Connect with us

CONSILIUL UE

Securitatea, reziliența, prosperitatea, valorile democratice și statul de drept sunt prioritățile președinției suedeze a Consiliului UE, preluată ”într-o perioadă tulbure”: Suntem pregătiți să acționăm hotărât

Published

on

© Swedish Presidency of the Council of the EU/ Flickr

Securitatea, reziliența, prosperitatea, valorile democratice și statul de drept sunt prioritățile președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene, al cărei mandat demarează la 1 ianuarie 2023, a anunțat prim-ministrul Ulf Kristersson într-un discurs rostit în Parlament.

”În această perioadă tulbure, Suedia preia președinția Consiliului Uniunii Europene. Aceasta este o responsabilitate serioasă. Uniunea care a devenit sinonimă cu pacea, libertatea și comerțul trăiește acum alături de genul de război care a creat cândva necesitatea UE. Războiul va avea repercusiuni decisive pentru președinția suedeză. În unele privințe, știm exact care vor fi acestea – menținerea unității europene în sprijinul nostru pentru Ucraina; extinderea asistenței economice, umanitare și militare pentru Ucraina; continuarea strângerii de resurse pentru reconstrucția Ucrainei; protejarea dreptului internațional; solicitarea de responsabilitate; și monitorizarea atentă a progreselor Ucrainei ca țară candidată. În alte privințe, habar nu avem care vor fi repercusiunile. Ce se va întâmpla la un an de la invazie? Mai târziu, în primăvară, sau în vara anului 2023? În timpul președinției sale, Suedia va fi pregătită să acționeze rapid și hotărât”, a dat asigurări Kristersson.

”Acest guvern va face din activitatea Suediei în cadrul UE o prioritate absolută. Este în interesul Suediei să mențină unitatea în UE și să avanseze în problemele care necesită soluții comune”, a afirmat, la rândul său, ministrul pentru afaceri europene, Jessika Roswall.

Care sunt identitatea vizuală și logo-ul președinției suedeze a Consiliului UE?

Logo-ul președinției suedeze reprezintă solidaritatea și comunitatea. ”Suedia”, ”2023” și ”UE” formează adresa web a președinției. Prin evidențierea diferitelor părți ale acestuia, ies în evidență mai multe mesaje:

  • sweden eu subliniază rolul Suediei în calitate de deținător al președinției și contribuția la Uniune.
  • we 2023 reflectă faptul că Suedia, în calitate de deținător al președinției, acționează în interesul comun al Uniunii.
  • we eu ilustrează comunitatea statelor membre ale UE și importanța Uniunii pentru cetățenii săi.

    © președinția suedeză a Consiliului UE

Legătura dintre literele ”n” și ”u” din logo simbolizează solidaritatea reciprocă a statelor membre. Punctul galben din logo reprezintă hotărârea și reprezintă un punct de referință pentru calea comună a statelor membre. Împreună, diferitele elemente formează un întreg care simbolizează valorile fundamentale ale președinției – solidaritate și comunitate.

Identitatea vizuală este inspirată de lumina suedeză și de variația acesteia din ianuarie până în iunie.

Culorile sunt cele pe care Suedia și UE le au în comun: galben și albastru. Identitatea vizuală se regăsește în toată comunicarea, fie că este spațială, tipărită sau digitală. Designul sălilor de ședință va varia pe parcursul președinției, urmărind schimbările de lumină ale anotimpurilor din Suedia – de la întunericul predominant în ianuarie la soarele de la miezul nopții din iunie.

Prioritățile președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene

Securitate în unitate

”Răspunsul rapid și decisiv al UE la invazia Ucrainei este o manifestare a puterii europene atunci când acționează împreună”, este specificat în descriere.

Președinția suedeză va acorda prioritate continuării sprijinului economic și militar pentru Ucraina, precum și sprijinului acordat Ucrainei pe calea de apropiere de UE. Acest lucru va necesita eforturi suplimentare atât la nivel național, cât și la nivelul UE. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru reconstrucție și reformă în vederea integrării în UE.

Pentru a consolida securitatea Uniunii și a cetățenilor săi, ”trebuie să construim un consens pentru o politică europeană de securitate și apărare solidă, în strânsă cooperare cu partenerii. Pașii ulteriori se vor baza pe acțiunea noastră comună de contracarare a agresiunii Rusiei față de Ucraina, precum și pe punerea în aplicare a Compasului strategic și a altor inițiative. Lupta împotriva criminalității organizate transfrontaliere va continua, răspunzând cererilor legitime ale cetățenilor de a avea comunități sigure și securizate”, precizează președinția suedeză.

Reziliență – competitivitate

Atenția politică cea mai urgentă este în mod necesar dedicată războiului din Ucraina și consecințelor sale pe termen scurt. ”O atenție simultană asupra eforturilor de stimulare a creșterii economice rămâne necesară pentru a face față provocărilor noastre pe termen lung. Forța, reziliența și poziția Europei la nivel mondial depind de producția noastră economică, care este strâns legată de piața unică și de oportunitățile comerciale globale. Agenții economici profită de pe urma funcționării pe cea mai mare piață unică din lume și concurează cu succes pe piețele mondiale, punând bazele bogăției, bunăstării și poziției internaționale a Europei. UE trebuie să continue să ofere cele mai bune condiții posibile pentru o economie solidă și deschisă, bazată pe libera concurență, pe investiții private și pe o digitalizare de succes”, consideră președinția suedeză.

Așadar, aceasta va încerca să fixeze o abordare concertată a competitivității europene în fruntea agendei politice.

Prosperitate – tranziție ecologică și energetică

Președinția suedeză își va continua eforturile pentru a aborda problema prețurilor ridicate și volatile ale energiei, abordând în același timp reforma pe termen lung a pieței energetice.

”Provocarea climatică globală necesită un răspuns global. Europa trebuie să dea un exemplu, realizând obiective ambițioase în materie de climă, stimulând creșterea și competitivitatea. Vom pune în aplicare inițiativa ”Fit for 55” și vom accelera tranziția energetică. În perioadele de tranziție industrială și tehnologică, cei care se mișcă din timp au un avantaj competitiv. Întreprinderile și industriile europene sunt deja în fruntea tranziției. Pașii europeni comuni către independența față de combustibilii fosili sunt necesari nu numai pentru tranziția ecologică, ci și pentru securitatea noastră. Companiile europene care oferă soluții ecologice vor fi foarte solicitate la nivel mondial și pot contribui la impulsionarea tranziției către o economie circulară”, consideră președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene.

Ea este de părere că ”tranziția către un viitor eficient din punct de vedere al utilizării resurselor și fără combustibili fosili va necesita investiții majore în industrii inovatoare care pot transpune cele mai bune idei și inovații în soluții funcționale. Trebuie să asigurăm cadrul de reglementare și politicile adecvate pentru a atrage aceste investiții”.

Valorile democratice și statul de drept – fundamentul nostru

Uniunea Europeană se bazează pe valori democratice, deschizând calea spre coeziune, libertăți individuale, nediscriminare, creșterea producției economice și influență globală. Susținerea principiului statului de drept și a drepturilor fundamentale este, prin urmare, un element esențial al președinției suedeze – și, de fapt, al fiecărei președinții a Consiliului.

Suedia a mai deținut președinția Consiliului Uniunii Europene de două ori: în 2001 și în 2009. Agenda președinției din 2001 s-a axat pe trei domenii: extindere, ocuparea forței de muncă și mediu. În 2009, cele mai importante subiecte de pe ordinea de zi au fost criza financiară și economică și schimbările climatice. Președinția s-a concentrat, de asemenea, pe punerea în aplicare a noului Tratat de la Lisabona.

Tratatul de la Lisabona a dus la schimbări considerabile pentru aproape toate instituțiile UE. Consiliul European – care include șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale UE – are acum un președinte permanent. În 2009, Fredrik Reinfeldt, prim-ministrul Suediei, a fost ultimul reprezentant național care a condus Consiliul European. Motivul numirii unui președinte permanent a fost acela de a crea mai multă continuitate în activitățile Consiliului European.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL UE

UE caută o soluție legală pentru a împiedica exportatorii de gaze din Rusia și Belarus să depună în avans oferte de livrare a gazelor lichefiate către Europa

Published

on

© European Union 2022

Țările membre UE au convenit marți să identifice o modalitate legală prin care să împiedice firmele rusești să trimită gaze lichefiate spre blocul european, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Propunerea sprijinită de miniștrii Energiei din UE prevede opțiunea prin care guvernele vor putea să împiedice, temporar, exportatorii de gaze din Rusia și Belarus să depună în avans pentru capacităţi pe infrastructura necesară pentru a livra gaze lichefiate în Europa.

Propunerea face parte din poziţia de negociere cu privire la noile reguli de pe piaţa gazelor din UE. Propunerea nu este definitivă şi va trebui negociată cu Parlamentul European, un proces care se poate întinde pe mai multe luni.

Recent, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a sfătuit țările și companiile din Uniunea Europeană să nu mai semneze noi contracte de achiziție de gaze naturale lichefiate rusești, punând în astfel în aplicare strategia blocului european de a-și reduce dependența energetică de Moscova.

Chiar dacă livrările prin conducte au fost reduse, fapt relevat de cel mai recent Eurostat, livrările de gaze naturale lichefiate rusești spre Europa au înregistrat o creștere anul trecut, până la 22 miliarde metri cubi, de la 16 miliarde metri cubi în 2021, potrivit unei analize realizată de UE şi consultată de Reuters.

Cu toate acestea, cantităţile de gaze lichefiate livrate de Rusia sunt mult mai mici decât cele 155 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe care Moscova le livra anual Europei prin conducte, înainte de declanşarea războiului din Ucraina.

Chiar dacă Uniunea Europeană a ieșit cu bine din această iarnă, aceasta a demarat deja pregătirile pentru iarna următoare, existând îngrijorări determinate de riscul unui deficit de gaze de până la 30 de miliarde de metri cubi.

Astfel, Comisia Europeană a propus ca legislația privind reducerea consumului de gaz cu 15% să fie prelungită cu un an, până în martie 2024, pentru ca UE să fie pregătită pentru iarna următoare.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE a dat undă verde finală legislației prin care este interzisă vânzarea mașinilor cu motoare termice din 2035

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți, în mod oficial și în cele din urmă, o legislație care prevede eliminarea treptată a vânzărilor de mașini și camionete noi poluante până în 2035, punând capăt opoziției de ultim moment a Germaniei și a unui mic grup de aliați, anunță Politico Europe.

Prețul plătit de Uniunea Europeană pentru această înțelegere a fost un acord de culise încheiat săptămâna trecută între Comisia Europeană și Berlin, care va duce la publicarea ulterioară a unei legislații tehnice suplimentare care va stabili o soluție pentru combustibilii sintetici, o alternativă mai ecologică pentru  benzină care emite CO2 pe țeava de eșapament.

Cu toate acestea, o astfel de portiță va trebui să fie aprobată de instituțiile UE. Angajamentul Comisiei de a revizui standardele de emisii de CO2 în cazul în care soluția tehnică va fi respinsă va depinde, de asemenea, de aprobarea Parlamentului European și a țărilor membre.

Normele care au primit undă verde finală reprezintă o parte esențială a pachetului legislativ ecologic “Fit for 55” al UE, menit să abordeze problema creșterii emisiilor din transportul rutier.

Pe lângă stabilirea obiectivului privind vehiculele nepoluante pentru 2035, legislația ridică obiectivul intermediar de reducere a emisiilor pentru 2030, ceea ce va obliga producătorii de automobile să intensifice vânzarea de vehicule electrice în următorii ani.

A fost propusă o legislație separată care să acopere emisiile provenite de la camioane, autocare și autobuze, în timp ce se discută, de asemenea, un pachet extins de norme care să acopere toți poluanții non-CO2 ale vehiculelor, în conformitate cu standardele Euro 7.

Regulamentul urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării sale.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România susține dezvoltarea programului nuclear civil pentru că decarbonizare fără energie nucleară nu se poate, reiterează ministrul Energiei, Virgil Popescu, înaintea unei întâlniri a omologilor din UE

Published

on

© Virgil Popescu/ Facebook

România susține dezvoltarea programului nuclear civil pentru că decarbonizare fără energie nucleară nu se poate, reiterează ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Acesta se află la Bruxelles pentru a participa la reuniunea Consiliului Transporturi, Telecomunicații și Energie.

”La prima oră am participat la o întâlnire cu mai mulți miniștrii din statele UE pentru a discuta detalii despre măsurile de susținere a energiei nucleare. România susține dezvoltarea programului nuclear civil, pentru că decarbonizare fără energie nucleară nu se poate.  De aceea este nevoie de cooperare la nivelul statelor UE pentru a putea să ne atingem țintele asumate”, a precizat oficialul român într-un mesaj publicat pe Facebook.

Între timp, Germania, Austria, Spania și alte șapte țări membre au organizat înaintea reuniunii mai sus amintite o întâlnire cu comisarul european pentru energie, Kadri Simson, pentru a discuta despre obiectivele privind implementarea energiei regenerabile în UE.

”Regenerabil înseamnă regenerabil”, dezvăluie Reprezentanța Austriei la UE poziția centrală a celor zece țări.

La mijlocul lunii martie, șapte state membre Austria, Danemarca, Germania, Irlanda, Luxemburg, Portugalia şi Spania) au trimis o scrisoare preşedinţiei sudeze a UE în care cer ca sursele non-regenerabile să nu fie luate în calcul pentru atingerea obiectivelor privind energiile regenerabile.

”Includerea hidrogenului low-carbon şi a combustibilor low-carbon în țintele privind energiile regenerabile în 2030 ar însemna o diluare a ambiţiilor şi ar încetini dezvoltarea regenerabilelor, ceea ce, pe cale de consecinţă, ar pune în pericol atingerea obiectivelor climatice”, scriau atunci miniștrii în scrisoarea trimisă preşedinţiei suedeze şi consultată de Reuters, exprimându-și astfel opoziția față de eforturile Franței de a include energia nucleară în obiectivele UE privind energia regenerabilă.

11 țări membre, în frunte cu Franța și România, și-au reafirmat la finalul lunii februarie voința de a ”consolida cooperarea europeană” în domeniul energiei nucleare pentru a dezvolta ”noi proiecte”, insistând asupra rolului energiei atomice în decarbonizarea economiei.

Cele 11 ţări (Franţa, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Finlanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Olanda şi Ungaria) s-au declarat de acord să îşi unească forţele pentru ”a susţine noi proiecte nucleare, bazate în special pe tehnologiile inovatoare” precum şi ”exploatarea centralelor existente”.

Textul acordului prevede proiecte comune de pregătire, ”posibilităţi de cooperare ştiinţifică extinsă” şi ”introducerea coordonată a celor mai bune practici în materie de securitate”.

Să nu uităm că executivul european a decis să includă pe lista investițiilor verzi energia nucleară și gazele, în pofida nemulțumirilor exprimate de unele state care au decis să atace în justiție această hotărâre.

Cert este că Franța conduce această cavalcadă și nu doar la nivel european. Nu mai târziu de luna decembrie, această țară și Statele Unite, parteneri ai României, au căzut de acord să promoveze energia nucleară civilă la nivel mondial. 

Este lesne de înțeles de ce. 67% din producția totală a electricității din Franța provine din surse nucleare, conform Eurostat. Și în România, energia nucleară reprezintă o cincime din totalul energiei produse.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 hours ago

Liderii Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei i-au scris Ursulei von der Leyen solicitând măsuri pentru protejarea fermierilor UE afectați de importurile ucrainene

NATO4 hours ago

Presa britanică scrie că Ursula von der Leyen va candida la șefia NATO, deși aceasta este președinte al Comisiei Europene până la 30 noiembrie 2024

ROMÂNIA4 hours ago

82 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă. 3.000 de români au fost uciși atunci de trupele sovietice din ordinul lui Stalin

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Maia Sandu, alături de Zelenski la comemorarea unui an de la masacrele de la Bucea: Alegem să rămânem de partea lumii libere, credem în victoria Ucrainei și cerem dreptate

INTERNAȚIONAL4 hours ago

De la Beijing, premierul Spaniei îl încurajează pe Xi Jinping să meargă în Ucraina și să discute cu Zelenski despre planurile de pace

NATO4 hours ago

Ministrul apărării a pledat, la Washington, pentru elaborarea strategiei de securitate a SUA la Marea Neagră și includerea României în programul Visa Waiver

NATO4 hours ago

Nicolae Ciucă: Regiunea Mării Negre, o graniță sau punte geopolitică între Europa, Orientul Mijlociu și Asia. Importanța ei strategică nu mai poate fi ignorată în contextul războiului Rusiei în Ucraina

NATO5 hours ago

“București 9”: Aliații NATO de pe flancul estic solicită o apărare înaintată, creșterea prezenței SUA și tratarea Ucrainei și R. Moldova ca elemente importante ale arhitecturii de securitate europene

ENGLISH20 hours ago

130 years of social democracy in Romania. Marcel Ciolacu: PSD brought the country into the family of nations that base their existence on democracy, paving the way for NATO and EU membership

NATO21 hours ago

Mandatul lui Mircea Geoană de secretar general adjunct al NATO a fost prelungit cu un an, până la 16 octombrie 2024

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Maia Sandu, alături de Zelenski la comemorarea unui an de la masacrele de la Bucea: Alegem să rămânem de partea lumii libere, credem în victoria Ucrainei și cerem dreptate

INTERNAȚIONAL4 hours ago

De la Beijing, premierul Spaniei îl încurajează pe Xi Jinping să meargă în Ucraina și să discute cu Zelenski despre planurile de pace

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen dorește o “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China”: Relațiile vor fi definite de modul cum Beijingul se raportează la războiul lui Putin. Echilibrul de putere în relația cu Rusia este în favoarea Chinei

MAREA BRITANIE2 days ago

Regele Charles al III-lea, la Berlin: Regatul Unit și Germania “sunt alături” de Ucraina în “apărarea libertății și suveranității” în fața unei agresiuni neprovocate

ROMÂNIA3 days ago

VIDEO Klaus Iohannis, la summitul pentru democrație organizat de SUA: România este un cap de pod al democraţiei în regiunea noastră. Vom continua să protejăm ce am realizat

ROMÂNIA5 days ago

Înainte de vizita șefului Consiliului European la Chișinău, Charles Michel și Klaus Iohannis condamnă tentativele Rusiei de a destabiliza R. Moldova și promit tot sprijinul din partea UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Șeful Consiliului European susține creșterea sprijinului UE pentru fermierii români: România a jucat un rol esențial care a adus venituri vitale Ucrainei

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu: România va apăra suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova și nu vom avea liniște până când nu se va vindeca definitiv de boala rusească

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Președintele Consiliului European vizitează Centrul operațional de coordonare al Poliției de Frontieră: Trebuie să luăm o decizie cât mai rapidă privind aderarea României la Schengen

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis se așteaptă că încrederea românilor în UE să revină după aderarea la Schengen: “Dacă e război la graniță și mai vine un refuz pe Schengen, este de înțeles că românii își pierd puțin răbdarea”

Team2Share

Trending