Consultările strategice și diplomatice dintre Statele Unite și Federația Rusă privind arhitectura de securitate în Europa s-au încheiat luni, la Geneva, după aproape opt ore, reliefând un dialog de pe poziții diametral opuse. În cadrul negocierilor conduse de secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, și de ministrul de externe adjunct al Rusiei, Serghei Riabkov, Washington-ul a sperat că ar putea elimina pericolul unei noi invazii ruse în Ucraina fără a accepta vreuna dintre solicitările în domeniul securităţii ale Rusiei, în timp ce Moscova a urmărit să obțină așa numite “garanții de securitate” privind limitarea extinderii NATO și non-desfășurarea de trupe aliate în statele ce au aderat post-1997, inclusiv România.

La finalul dialogului ce s-a desfășurat la sediul misiunii diplomatice americane de la Geneva Wendy Sherman a declarat că SUA au reiterat avertismentele occidentale în privinţa unei eventuale invadări a Ucrainei, au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile şi au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii uşilor deschise a NATO, în timp ce viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a descris aceste consultări drept profesioniste, dar a estimat că este nevoie de compromisuri şi a cerut Washingtonului să nu subestimeze riscul unei confruntări, relatează Reuters, AFP şi EFE, potrivit Agerpres.

SUA avertizează Rusia că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii ușilor deschise a NATO: Nu vom discuta despre securitatea europeană fără participarea aliaților și partenerilor

”Am fost fermi (…) în respingerea propunerilor de securitate care sunt pur şi simplu inacceptabile pentru SUA”, a punctat adjuncta secretarului de stat american. ”Nu vom permite nimănui să oprească politica NATO a uşilor deschise, care a fost mereu de bază în alianţa NATO”, a asigurat ea.

“Delegația SUA a ascultat preocupările Rusiei în materie de securitate și a prezentat propriile preocupări legate de stabilitatea strategică, precum și idei pentru acțiuni reciproce în vederea îmbunătățirii stabilității strategice”, a transmis și Departamentul de Stat într-un comunicat sintetic al reuniunii.

Potrivit diplomației americane, Sherman a precizat în mod “clar” faptul că abordarea diplomatică oferă singura soluție durabilă la preocupările de securitate ale Rusiei și ale Statelor Unite, însă aceasta a avertizat Rusia: “Deși Statele Unite sunt angajate în diplomație, sunt pregătite să impună costuri economice și politice semnificative, în strânsă coordonare cu aliații și partenerii lor, în cazul în care Rusia își intensifică acțiunile agresive împotriva Ucrainei”.

De asemenea, secretarul de stat adjunct a reiterat că Statele Unite nu vor discuta despre securitatea europeană fără participarea aliaților și partenerilor. Mai mult, într-o fișă informativă făcută publică în ajunul tratativelor cu Rusia, Casa Albă a prezentat eforturile diplomatice ale SUA de a implica aliații europeni în aceste discuții, arătând că președintele Joe Biden a vorbit în acest răstimp cu 16 lideri aliați din Europa, precum și cu președintele Ucrainei, în timp ce secretarul de stat Antony Blinken a purtat consultări la nivelul G7, NATO și cu partenerii din Uniunea Europeană.

De altfel, Wendy Sherman urmează să se deplaseze marți la Bruxelles pentru a informa Consiliul Nord-Atlantic la sediul NATO și pentru a se întâlni, de asemenea, cu Comitetul politic și de securitate al UE. Ea va conduce și delegația SUA la reuniunea Consiliului NATO-Rusia. 

Moscova cere garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO

De cealaltă parte, Serghei Riabkov a descris discuţiile cu SUA privind arhitectura de securitate drept ”complicate, dar foarte profesioniste, profunde şi concrete” şi a estimat că este nevoie de un progres şi de compromisuri, el asigurând că Rusia ”nu are intenţia” să atace Ucraina.

El a apreciat că există o bază pentru o înţelegere între Rusia şi SUA şi că ”situaţia nu este disperată”, dar a transmis Washingtonului să nu ”subestimeze” riscul unei confruntări. Riabkov a confirmat că discuţiile de la Geneva nu au adus progrese în problema excluderii Ucrainei dintr-o eventuală nouă extindere a NATO, excludere cerută insistent de Moscova.

Rusia are nevoie de garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO, a subliniat responsabilul rus. Garanţiile de securitate privind neextinderea NATO sunt un ”imperativ absolut” pentru Rusia, la fel şi cele privind desfăşurarea armamentului ofensiv care ameninţă teritoriul rus, a explicat el. Mai mult, NATO trebuie să renunţe la ”asimilarea” teritoriului ţărilor care au intrat în această alianţă după 1997, a continuat Riabkov. Dacă nu vor exista progrese în aceste trei direcţii cheie, Rusia nu va putea ”face concesii”, a conchis diplomatul rus, susţinând că Moscova caută ”compromisuri” şi un ”echilibru de interese”.

Răspunsul Moscovei faţă de un eşec al negocierilor de securitate cu SUA va fi de natură tehnico-militară, a mai spus vice-ministrul de externe rus, refuzând să precizeze la ce măsuri se referă în mod concret, menţionând doar că deocamdată Moscova se concentrează pe diplomaţie şi nu doreşte să discute despre noi desfăşurări militare pe care le-ar putea întreprinde în eventualitatea unui eşec al discuţiilor cu Washingtonul.

Pe fondul creșterii tensiunilor geopolitice din cauza Ucrainei, Rusia a prezentat pe 17 decembrie Statelor Unite și NATO două proiecte de tratate care prezintă un set de “garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO, inclusiv către Ucraina și Georgia, și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare și de a înceta orice activități militare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără statele din Europa de Est – Polonia, Ungaria, Republica Cehă, România și statele baltice -, care sunt toate membre NATO.

Luni a început o săptămână crucială pentru securitatea europeană. La Geneva a avut loc o rundă de discuţii ruso-americane pe probleme de securitate, a treia astfel de reuniune diplomatică sub apanajul Dialogului pentru Stabilitate Strategică (SSD) după summitul dintre Joe Biden și Vladimir Putin din 16 iunie 2021, dar prima piatră de încercare în tratativele dintre Washington și Moscova în lumina noilor pretenții ale Rusiei.

În paralel, la sediul Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles a avut loc o întrunire a Comisiei NATO-Ucraina, calificată de secretarul general Jens Stoltenberg “drept o oportunitate de a face schimb de evaluări privind situația de securitate, de a exprima sprijinul ferm al aliaților pentru Ucraina și de a se coordona înainte de angajamentele diplomatice cu Moscova”.

Discuțiile dintre Occident și Rusia vor continua miercuri și joi la Bruxelles și la Viena, în formatul Consiliului NATO – Rusia și la nivelul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Atât reuniunea Consiliului NATO-Rusia, cât și întrunirea din cadrul OSCE, vor avea rolul de a-i include și pe europeni în tratative, după ce SUA, aliații europeni și Uniunea Europeană și-au armonizat pozițiile și și-au ranforsat unitatea în cadrul unei videoconferințe extraordinare a miniștrilor de externe din NATO și în cursul unei convorbiri telefonice între șeful diplomației americane și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. Un moment separat de consultări a avut loc și între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american.