Connect with us

CONSILIUL UE

Securitatea R. Moldova: România a propus crearea unei misiuni civile UE, a unui centru pentru combaterea dezinformării și a unui regim de sancțiuni împotriva celor care încearcă să destabilizeze R. Moldova

Published

on

© European Union, 2023

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a participat, luni, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care a avut loc la Bruxelles, și unde şefii celor 27 de diplomaţii naționale europene au avut un “dialog consistent” cu omologul lor Nicu Popescu privind situaţia din Republica Moldova, context în care șeful diplomației române a propus crearea unei misiuni civile a UE pentru R. Moldova, crearea unui centru StratCom pentru combaterea dezinformării și declanșarea procesului privind crearea unui regim de sancțiuni la adresa Rusiei pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul dialogului cu ministrul de externe al Republicii Moldova Nicu Popescu, realizat la propunerea ministrului de externe Bogdan Aurescu, șeful diplomației române a evidențiat oportunitatea discuțiilor, dată fiind menținerea la un grad ridicat a amenințărilor la adresa securității și stabilității Republicii Moldova, inclusiv în contextul tentativelor ruse de destabilizare, și a subliniat poziția fermă de condamnare a acestora și de susținere a României pentru Republica Moldova pe acest subiect.

De asemenea, a salutat angajamentul solid al noii echipe guvernamentale de la Chișinău pentru continuarea procesului de reformă în vederea integrării europene a acestui stat.

Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat necesitatea sprijinirii Republicii Moldova pe mai multe planuri, pentru a putea face față atitudinii foarte asertive a Rusiei. 

Astfel, cu privire la domeniul securitar și al rezilienței, a menționat utilitatea creării unei misiuni civile a UE pentru Republica Moldova, plecând de la nevoile anunțate de Chișinău, precum și sprijinirea creării unui centru StratCom în vederea combaterii dezinformării. De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a menționat necesitatea utilizării întregului instrumentar de politică externă pentru un răspuns comun al UE la acțiunile externe de destabilizare a Republicii Moldova, pentru a preveni ca acțiunile Rusiei să conducă la destabilizarea întregii regiuni. 

În acest context, ministrul Aurescu a înaintat spre reflecție și analiză juridică propunerea de creare a unui regim separat de sancțiuni pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, a ordinii sale constituționale și a statului de drept, propunere susținută ferm de ministrul de externe Nicu Popescu și de alți miniștri europeni; în acest context, Înaltul Reprezentant Borrell a decis declanșarea procesului de reflecție privind crearea regimului sancționator. 

Pe palierul integrării europene, ministrul Aurescu a susținut nevoia ancorării ireversibile a Republicii Moldova la UE, cu accent pe măsurile necesare în perioada următoare, printre care crearea unui plan de acțiune pentru integrarea pe piața internă, liberalizarea comerțului, rezolvarea aspectelor privind accesul la serviciile de roaming, interconectarea cu UE în domeniul energiei electrice, prin România etc.


Citiți și

Bogdan Aurescu: România propune crearea unui regim de sancțiuni UE la adresa Rusiei pentru încercările de a destabiliza R. Moldova

Bogdan Aurescu: România va continua sprijinul multidimensional pentru Ucraina și susține adoptarea rapidă a celui de-al zecelea pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei

La propunerea lui Bogdan Aurescu, miniștrii de externe din UE vor avea un schimb de opinii informal cu Nicu Popescu. Ministrul român de externe va propune crearea unei misiuni civile a UE pentru consolidarea securității R. Moldova


Potrivit MAE, miniştrii europeni au dezbătut şi războiul Rusiei împotriva Ucrainei, situaţia din Afganistan, evoluţiile din Iran, cu accent pe situaţia drepturilor omului şi cooperarea Iranului cu Rusia în domeniul militar, precum şi diplomaţia climatică şi energetică.

Referitor la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul Aurescu a reafirmat angajamentul ţării noastre de susţinere pentru Ucraina şi a menţionat sprijinul multidimensional pe care ţara noastră l-a acordat Ucrainei în ultimul an – tranzitul, în vederea exportului, a aproximativ 13 milioane de tone de cereale ucrainene, facilităţi economice, deschiderea a noi puncte de frontieră pentru creşterea conectivităţii, sprijin pentru refugiaţi, umanitar, asistenţă bilaterală pentru susţinerea parcursului european al Ucrainei, sprijin pentru creşterea rezilienţei şi pe alte paliere.

Ministrul Aurescu a avertizat, totodată, asupra “intensificării propagandei pro-ruse, mai ales în contextul marcării anului de la începerea războiului, scopul fiind alimentarea de narative utile Rusiei şi scăderea susţinerii şi solidarităţii la nivelul societăţilor din diferite state europene cu Ucraina şi cetăţenii ucraineni, fiind necesare atenţie şi vigilenţă sporite în acest sens”.

În ceea ce priveşte acţiunile viitoare de susţinere din partea UE, ministrul de externe român a menţionat sprijinul pentru adoptarea rapidă a celui de-al zecelea pachet de măsuri restrictive la adresa Rusiei, continuarea asistenţei financiare prin Facilitatea Europeană pentru Pace, susţinerea misiunii militare de asistenţă a UE pentru Ucraina, respectiv intensificarea demersurilor în vederea găsirii căilor juridice pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi de atrocităţile comise în Ucraina, inclusiv pentru crima de agresiune.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Statele membre solicită o strategie incluzivă, etică, durabilă și centrată pe om pentru utilizarea inteligenței artificiale în știință

Published

on

© European Commission/ Twitter

Consiliul UE a aprobat un set de concluzii intitulat „Către strategia UE privind IA în știință”, în care solicită o strategie cuprinzătoare pentru a stimula adoptarea inteligenței artificiale în știință, într-un mod etic, durabil, incluziv și centrat pe om, potrivit comunicatului oficial.

Statele membre UE recunosc că dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale și aplicarea acesteia în cercetarea științifică au condus la realizări revoluționare, transformând modul în care este practicată știința. Inteligența artificială este utilizată pe scară largă în analiza datelor, simulări și modele lingvistice de mari dimensiuni, stimulând noi descoperiri și sporind eficiența cercetării. Concluziile subliniază importanța IA atât în cercetarea fundamentală, cât și în cea aplicată, precum și rolul său esențial în abordarea provocărilor globale, în răspunsul la nevoile societății, în consolidarea competitivității și în sprijinirea tranziției digitale în Europa.

Potrivit Consiliului, colaborarea în domeniul inteligenței artificiale, în special prin parteneriate reciproce și nediscriminatorii la nivel internațional, este esențială pentru consolidarea schimburilor științifice, asigurarea interoperabilității și promovarea unei dezvoltări responsabile a IA.

Concluziile subliniază importanța utilizării etice, durabile și incluzive a inteligenței artificiale în știință, ca element cheie pentru întărirea cercetării, inovării și competitivității globale. Textul reamintește că sistemele și modelele de inteligență artificială dezvoltate și utilizate exclusiv în scopuri de cercetare științifică și dezvoltare sunt exceptate de la aplicarea Actului privind inteligența artificială (AI Act).

În ciuda importanței tot mai mari a inteligenței artificiale în știință, UE nu dispune în prezent de o politică dedicată pentru a facilita adoptarea AI în domeniul științific, avertizează concluziile. O nouă strategie europeană privind inteligența artificială în știință este în curs de elaborare de către Comisie, iar concluziile subliniază că aceasta ar trebui să se bazeze pe cele mai bune cunoștințe și practici disponibile și să fie dezvoltată în strânsă cooperare cu statele membre și comunitatea de cercetare și inovare.

În mod special, strategia ar trebui să completeze inițiativele existente și să se concentreze pe ecosisteme de cercetare interdisciplinare, dezvoltări politice coordonate, perfecționarea competențelor cercetătorilor și asigurarea accesului deschis la date de încredere.

De asemenea, această strategie trebuie să sublinieze utilizarea responsabilă și etică a instrumentelor IA în cercetare și inovare, garantând protecția vieții private, integritatea datelor și securitatea acestora. Mai mult, textul solicită o agendă europeană comună pentru sprijinirea comunităților de cercetare în domeniul AI și pentru îmbunătățirea accesului la date, resurse computaționale și talente științifice. Concluziile iau notă de propunerea Comisiei de a înființa un Consiliu European pentru Cercetarea în IA, solicitând totodată Comisiei să colaboreze cu statele membre pentru stabilirea detaliilor acestei inițiative, în special în ceea ce privește misiunea și guvernanța, astfel încât să se valorifice la maximum inițiativele și structurile existente.

Concluziile subliniază, de asemenea, importanța dezvoltării și recalificării competențelor în inteligența artificială pentru cercetători și inovatori, cu scopul de a reduce decalajul digital prin programe de educație și formare. Acestea includ inițiative pentru atragerea, păstrarea și reîntoarcerea talentelor în domeniul IA în Europa, în special din grupuri subreprezentate, precum și promovarea diversității și echilibrului de gen în domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică).

Adoptarea inteligenței artificiale în știință implică și riscuri precum algoritmi părtinitori, manipularea datelor și probleme etice, care pot conduce la dezinformare sau perturbări. Pentru a atenua aceste riscuri, Consiliul solicită dezvoltarea unor standarde de calitate, ghiduri și bune practici pentru utilizarea IA în cercetare, asigurând integritatea, transparența și reproductibilitatea muncii științifice. Consiliul încurajează partajarea deschisă a datelor în conformitate cu principiile FAIR (ușurința de găsire, accesibilitate, interoperabilitate și reutilizabilitate), promovând accesibilitatea datelor, interoperabilitatea și practicile etice în utilizarea IA.

În concluzie, Consiliul solicită consolidarea integrării IA în știință prin sprijin politic, încurajarea colaborării, asigurarea standardelor etice și furnizarea de resurse pentru formarea în domeniul IA.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România a reiterat la reuniunea miniștrilor de externe din UE sprijinul ferm pentru o pace justă și durabilă, cu implicarea Ucrainei și a Europei în negocieri pentru a asigura sustenabilitatea unui acord de pace

Published

on

© MAE/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a participat marți, 20 mai 2025, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE (Consiliul Afaceri Externe/CAE), care a avut loc la Bruxelles.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, agenda reuniunii a inclus agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, respectiv evoluțiile din Orientul Mijlociu, inclusiv Siria.

Cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul Emil Hurezeanu a subliniat importanța continuării sprijinului UE pentru Ucraina pe toate palierele și a reiterat susținerea pentru apelul partenerilor internaționali pentru încetarea focului în Ucraina.

De asemenea, ministrul român de externe a salutat adoptarea celui de-al 17 pachet de sancțiuni la adresa Rusiei, precum și noile listări în direcția consolidării regimului de sancțiuni al UE privind acțiunile hibride ale Rusiei și în cadrul regimului privind drepturile omului.

Citiți și: UE adoptă cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri vizează aproape 200 de nave din „flota fantomă” de petroliere rusești

A salutat coordonarea la nivelul liderilor ”coaliției de voință”, reiterând sprijinul ferm pentru o pace justă și durabilă, cu implicarea Ucrainei și a Europei în negocieri pentru a asigura sustenabilitatea unui acord de pace.

Totodată, șeful diplomației române a reafirmat sprijinul pentru avansarea negocierilor de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la UE, având în vedere progresele înregistrate de cele două state.

Referitor la situația din Orientul Mijlociu, ministrul Emil Hurezeanu a exprimat îngrijorarea față de continuarea escaladării din Fâșia Gaza și a transmis un apel către toate părțile în vederea respectării dreptului internațional umanitar și reluarea dialogului.

În context, a subliniat faptul că România va continua să sprijine acțiunile umanitare din Gaza, menționând faptul că cea mai recentă evacuare medicală a unor pacienți pediatrici din Gaza, la care țara noastră  a contribuit în baza Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, a avut loc la 14 mai, numărul total de pacienți care primesc îngrijiri medicale în țara noastră fiind în prezent de 41 de persoane.

Referitor la situația din Siria, șeful diplomației române a evidențiat așteptările din partea comunității internaționale de la noile autorități siriene în privința continuării procesului de tranziție politică pașnică și inclusivă.

De asemenea, ministrul afacerilor externe a subliniat importanța ameliorării situației economice a Siriei pentru a contribui la consolidarea stabilității interne.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE adoptă cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri vizează aproape 200 de nave din „flota fantomă” de petroliere rusești

Published

on

© European Union 2025

Statele membre au adoptat marți cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni economice și individuale împotriva Rusiei, vizând limitarea accesului acesteia la tehnologii militare esențiale și reducerea veniturilor din energie care alimentează războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Noul pachet sancționează sever „flota fantomă” de petroliere a Rusiei, operatorii acesteia, precum și un important producător rus de petrol.

„Această rundă de sancțiuni împotriva Rusiei este cea mai amplă de la începutul războiului, împreună cu noi sancțiuni hibride, legate de drepturile omului și de armele chimice. În acest al 17-lea pachet, includem Surgutneftegas – un gigant petrolier rus – precum și aproape 200 de nave din flota fantomă a Rusiei. În timp ce Putin simulează interesul pentru pace, mai multe sancțiuni sunt în lucru. Acțiunile Rusiei și cei care permit Rusiei se confruntă cu consecințe grave. Cu cât Rusia persistă mai mult în războiul său ilegal și brutal, cu atât răspunsul nostru va fi mai dur”, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas.

Comisia Europeană salută adoptarea de către Consiliu a celui de al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile sancțiuni ale UE sporesc costul pentru Rusia de a-și continua războiul, sporind presiunea asupra economiei sale deja tensionate și fragile. „Acesta este un semnal clar al sprijinului continuu și de neclintit al UE pentru Ucraina”, transmite instituția.

Citiți și: Ambasadorii UE au aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Ursula von der Leyen: „Acest război trebuie să se încheie”

Potrivit comunicatului oficial, cel de al 17-lea pachet conține următoarele elemente-cheie:

Măsuri de anticircumvenție

UE a inclus pe listă 189 de nave suplimentare care fac parte din flota fantomă a petrolierelor sau care contribuie la veniturile energetice ale Rusiei, numărul total al navelor incluse pe listă ridicându-se la 342. Navele au fost identificate împreună cu statele membre și cu Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA). Acestea fac în prezent obiectul unei interdicții privind accesul în porturi și al unei interdicții privind furnizarea de servicii.

Listările navelor UE, împreună cu eforturile depuse de țări partenere precum Regatul Unit și SUA, reduc în mod semnificativ capacitatea Rusiei de a obține venituri din eludarea plafonului prețului petrolului, ceea ce face din ce în ce mai dificilă înlocuirea navelor sancționate.

În ansamblu, exportul de petrol a devenit mai complex și mai costisitor pentru Kremlin, deoarece aceste nave nu mai sunt capabile să funcționeze ca de obicei. Potrivit celor mai recente date ale Coaliției pentru plafonarea prețului petrolului, există o scădere a volumelor transportate și a numărului de nave care transportă petrol rusesc. De când UE a început să includă pe listă aceste nave, livrările de țiței din Rusia au scăzut cu 76 %.

Acest pachet adaugă, de asemenea, 31 de noi întreprinderi pe listă care oferă sprijin direct sau indirect complexului militar industrial al Rusiei sau care sunt implicate în eludarea sancțiunilor. Aceasta include 18 societăți stabilite în Rusia și 13 stabilite în țări terțe (6 Turcia, 3 Vietnam, 2 EAU, 1 Serbia și 1 Uzbekistan).

Listații suplimentare

Pachetul de astăzi include 75 de includeri suplimentare pe listă, inclusiv 17 persoane și 58 de entități, responsabile de acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Acestea fac în prezent obiectul înghețării activelor și al interdicției de a pune la dispoziție resurse economice, precum și – în cazul persoanelor fizice – al interdicțiilor de călătorie. Noile listări afectează în principal sectorul militar și cel al apărării din Rusia. Noile liste utilizează noi criterii legate de facilitatorii flotei fantomă și noile criterii pentru industria militară, ambele adoptate în cel de al 16-lea pachet. În plus, listările includ o companie rusă de transport maritim (Joint Stock Company Volga Shipping) importantă pentru generarea de venituri. În cele din urmă, noile liste vizează, de asemenea, actorii implicați în jefuirea patrimoniului cultural, precum și alte persoane care erau active în teritoriile ocupate.

Măsuri comerciale

Pachetul extinde și mai mult lista produselor cu dublă utilizare și a produselor tehnologice avansate care fac obiectul restricțiilor la export, cu scopul de a împiedica Rusia să utilizeze tehnologii-cheie, în special pentru utilizări militare, cum ar fi:

  • precursori chimici ai materialelor energetice. Există dovezi că acești precursori chimici sunt utilizați, direct sau indirect, drept propulsori pentru rachetele rusești. În consecință, în acest ambalaj au fost adăugate articole precum clorat de sodiu, clorat de potasiu, pulbere de aluminiu, pulbere de magneziu și pulbere de bor.
  • piese de schimb și componente pentru mașini-unelte de înaltă precizie pentru controlul numeric al computerului ( CNC ). În timp ce mașinile-unelte sunt deja în mare parte acoperite de sancțiuni deja în vigoare, piesele de schimb, cum ar fi șuruburile cu bile și codificatoarele, sunt esențiale pentru ca Rusia să își mențină baza industrială care deservește sistemul militar.

Prin restricționarea exporturilor acestor produse sensibile și prin supunerea lor la măsuri antieludare, cum ar fi interdicția de tranzit, va deveni mult mai dificil pentru Rusia să se aprovizioneze cu aceste resurse.

„Scutirea de SAKHALIN”

Cel de al 17-lea pachet include o prelungire a derogării de la plafonul prețului petrolului, care permite transportul de țiței originar din proiectul Sahalin-2 din Rusia cu nave către Japonia, pe baza preocupărilor legate de securitatea energetică. Prelungirea se acordă pentru o perioadă de un an, până la 28 iunie 2026.

Impactul sancțiunilor 

Sancțiunile UE rămân în centrul răspunsului UE la agresiunea militară nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei. Acestea au un obiectiv clar – subminarea capacității Rusiei de a finanța și de a susține războiul său împotriva Ucrainei. Datele economice indică în mod clar faptul că sancțiunile UE funcționează.

Rusia își vinde acum resursele la un preț redus și cumpără ceea ce are nevoie la un preț ridicat, ceea ce are un impact negativ clar asupra economiei sale. Economia rusă funcționează aproape la capacitate maximă și se confruntă cu o inflație ridicată și în creștere, în prezent de peste 10 %, și se estimează că va ajunge la 9,3 % în 2025, depășind cu mult ținta sa de 4 %. Deficitul guvernului crește vertiginos, iar dobânzile sunt de 21%. De asemenea, Rusia s-a folosit în mod considerabil de Fondul său Național de Avuție pentru a-și finanța deficitul bugetar. Valoarea activelor lichide deținute de Fond este astăzi cu 65% mai mică decât înainte de război.

În plus, datorită sancțiunilor UE și G7 în domeniul energiei și politicii REPowerEU de diversificare a aprovizionării și de înlocuire a importurilor din Rusia, veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut de la 100 de miliarde de euro în 2022 la 22 de miliarde de euro în 2024. Aceasta este o reducere de aproape 80% în comparație cu înainte de război.

Prin restricții la export, economia rusă este împiedicată să aibă acces la bunuri cu dublă utilizare, tehnologii critice și bunuri industriale esențiale pentru efortul său de război, cum ar fi piese de schimb, utilaje și produse electronice. Rusia a pierdut peste 60 % din ceea ce a primit din comerțul cu UE înainte de război. 

UE menține o coordonare internațională puternică în ceea ce privește sancțiunile în cadrul G7 și cu alți parteneri care împărtășesc aceeași viziune. În calitate de gardian al tratatelor UE, Comisia Europeană monitorizează aplicarea sancțiunilor UE de către statele membre ale UE.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
INTERNAȚIONAL30 minutes ago

Zelenski condamnă atacul masiv asupra Kievului: „Numai sancțiunile care vizează sectoarele-cheie ale economiei ruse vor forța Moscova să înceteze focul”

ROMÂNIA1 hour ago

Prima vizită externă a lui Nicușor Dan: Cu o zi înainte de a depune jurământul de președinte, Dan merge în Polonia pentru a-l susține pe primarul Varșoviei în cursa prezidențială

ROMÂNIA2 hours ago

Ambasada României la Washington reacționează la decizia SUA care afectează studenții străini de la Harvard: „Suntem preocupați de soarta acestor tineri remarcabili”

CHINA2 hours ago

În prima discuție cu președintele chinez Xi Jinping, cancelarul german Friedrich Merz i-a cerut acestuia să sprijine eforturile de pace în Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Premieră în Timișoara. Universitatea de Vest deschide, în parteneriat cu Parlamentul European și cu vicepreședintele Nicu Ștefănuță, primul spațiu al educației europene

SUA3 hours ago

UE face apel la „respect” după ce Trump a amenințat cu tarife vamale de 50%: „Suntem pregătiți să ne apărăm interesele”

SUA3 hours ago

Donald Trump amenință UE cu taxe vamale de 50% începând cu 1 iunie: „Discuțiile noastre nu duc nicăieri”

ROMÂNIA18 hours ago

Fake news demontat de consilierul prezidențial Cristian Diaconescu: Președintele Bolojan nu a declarat, în niciun context, că România este dispusă să trimită militari în Ucraina

CHINA18 hours ago

Xi Jinping, mesaj de felicitare pentru Nicușor Dan: Liderul chinez propune deschiderea unui “nou capitol al cooperării” dintre China și România

INTERNAȚIONAL21 hours ago

Avertisment de la Kiev: Reintroducerea tarifelor vamale de către UE poate da o lovitură puternică economiei ucrainene și încrederii populației în Bruxelles

NATO2 days ago

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

ROMÂNIA2 days ago

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

U.E.4 days ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

EDUCAȚIE5 days ago

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

ROMÂNIA1 week ago

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

ROMÂNIA1 week ago

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

ROMÂNIA1 week ago

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

U.E.2 weeks ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Trending