică a fost declanşat odată cu cel pentru crima organizată şi delictele legate de internet care au început să apară în ultimul deceniu.[32] Abia în anul 2004 a fost înfiinţată o instiuţie care să se ocupe de criminalitatea cibernetică la nivelul european, Agenţia Europeană pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor (ENISA), care colectează şi analizează date, realizează analize de risc şi încercă să îmbunătăţească cooperarea între autorităţile de reglementare din statele membre.[33]

În 2005 a fost adoptată şi o Decizie Cadru pentru atacuri împotriva sistemele informatice, care abordează vulnerabilităţile acestor sisteme şi include pedepse penru majoritatea delictelor cibernetice. Ulterior însă, Uniunea Europeană a identificat diferenţe majore în ceea ce priveşte nivelul securităţii cibernetice al statelor membre care ar putea însemna un impediment pentru realizarea unei cooperări judiciare.[34] De aceea, în noiembrie 2010 a fost pus în aplicare primul exerciţiu pan-european pentru identificarea modurilor în care apărarea cibernetică a Europei poate fi realizată. Câteva din obiectivele care au fost stabilite în urma acestui test au fost: sporirea înţelegerii modului în care managementul unor atacuri cibernetice este efectuat în statele membre; stabilirea canalelor de comunicare, a punctelor de comunicare şi a procedurilor dintre statele membre în timpul unui atac; creşterea procedurilor de sprijin reciproc între membri în timpul unor incidente izolate şi în cazul unor atacuri cibernetice extinse etc.[35] Aşadar, având în vedere preocuparea din ce în ce mai accentuată a Uniunii Europene, este foarte probabil ca anul următor o strategie de securitate cibernetică la acest nivel să fi întocmită, care apoi în timp să fie implementată în toate statele membre, inclusiv în România. Dacă până în acel moment România nu va avea deja o strategie naţională în acest sens, cea a Uniunii va completa iniţiativele naţionale, oferind astfel ţării noastre posibilitatea de a scăpa de eticheta uneia dintre cele mai vulnerabile ţări din lume la atacuri cibernetice. Această concluzie a fost trasă în raportul din 2012 a McAfee, al doilea producător de programe antivirus din lume, în care România a primit doar 2,5 puncte din 5, din cauza lipsei unei legislaţii clare pentru spaţiul cibernetic, din cauza fondurilor insuficiente alocate pentru dezvoltarea dimensiunii securităţii cibernetice la nivel naţional, dar şi din cauza faptului că utilizatorii obişnuiţi de produse IT nu cunosc pericolele pe care le prezintă delictele cibernetice sau atacurile cibernetice.[36]

Articolul integral poate fi accesat aici.

Autor: Andra Alexandru

Sursa: Center for European Policy Evaluation
Foto:  jeffreynewmanlaw.wordpress.com

 

 

 

———–

[26] Strategia Naţională de Apărare a României, (2010): 12, accesat 7 ianuarie 2011, http://www.presidency.ro/static/ordine/SNAp/SNAp.pdf.

[27] Idem, 12-14.

[28] Idem, 25.

[29] CERT-RO, accesat 19 august 2012, http://www.cert-ro.eu/despre.php?lang=en.

[30] Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, “Strategia de securitate cibernetică a României”, accesat 19 august 2012, http://www.mcsi.ro/Transparenta-decizionala/21/Strategie_Cyber_23052011.

[31] “Ghid introductiv pentru aplicarea dispozitiilor legale referitoare la criminalitatea informatica”, accesat 19 august 2012, http://www.riti-internews.ro/Capitolul%2005%20-%20Reglementarea%20criminalitatii%20informatice.pdf.

[32] Fernando Mendez, The Governance and Regulation of the Internet in the European Union, the Unites States and Switzerland: A comparative Federalism Approach, Florence (2007): 203-205, accesat 7 ianuarie, 2011, http://cadmus.eui.eu/bitstream/handle/1814/7034/2007_Mendez_Final_version.pdf?sequence=1.

[33] Idem, 212-213.

[34] Idem, 210.

[35] “First EU cyber security exercise successfully concluded”, accesat 9 ianuarie 2011, http://www.net-security.org/secworld.php?id=10109.

[36] “România, printre cele mai vulnerabile ţări la atacuri cibernetice”, Cotidianul, 2 februarie 2012, accesat 19 august 2012, http://www.cotidianul.ro/romania-printre-cele-mai-vulnerabile-tari-la-atacuri-cibernetice-171445/

NATO

Forțele Aeriene Canadiene au revenit în România: 180 de militari și șase aeronave CF-188 Hornet vor executa misiuni de poliție aeriană întărită sub comanda NATO

Published

on

© Forţele Aeriene Române / Facebook

Ceremonia dedicată certificării detașamentului Forțelor Aeriene Canadiene, aflat în România pentru a executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită, a avut loc joi, 4 august, în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, potrivit comunicatului oficial.

Detașamentul canadian, format din aproximativ 180 de militari (piloți și personal tehnic) şi șase aeronave CF-188 Hornet, va executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO în următoarele patru luni, alături de militari aparținând Forțelor Aeriene Române şi aeronave F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR, iar alte două aeronave CF-188 Hornet vor participa, în aceeași perioadă, la exercițiile organizate cu aliații NATO.

Aceasta este cea de-a șasea rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Canadiene, după cele executate în 2017, 2018, 2019, 2020 și 2021. De asemenea, militarii canadieni au mai executat o misiune în România, la Câmpia Turzii, în anul 2014.

Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele canadiene.

Dislocarea avioanelor CF-188 Hornet în România este parte a implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianței atât în zona de nord, cât și în zona de sud și demonstrează unitatea și determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg: Rusia nu trebuie să câștige în Ucraina. Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească

Published

on

© NATO

Războiul Rusiei în Ucraina este un atac la adresa actualei ordini mondiale, a declarat, joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Stoltenberg, într-un discurs susținut în Norvegia, țara sa natală, a declarat că Europa „se confruntă cu cea mai periculoasă situație de după cel de-al Doilea Război Mondial” și că nu trebuie să i se permită Rusiei să câștige.

Potrivit înaltului oficial aliat, pentru a împiedica Rusia să aibă sorţi de izbândă, NATO şi ţările sale membre s-ar putea să trebuiască să sprijine în continuare Ucraina cu arme şi altă asistenţă pentru o perioadă lungă.

„Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească”, a declarat Stoltenberg. Acesta a adăugat că, dacă președintele rus Vladimir Putin se gândește să facă ceva similar cu o țară NATO, întreaga Alianță „va fi implicată imediat”.

Un principiu central al NATO este că un atac asupra unui membru este un atac asupra întregii organizații acum extinsă la 32 de membri, care s-au angajat să își vină în ajutor reciproc.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO invită Serbia și Kosovo ”să se angajeze în dialogul mediat de UE” pentru a-și ”soluționa diferendele”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut discuții telefonice cu președintele sârb și premierul kosovar, în încercarea de a stinge tensiunile apărute ca urmare a deciziilor administrative și la frontieră impuse de Pristina.

”Am discutat cu președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, despre tensiunile din nordul Kosovo. Toate părțile trebuie să se angajeze constructiv în dialogul mediat de UE și să-și soluționeze diferendele prin diplomație. Forța NATO (KFOR) este pregătită să intervină în cazul în care stabilitatea este pusă în pericol, în virtutea mandatului ONU”, a fost invitația lansată de Stoltenberg într-un mesaj publicat pe Twitter.

Forţa NATO în Kosovo numără un efectiv de 3.775 de militari din 28 de ţări, precizează Alianţa, potrivit căreia, mandatul acesteia este de a oferi un mediu sigur şi de a garanta libertatea de circulaţie ”în avantajul tuturor comunităţilor din Kosovo”, conform Agerpres

Secretarul general al NATO a avut o discuție pe această temă și cu prim-ministrul kosovar, Albin Kurti.

”Toate părțile trebuie să-și mențină calmul, să evite acțiunile unilaterale și să sprijine dialogul mediat de UE. Rămân în strâns contact cu Pristina și cu Belgradul”, a subliniat Jens Stoltenberg.

Decizia Pristinei de a impune permise de şedere temporare persoanelor care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă şi de a-i obliga pe sârbii kosovari să-şi înlocuiască plăcuţele de înmatriculare cu unele emise de Republica Kosovo a provocat o escaladare a tensiunilor.

Belgradul nu a recunoscut niciodată autoproclamata independenţă a Kosovo în 2008, la un deceniu după un război sângeros soldat cu circa 13.000 de morţi, majoritatea albanezi kosovari. De atunci, regiunea a fost scena unor fricţiuni regulate.

Sub presiunea Occidentului, cu precădere Statele Unite, aliat al Kosovo, Pristina a decis să amâne cu o lună, până la 1 septembrie, intrarea în vigoare a noilor măsuri la granița cu Serbia, gest salutat de UE prin vocea Înaltului său Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 hours ago

Ambasadorul României în SUA salută introducerea în Senatul american a proiectului de lege privind securitatea Mării Negre

ROMÂNIA6 hours ago

România ”condamnă ferm acțiunile militare nesăbuite ale forțelor ruse din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie”

U.E.7 hours ago

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

RUSIA7 hours ago

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Daniel Buda9 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

euro bani moneda
COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Politica antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la efectele exceptării de care beneficiază consorțiile de transport maritim de linie

ROMÂNIA10 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

ROMÂNIA11 hours ago

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

INTERNAȚIONAL5 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA6 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending