Înaintea summitului de la Madrid unde va adopta decizii istorice și fără precedent pentru viitorul securității europene puternic afectate de invazia militară a Rusiei în Ucraina, peste 70% dintre cetățenii țărilor aliate și 85% dintre cetățenii români consideră că NATO este important pentru securitatea țărilor lor, iar 60% dintre aceștia și 80% dintre români sunt de părere că țara lor este mai sigură ca urmare a cooperării dintre națiunile nord-americane și europene.

Pe 29 și 30 iunie, la Madrid, liderii celor 30 de țări nord-atlantice vor lua decizii în cinci domenii-cheie, inclusiv aprobarea noului Concept strategic al NATO, consolidarea descurajării și apărării , continuarea sprijinului aliat pentru Ucraina și alți parteneri aflați în situații de risc, inclusiv Republica Moldova, îmbunătățirea împărțirii sarcinilor și abordarea cererilor istorice de aderare la NATO depuse de Finlanda și Suedia. În timp ce Concept Strategic va reprezenta ”planul cardinal pentru viitorul Alianţe” şi ”va stabili poziţia comună aliată faţă de Rusia, provocările emergente şi China, precum şi cooperarea cu UE, care a atins niveluri fără precedent”, România și celelalte țări de pe flancul estic așteaptă definirea Rusiei ca principală amenințare la adresa securității euro-atlantice, întărirea planurilor de apărare pentru flancul estic și creșterea semnificativă a prezenței militare a NATO în regiune.

În acest context, NATO a comandat un sondaj în toate cele 30 de țări aliate pentru a înțelege percepțiile cetățenilor aliați, inclusiv în ceea ce privește sprijinul pentru aderarea la NATO, apărarea colectivă și legătura transatlantică.

Astfel, 60% dintre cetățenii aliați consideră că țara lor este mai sigură ca urmare a cooperării dintre națiunile nord-americane și europene. La acest capitol, țările fruntașe în termeni de percepție socială sunt Lituania (84%), Danemarca (80%) și România (80%).

© NATO

Peste 70 % dintre cetățenii aliați consideră că NATO este important pentru securitatea viitoare a țării lor și sprijină apartenența țării lor la NATO. Astfel, la întrebarea “Cât de important considerați că este NATO pentru viitorul securității țării voastre?”, cel mai ridicat nivel de apreciere a fost înregistrat în Portugalia (88%), Polonia (87%), Lituania (86%) și România (85%).

© NATO

În eventualitatea unui vot popular pentru a decide apartenența țării lor la NATO, 90% dintre polonezi ar alege rămânerea în NATO, aceeași opțiune fiind împărtășită și de 89% dintre lituaniei, 88% dintre portughezi și 87% dintre români, danezi și luxemburghezi.

Media la nivelul Alianței este la 84%, însă această evaluare exclude voturile “nu știu”.

© NATO

Aproximativ două treimi sunt de acord că țara lor ar trebui să apere o altă țară dacă este atacată (67%). Aceeași opinie este împărtășită, la niveluri naționale, de 73% dintre români.

© NATO

Totodată, 62% dintre cetățenii aliați consideră că apartenența la NATO face ca un atac străin să fie mai puțin probabil. Opinia este împărtășită și de 76% dintre cetățenii români.

© NATO

Aproape 80% dintre cetățenii aliați susțin menținerea sau creșterea cheltuielilor pentru apărare, o idee cu care sunt de acord și 89% dintre bulgari și polonezi, 88% dintre germani și 86% dintre români.

© NATO

Setul de date pentru 2022 include măsurători suplimentare privind invazia Rusiei în Ucraina. Rezultatele indică faptul că 67% dintre respondenți consideră că invazia a afectat siguranța și securitatea țării lor.

La nivel național, 76% dintre români împărtășesc ideea că securitatea țării lor a fost afectată de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

© NATO

De asemenea, 70% dintre cetățenii aliați sunt îngrijorați de posibilitatea izbucnirii unui război în țările NATO, cu percepții ridicate în acest sens în Portugalia (84%), Spania (84%), Bulgaria (81%), Italia (80%) și România (79%).

© NATO

Un număr tot mai mare de cetățeni au o părere nefavorabilă despre Rusia (68%). Opiniile nefavorabile față de Rusia au crescut cu 27 de puncte procentuale din 2021. China este, de asemenea, văzută nefavorabil de 52% dintre respondenți, ceea ce reprezintă o creștere cu 11 puncte procentuale față de 2021.

Citiți și NATO va avea un noul model de apărare pentru flancul estic: Mai multe forțe vor fi dislocate în avans, inclusiv forțe specifice pentru apărarea anumitor aliați

Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, Alianța Nord-Atlantică își va adopta următorul Concept Strategic, document care va avea o greutate net superioară declarației comune a summitului. Un sfert de secol mai târziu, Madridul va fi gazda unor noi decizii istorice euro-atlantice. Summitul din 1997, coincident cu anul semnării Actului Fondator NATO-Rusia, a deschis calea extinderii Alianței Nord-Atlantice către est, cu decizia acceptării Cehiei, Poloniei și Ungariei în Alianță începând cu anul 1999. Summitul din 2022 va fi dominat, alături de Conceptul Strategic, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Cel de al șaptelea raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește cooperarea dintre Uniunea Europeană și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, arată că din prima zi a invaziei Rusiei în Ucraina, UE și NATO și-au intensificat activitatea, demonstrând unitate deplină și hotărâre comună în condamnarea războiului de agresiune al Rusiei și în sprijinirea Ucrainei pentru a se apăra și a-și proteja populația.

Raportul detaliază progresele realizate între iunie 2021 și mai 2022, demonstrând rezultate concrete în toate domeniile de cooperare, informează comunicatul oficial. 

Potrivit acestuia, parteneriatul strategic UE-NATO este mai solid și mai relevant ca niciodată în acest moment critic pentru securitatea euroatlantică.

În acest context, raportul subliniază, în special, faptul că dialogul politic și mesajele comune dintre UE și NATO au fost consolidate în continuare, consultările politice bine stabilite au continuat în mod accelerat în diferite contexte, inclusiv prin reuniuni periodice între Comitetul politic și de securitate al UE și Consiliul Nord-Atlantic și prin informări încrucișate frecvente în cadrul comitetelor și grupurilor de lucru respective, precum și că direcțiile de lucru convenite în materie de cooperare au continuat să producă rezultate concrete.

Printre acestea din urmă se numără, printre altele: dialogul structurat nou-înființat al personalului privind reziliența; cooperarea în domeniul comunicațiilor strategice și al combaterii manipulării informațiilor străine și a interferențelor; continuarea eforturilor de asigurare a coerenței rezultatelor între procesele de planificare a apărării ale UE și NATO, în cazul în care cerințele se suprapun; continuarea schimburilor prin intermediul dialogului structurat al personalului privind mobilitatea militară; și interacțiunile specifice ale personalului privind Ucraina.

Războiul declanșat de Rusia în Ucraina ar putea dura ani de zile, a atras atenția secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru săptămânalul german ”Bild am Sonntag”, în contextul în care Alianța Nord-Atlantică se pregătește de un summit crucial ce va avea loc la Madrid la sfârșitul acestei luni, anunță Reuters, citat de Digi24.

Oficialul NATO a apreciat că livrarea de armament de ultimă generație către trupele ucrainene ar crește șansele de a elibera regiunea Donbas, aflată sub control rusesc.

”Trebuie să ne pregătim pentru faptul că ar putea dura ani de zile. Nu trebuie să renunțăm la susținerea Ucrainei. Chiar dacă sunt ridicate costurile, nu doar în ceea ce privește sprijinul militar, ci și din cauza creșterii prețurilor la energie și alimente”, a explicat Stoltenberg.

Liderii din cadrul NATO, care se vor reuni la summitul de la Madrid, vor stabili un pachet de asistență pentru Ucraina astfel încât această țară aflată în război să treacă de la vechiul armament din epoca sovietică la echipamentul standard NATO, a declarat Stoltenberg la începutul acestei săptămâni.

Tot în această săptămână, președintele francez, Emmanuel Macron, cancelarul german, Olaf Scholz, și premierul Italiei, Mario Draghi, cărora li s-a alăturat președintele României, Klaus Iohannis, au efectuat o vizită istorică la Kiev pentru a-și arăta sprijinul față de Ucraina, invadată de Rusia în luna februarie.

Cu acest prilej, liderul francez a promis că va livra Ucrainei alte șase tunuri Caesar, fapt ce duce numărul acestor arme la 18.

”Atâta timp cât va fi necesar, până când pacea va reveni într-o Ucraină liberă și independentă, vom rămâne implicați. Sprijin umanitar, economic și militar pentru a permite soldaților ucraineni să facă diferența pe teren împotriva atacurilor armatei ruse”, a subliniat Emmanuel Macron într-o conferință comună de presă.

De cealaltă parte, cancelarul german, Olaf Scholz, a dat asigurări că țara sa va continua să livreze arme Ucrainei atâta timp cât va fi nevoie, punctând că ”este inacceptabil ce face Rusia”.

Un anunț similar a venit și din partea premierului britanic, Boris Johnson, care a călcat pe urmele celor patru lideri europeni și a efectuat vineri o vizită surpriză la Kiev de unde s-a oferit să lanseze o operațiune de antrenament pentru forțele ucrainene, cu potențialul de a antrena până la 10.000 de soldați la fiecare patru luni.

Proaspăt întors din capitala Ucrainei, acesta a îndemnat Occidentul să continue să sprijine poporul ucrainean, în contextul în începe să se instaleze ”o oboseală față de chestiunea ucraineană”, afirmând că ”ar fi o catastrofă” dacă Vladimir Putin va obține victoria.