Connect with us

NATO

Securitatea europeană: SUA avertizează că nu vor permite Rusiei să pună capăt politicii ușilor deschise a NATO, în timp ce Moscova cere garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO

Published

on

© US Mission Geneva

Consultările strategice și diplomatice dintre Statele Unite și Federația Rusă privind arhitectura de securitate în Europa s-au încheiat luni, la Geneva, după aproape opt ore, reliefând un dialog de pe poziții diametral opuse. În cadrul negocierilor conduse de secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, și de ministrul de externe adjunct al Rusiei, Serghei Riabkov, Washington-ul a sperat că ar putea elimina pericolul unei noi invazii ruse în Ucraina fără a accepta vreuna dintre solicitările în domeniul securităţii ale Rusiei, în timp ce Moscova a urmărit să obțină așa numite “garanții de securitate” privind limitarea extinderii NATO și non-desfășurarea de trupe aliate în statele ce au aderat post-1997, inclusiv România.

La finalul dialogului ce s-a desfășurat la sediul misiunii diplomatice americane de la Geneva Wendy Sherman a declarat că SUA au reiterat avertismentele occidentale în privinţa unei eventuale invadări a Ucrainei, au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile şi au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii uşilor deschise a NATO, în timp ce viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a descris aceste consultări drept profesioniste, dar a estimat că este nevoie de compromisuri şi a cerut Washingtonului să nu subestimeze riscul unei confruntări, relatează Reuters, AFP şi EFE, potrivit Agerpres.

SUA avertizează Rusia că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii ușilor deschise a NATO: Nu vom discuta despre securitatea europeană fără participarea aliaților și partenerilor

”Am fost fermi (…) în respingerea propunerilor de securitate care sunt pur şi simplu inacceptabile pentru SUA”, a punctat adjuncta secretarului de stat american. ”Nu vom permite nimănui să oprească politica NATO a uşilor deschise, care a fost mereu de bază în alianţa NATO”, a asigurat ea.

“Delegația SUA a ascultat preocupările Rusiei în materie de securitate și a prezentat propriile preocupări legate de stabilitatea strategică, precum și idei pentru acțiuni reciproce în vederea îmbunătățirii stabilității strategice”, a transmis și Departamentul de Stat într-un comunicat sintetic al reuniunii.

Potrivit diplomației americane, Sherman a precizat în mod “clar” faptul că abordarea diplomatică oferă singura soluție durabilă la preocupările de securitate ale Rusiei și ale Statelor Unite, însă aceasta a avertizat Rusia: “Deși Statele Unite sunt angajate în diplomație, sunt pregătite să impună costuri economice și politice semnificative, în strânsă coordonare cu aliații și partenerii lor, în cazul în care Rusia își intensifică acțiunile agresive împotriva Ucrainei”.

De asemenea, secretarul de stat adjunct a reiterat că Statele Unite nu vor discuta despre securitatea europeană fără participarea aliaților și partenerilor. Mai mult, într-o fișă informativă făcută publică în ajunul tratativelor cu Rusia, Casa Albă a prezentat eforturile diplomatice ale SUA de a implica aliații europeni în aceste discuții, arătând că președintele Joe Biden a vorbit în acest răstimp cu 16 lideri aliați din Europa, precum și cu președintele Ucrainei, în timp ce secretarul de stat Antony Blinken a purtat consultări la nivelul G7, NATO și cu partenerii din Uniunea Europeană.

De altfel, Wendy Sherman urmează să se deplaseze marți la Bruxelles pentru a informa Consiliul Nord-Atlantic la sediul NATO și pentru a se întâlni, de asemenea, cu Comitetul politic și de securitate al UE. Ea va conduce și delegația SUA la reuniunea Consiliului NATO-Rusia. 

Moscova cere garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO

De cealaltă parte, Serghei Riabkov a descris discuţiile cu SUA privind arhitectura de securitate drept ”complicate, dar foarte profesioniste, profunde şi concrete” şi a estimat că este nevoie de un progres şi de compromisuri, el asigurând că Rusia ”nu are intenţia” să atace Ucraina.

El a apreciat că există o bază pentru o înţelegere între Rusia şi SUA şi că ”situaţia nu este disperată”, dar a transmis Washingtonului să nu ”subestimeze” riscul unei confruntări. Riabkov a confirmat că discuţiile de la Geneva nu au adus progrese în problema excluderii Ucrainei dintr-o eventuală nouă extindere a NATO, excludere cerută insistent de Moscova.

Rusia are nevoie de garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO, a subliniat responsabilul rus. Garanţiile de securitate privind neextinderea NATO sunt un ”imperativ absolut” pentru Rusia, la fel şi cele privind desfăşurarea armamentului ofensiv care ameninţă teritoriul rus, a explicat el. Mai mult, NATO trebuie să renunţe la ”asimilarea” teritoriului ţărilor care au intrat în această alianţă după 1997, a continuat Riabkov. Dacă nu vor exista progrese în aceste trei direcţii cheie, Rusia nu va putea ”face concesii”, a conchis diplomatul rus, susţinând că Moscova caută ”compromisuri” şi un ”echilibru de interese”.

Răspunsul Moscovei faţă de un eşec al negocierilor de securitate cu SUA va fi de natură tehnico-militară, a mai spus vice-ministrul de externe rus, refuzând să precizeze la ce măsuri se referă în mod concret, menţionând doar că deocamdată Moscova se concentrează pe diplomaţie şi nu doreşte să discute despre noi desfăşurări militare pe care le-ar putea întreprinde în eventualitatea unui eşec al discuţiilor cu Washingtonul.

Pe fondul creșterii tensiunilor geopolitice din cauza Ucrainei, Rusia a prezentat pe 17 decembrie Statelor Unite și NATO două proiecte de tratate care prezintă un set de “garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO, inclusiv către Ucraina și Georgia, și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare și de a înceta orice activități militare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără statele din Europa de Est – Polonia, Ungaria, Republica Cehă, România și statele baltice -, care sunt toate membre NATO.

Luni a început o săptămână crucială pentru securitatea europeană. La Geneva a avut loc o rundă de discuţii ruso-americane pe probleme de securitate, a treia astfel de reuniune diplomatică sub apanajul Dialogului pentru Stabilitate Strategică (SSD) după summitul dintre Joe Biden și Vladimir Putin din 16 iunie 2021, dar prima piatră de încercare în tratativele dintre Washington și Moscova în lumina noilor pretenții ale Rusiei.

În paralel, la sediul Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles a avut loc o întrunire a Comisiei NATO-Ucraina, calificată de secretarul general Jens Stoltenberg “drept o oportunitate de a face schimb de evaluări privind situația de securitate, de a exprima sprijinul ferm al aliaților pentru Ucraina și de a se coordona înainte de angajamentele diplomatice cu Moscova”.

Discuțiile dintre Occident și Rusia vor continua miercuri și joi la Bruxelles și la Viena, în formatul Consiliului NATO – Rusia și la nivelul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Atât reuniunea Consiliului NATO-Rusia, cât și întrunirea din cadrul OSCE, vor avea rolul de a-i include și pe europeni în tratative, după ce SUA, aliații europeni și Uniunea Europeană și-au armonizat pozițiile și și-au ranforsat unitatea în cadrul unei videoconferințe extraordinare a miniștrilor de externe din NATO și în cursul unei convorbiri telefonice între șeful diplomației americane și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. Un moment separat de consultări a avut loc și între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

Published

on

© NATO

Înaintea summitului de la Madrid unde va adopta decizii istorice și fără precedent pentru viitorul securității europene puternic afectate de invazia militară a Rusiei în Ucraina, peste 70% dintre cetățenii țărilor aliate și 85% dintre cetățenii români consideră că NATO este important pentru securitatea țărilor lor, iar 60% dintre aceștia și 80% dintre români sunt de părere că țara lor este mai sigură ca urmare a cooperării dintre națiunile nord-americane și europene.

Pe 29 și 30 iunie, la Madrid, liderii celor 30 de țări nord-atlantice vor lua decizii în cinci domenii-cheie, inclusiv aprobarea noului Concept strategic al NATO, consolidarea descurajării și apărării , continuarea sprijinului aliat pentru Ucraina și alți parteneri aflați în situații de risc, inclusiv Republica Moldova, îmbunătățirea împărțirii sarcinilor și abordarea cererilor istorice de aderare la NATO depuse de Finlanda și Suedia. În timp ce Concept Strategic va reprezenta ”planul cardinal pentru viitorul Alianţe” şi ”va stabili poziţia comună aliată faţă de Rusia, provocările emergente şi China, precum şi cooperarea cu UE, care a atins niveluri fără precedent”, România și celelalte țări de pe flancul estic așteaptă definirea Rusiei ca principală amenințare la adresa securității euro-atlantice, întărirea planurilor de apărare pentru flancul estic și creșterea semnificativă a prezenței militare a NATO în regiune.

În acest context, NATO a comandat un sondaj în toate cele 30 de țări aliate pentru a înțelege percepțiile cetățenilor aliați, inclusiv în ceea ce privește sprijinul pentru aderarea la NATO, apărarea colectivă și legătura transatlantică.

Astfel, 60% dintre cetățenii aliați consideră că țara lor este mai sigură ca urmare a cooperării dintre națiunile nord-americane și europene. La acest capitol, țările fruntașe în termeni de percepție socială sunt Lituania (84%), Danemarca (80%) și România (80%).

© NATO

Peste 70 % dintre cetățenii aliați consideră că NATO este important pentru securitatea viitoare a țării lor și sprijină apartenența țării lor la NATO. Astfel, la întrebarea “Cât de important considerați că este NATO pentru viitorul securității țării voastre?”, cel mai ridicat nivel de apreciere a fost înregistrat în Portugalia (88%), Polonia (87%), Lituania (86%) și România (85%).

© NATO

În eventualitatea unui vot popular pentru a decide apartenența țării lor la NATO, 90% dintre polonezi ar alege rămânerea în NATO, aceeași opțiune fiind împărtășită și de 89% dintre lituaniei, 88% dintre portughezi și 87% dintre români, danezi și luxemburghezi.

Media la nivelul Alianței este la 84%, însă această evaluare exclude voturile “nu știu”.

© NATO

Aproximativ două treimi sunt de acord că țara lor ar trebui să apere o altă țară dacă este atacată (67%). Aceeași opinie este împărtășită, la niveluri naționale, de 73% dintre români.

© NATO

Totodată, 62% dintre cetățenii aliați consideră că apartenența la NATO face ca un atac străin să fie mai puțin probabil. Opinia este împărtășită și de 76% dintre cetățenii români.

© NATO

Aproape 80% dintre cetățenii aliați susțin menținerea sau creșterea cheltuielilor pentru apărare, o idee cu care sunt de acord și 89% dintre bulgari și polonezi, 88% dintre germani și 86% dintre români.

© NATO

Setul de date pentru 2022 include măsurători suplimentare privind invazia Rusiei în Ucraina. Rezultatele indică faptul că 67% dintre respondenți consideră că invazia a afectat siguranța și securitatea țării lor.

La nivel național, 76% dintre români împărtășesc ideea că securitatea țării lor a fost afectată de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

© NATO

De asemenea, 70% dintre cetățenii aliați sunt îngrijorați de posibilitatea izbucnirii unui război în țările NATO, cu percepții ridicate în acest sens în Portugalia (84%), Spania (84%), Bulgaria (81%), Italia (80%) și România (79%).

© NATO

Un număr tot mai mare de cetățeni au o părere nefavorabilă despre Rusia (68%). Opiniile nefavorabile față de Rusia au crescut cu 27 de puncte procentuale din 2021. China este, de asemenea, văzută nefavorabil de 52% dintre respondenți, ceea ce reprezintă o creștere cu 11 puncte procentuale față de 2021.

Citiți și NATO va avea un noul model de apărare pentru flancul estic: Mai multe forțe vor fi dislocate în avans, inclusiv forțe specifice pentru apărarea anumitor aliați

Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, Alianța Nord-Atlantică își va adopta următorul Concept Strategic, document care va avea o greutate net superioară declarației comune a summitului. Un sfert de secol mai târziu, Madridul va fi gazda unor noi decizii istorice euro-atlantice. Summitul din 1997, coincident cu anul semnării Actului Fondator NATO-Rusia, a deschis calea extinderii Alianței Nord-Atlantice către est, cu decizia acceptării Cehiei, Poloniei și Ungariei în Alianță începând cu anul 1999. Summitul din 2022 va fi dominat, alături de Conceptul Strategic, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Continue Reading

NATO

Raport privind cooperarea UE-NATO: În acest „moment critic” pentru securitatea euroatlantică, parteneriatul strategic este „mai solid ca niciodată”

Published

on

© Daniel Petrescu/ Facebook

Cel de al șaptelea raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește cooperarea dintre Uniunea Europeană și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, arată că din prima zi a invaziei Rusiei în Ucraina, UE și NATO și-au intensificat activitatea, demonstrând unitate deplină și hotărâre comună în condamnarea războiului de agresiune al Rusiei și în sprijinirea Ucrainei pentru a se apăra și a-și proteja populația.

Raportul detaliază progresele realizate între iunie 2021 și mai 2022, demonstrând rezultate concrete în toate domeniile de cooperare, informează comunicatul oficial

Potrivit acestuia, parteneriatul strategic UE-NATO este mai solid și mai relevant ca niciodată în acest moment critic pentru securitatea euroatlantică.

În acest context, raportul subliniază, în special, faptul că dialogul politic și mesajele comune dintre UE și NATO au fost consolidate în continuare, consultările politice bine stabilite au continuat în mod accelerat în diferite contexte, inclusiv prin reuniuni periodice între Comitetul politic și de securitate al UE și Consiliul Nord-Atlantic și prin informări încrucișate frecvente în cadrul comitetelor și grupurilor de lucru respective, precum și că direcțiile de lucru convenite în materie de cooperare au continuat să producă rezultate concrete.

Printre acestea din urmă se numără, printre altele: dialogul structurat nou-înființat al personalului privind reziliența; cooperarea în domeniul comunicațiilor strategice și al combaterii manipulării informațiilor străine și a interferențelor; continuarea eforturilor de asigurare a coerenței rezultatelor între procesele de planificare a apărării ale UE și NATO, în cazul în care cerințele se suprapun; continuarea schimburilor prin intermediul dialogului structurat al personalului privind mobilitatea militară; și interacțiunile specifice ale personalului privind Ucraina.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO atrage atenția că războiul din Ucraina ar putea dura ani: Nu trebuie să renunțăm la susținerea acestei țări

Published

on

© NATO

Războiul declanșat de Rusia în Ucraina ar putea dura ani de zile, a atras atenția secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru săptămânalul german ”Bild am Sonntag”, în contextul în care Alianța Nord-Atlantică se pregătește de un summit crucial ce va avea loc la Madrid la sfârșitul acestei luni, anunță Reuters, citat de Digi24.

Oficialul NATO a apreciat că livrarea de armament de ultimă generație către trupele ucrainene ar crește șansele de a elibera regiunea Donbas, aflată sub control rusesc.

”Trebuie să ne pregătim pentru faptul că ar putea dura ani de zile. Nu trebuie să renunțăm la susținerea Ucrainei. Chiar dacă sunt ridicate costurile, nu doar în ceea ce privește sprijinul militar, ci și din cauza creșterii prețurilor la energie și alimente”, a explicat Stoltenberg.

Liderii din cadrul NATO, care se vor reuni la summitul de la Madrid, vor stabili un pachet de asistență pentru Ucraina astfel încât această țară aflată în război să treacă de la vechiul armament din epoca sovietică la echipamentul standard NATO, a declarat Stoltenberg la începutul acestei săptămâni.

Tot în această săptămână, președintele francez, Emmanuel Macron, cancelarul german, Olaf Scholz, și premierul Italiei, Mario Draghi, cărora li s-a alăturat președintele României, Klaus Iohannis, au efectuat o vizită istorică la Kiev pentru a-și arăta sprijinul față de Ucraina, invadată de Rusia în luna februarie.

Cu acest prilej, liderul francez a promis că va livra Ucrainei alte șase tunuri Caesar, fapt ce duce numărul acestor arme la 18.

”Atâta timp cât va fi necesar, până când pacea va reveni într-o Ucraină liberă și independentă, vom rămâne implicați. Sprijin umanitar, economic și militar pentru a permite soldaților ucraineni să facă diferența pe teren împotriva atacurilor armatei ruse”, a subliniat Emmanuel Macron într-o conferință comună de presă.

De cealaltă parte, cancelarul german, Olaf Scholz, a dat asigurări că țara sa va continua să livreze arme Ucrainei atâta timp cât va fi nevoie, punctând că ”este inacceptabil ce face Rusia”.

Un anunț similar a venit și din partea premierului britanic, Boris Johnson, care a călcat pe urmele celor patru lideri europeni și a efectuat vineri o vizită surpriză la Kiev de unde s-a oferit să lanseze o operațiune de antrenament pentru forțele ucrainene, cu potențialul de a antrena până la 10.000 de soldați la fiecare patru luni.

Proaspăt întors din capitala Ucrainei, acesta a îndemnat Occidentul să continue să sprijine poporul ucrainean, în contextul în începe să se instaleze ”o oboseală față de chestiunea ucraineană”, afirmând că ”ar fi o catastrofă” dacă Vladimir Putin va obține victoria.

Continue Reading

Facebook

G79 mins ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL46 mins ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA17 hours ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

NATO18 hours ago

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

CONSILIUL EUROPEAN19 hours ago

Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron s-ar putea reuni în premieră la Praga, în toamnă. Formatul va reuni liderii UE și liderii țărilor aspirante la UE

ROMÂNIA19 hours ago

Klaus Iohannis le-a prezentat liderilor din UE eforturile României pentru a asigura securitatea alimentară globală în contextul blocadei rusești a porturilor ucrainene

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi2 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL4 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac7 days ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending