Connect with us

FONDURI EUROPENE

Ședință de lucru privind planul de redresare de 30 miliarde de euro. Klaus Iohannis a discutat la Palatul Cotroceni cu premierul Florin Cîțu, vicepremierul Dan Barna și ministrul Cristian Ghinea

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a avut marți, la Palatul Cotroceni, o ședință de lucru cu prim-ministrul Florin Cîțu, cu vicepremierul Dan Barna și cu ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență pe care România trebuie să-l prezinte Comisiei Europene și prin intermediul căruia va putea beneficia de 30,44 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Întâlnirea, care a început la ora 16:00, a avut loc după vizita de săptămâna trecută a prim-ministrului Florin Cîțu la Bruxelles, în urma căreia președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a indicat că executivul european este în dialog cu autoritățile din România pentru a dezvolta un plan de redresare solid.

Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până la data de 30 aprilie 2021.

Suma menționată este distribuită astfel: 13,77 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,67 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Potrivit Parlamentului European, se pot finanța prin MRR și proiecte conexe demarate la 1 februarie 2020 sau ulterior.

Finanțarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele Uniunii pot cere o prefinanțare de până la 13% pentru planurile lor de redresare și reziliență.

La nivel național, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat recent consultările între ministere, în plan tehnic, pe grupuri de lucru pe domenii, pentru identificarea priorităților și proiectelor care vor fi incluse în versiunea actualizată a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

O primă versiune a acestui plan, lansată în consultare publică anul trecut de fostul guvern PNL sublinia că PNRR va aloca minim 37% din buget pentru schimbări climatice și minim 20% pentru digitalizare, pentru a respecta ambițiile emblematice ale Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen privind tranziția verde și digitală, asumate și de Consiliul European și de Parlamentul European.

În total, însă, României vor reveni 79,94 miliarde de euro, restul fondurilor având ca sursă de proveniență Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ).

Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, care reunește alocările totale ale MRR, Politicii de Coeziune, Politicii Agricole comune și FTJ, anvelopa bugetară a UE va fi de 1.411,5 miliarde de euro, României revenind 79,94 miliarde de euro, reprezentând 5,66%.

Cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: România a primit 1,3 miliarde de euro din fonduri europene în perioada ianuarie – mai 2021

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Comisia Europeană a rambursat României, de la începutul anului, o sumă totală de 1,3 miliarde de euro din fonduri europene dintr-un număr de cereri în valoare de 1,9 miliarde de euro, a anunțat vineri Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Pe perioada anului 2021, Comisia Europeană a rambursat deja României, pentru Programe Operaționale gestionate de MIPE, 615 milioane de euro, în timp ce valoarea cererilor de rambursare trimise la Bruxelles în același interval de timp este de 937 milioane euro.

La nivelul tuturor Programelor Operaționale 2014 – 2020, inclusiv cele gestionate de alte ministere din cadrul Guvernului României, au fost trimise cereri de rambursare în valoare totală de 1,9 miliarde de euro. Suma totală a rambursărilor de la Comisia Europeană este de 1,3 miliarde de euro.

La nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în paralel cu actualizarea Planului Național de Redresare și Reziliență și demararea Programelor Operaționale 2021-2027, se pregătește și închiderea cu succes a Programelor Operaționale din exercițiul financiar actual 2014-2020, mai arată sursa citată.

“La nivelul MIPE, suntem concentrați pe închiderea Programelor Operaționale 2014-2020. Pentru acestea, atât implementarea proiectelor cât și plățile se finalizează la sfârșitul anului 2023. Așteptăm în următorii 3 ani o creștere a cererilor de rambursare din partea beneficiarilor, sunt foarte multe proiecte intrate în linie dreaptă. Îi sprijinim pe beneficiari prin autoritățile de management să ducă la final contractele de finanțare mai devreme de 2023, astfel încât atingerea gradului de absorbție de 100% să devină un obiectiv realizabil”, a explicat Marius Vasiliu, secretar de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministerul Proiectelor Europene: 75 de milioane de euro pentru mediul de afaceri prin două noi instrumente financiare, derulate prin programul JEREMIE al Comisiei Europene și FEI

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a stabilit printr-o Hotărâre de Guvern aprobată miercuri, 5 mai, ca instrumentele financiare destinate companiilor și antreprenorilor, derulate prin programul JEREMIE al Comisiei Europene (CE) și Fondului European de de Investiții (FEI) să poată funcționa și după anul 2022.

”Inițiativa JEREMIE a fost un real ajutor pentru mediul privat timp de peste 10 ani, este primul instrument inovativ lansat prin fondurile structurale europene, pe lângă clasicele granturi. Am decis să extindem programul pentru a beneficia cât mai multe companii de creditare în condiții avantajoase, infuzie de capital sau mix de diferite instrumente. Este de fapt un model de succes care va fi preluat la dimensiune mult mai amplă prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Și aici instrumentele sunt în fază extrem de avansată și le vom putea prezenta în curând”, a precizat Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, potrivit unui comunicat.

Instrumentele de care vor beneficia companiile și după anul 2022, ca urmare a extinderii duratei inițiativei JEREMIE, sunt:

  • instrumentul de capital de risc, cu un buget de 50 milioane euro. Două fonduri de capital de risc sunt în curs de lansare.
  • Un nou instrument de garantare, trade finance, cu o alocare inițială de 25 milioane euro. Este destinat susținerii sectorului de comerț prin mobilizarea în total, cu implicarea mediului bancar, a circa 125 milioane euro pentru întreprinderile românești ce activează în acest domeniu și întâmpină dificultăți în a obține finanțare.
  • Alte instrumente financiare care au fost propuse preliminar: mezzanine (instrument mixt), fond de capital de risc pentru transfer de tehnologie. Urmează a fi definite în perioada următoare.

Inițiativa JEREMIE  a fost lansată, în anul 2006, de CE și FEI, care face parte din Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) a avut un buget inițial de 100 milioane euro, alocat prin Programul Operațional Creșterea Competitivității Economice, bugetul fiind ulterior suplimentat la 225 milioane euro.

Programul, care a fost implementat cu implicarea mediului bancar, a fondurilor cu capital de risc și fondurilor de investiții, a avut ca rezultat peste 7.000 investiții și credite în valoare de peste 680 milioane prin cele trei instrumente de creditare, garantare și capital de risc. Rata de multiplicare este de peste 3.

Fondul de Participare JEREMIE, care a primit până în prezent rambursări („fonduri Legacy”) de peste 100 milioane euro aferente implementării din perioada de eligibilitate, a lansat începând cu 2019 noi instrumente financiare destinate întreprinderilor românești, utilizând resursele Legacy.

Aceste noi instrumente nu puteau fi implementate cu succes din cauza duratei stabilită inițial pentru Acordul de finanțare – adică 31.12.2022.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Lucian Bode, întâlnire la Bruxelles cu doi comisari europeni: Am toată încrederea că proiectele de investiții prin PNRR propuse de Ministerul de Interne vor beneficia de sprijinul partenerilor europeni

Published

on

© Lucian Bode/ Facebook

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a avut miercuri întrevederi la Bruxelles cu Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, și cu Janez Lenarčič, comisarul european pentru managementul crizelor, într-un demers de avansare a dialogului politic cu oficialii Comisiei Europene pentru a finaliza ”cât mai curând” negocierile în vederea proiectelor și investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență” pentru componenta ”Reziliență în situații de criză”.

”Este un domeniu deosebit de important pentru România, iar continuarea coordonării la nivelul UE este esențială pentru a asigura cele mai bune rezultate în perioada post-pandemie. Plecăm de la premisa că situațiile cu care ne vom confrunta în viitor vor crește în complexitate, iar consecințele probabile ale acestora s-ar putea întinde pe perioade tot mai lungi”, a precizat Lucian Bode într-un mesaj publicat pe Facebook.

În cadrul discuțiilor avute cu oficiali europeni, acesta a transmis preocuparea României pentru revenirea completă la normalitate și a subliniat reformele necesare în perioada de redresare post-pandemie.

Astfel, Lucian Bode a susținut propunerile țării noastre de proiecte și necesitatea realizării investițiilor propuse.

”Discuțiile cu oficialii europeni vor continua în zilele următoare la nivelul grupurilor de experți și am toată încrederea că proiectele de investiții prin PNRR propuse de către Ministerul Afacerilor Interne vor beneficia de sprijinul partenerilor europeni. În fond, toate realizările de până acum în domeniul situațiilor de urgență arată că investiția în România a fost benefică tuturor. Ne-am dezvoltat în plan național, însă în același timp, am contribuit și la efortul european, dovedind astfel că rolul României a fost unul de succes”, a mai spus ministrul de Interne.

Lucian Bode a profitat de o ocazie pentru a da asigurări că România este pe deplin pregătită ”să se angajeze în derularea cu succes a investițiilor propuse și am subliniat că acțiunea noastră comună la nivel european trebuie să rămână ghidată de nevoia de convergență și coeziune, respectiv de principiul <<a nu lăsa pe nimeni în urmă>>. Criza ne-a arătat că UE trebuie să dispună de instrumente și mijloace adecvate de răspuns comun în situații de criză pentru a face față cu succes provocărilor viitoare”.

Ministrul de Interne, a discutat, de asemenea, cu Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, despre identificarea unor soluții eficiente la provocările cu care ”ne-am confruntat la nivel european în domeniul afacerilor interne”.

”Într-adevăr, această criză sanitară ne-a acaparat atenția și resursele, dar nu trebuie să pierdem din vedere și celelalte aspecte preocupante privind migrația și azilul, protecția frontierelor externe, revenirea la un spațiu Schengen funcțional, asigurarea securității interne și lupta împotriva terorismului. În această privință, am transmis faptul că România rămâne ferm angajată în sprijinirea mecanismelor și instrumentelor europene menite să asigure o securitate internă sporită a UE și o mai mare reziliență în fața provocărilor curente. Legat de subiectul Schengen, am evidențiat faptul că dorim definitivarea aderării României la spațiul Schengen, deoarece nu mai putem rămâne în această situație nefirească și nejustificată care trenează din 2011”, a conchis Lucian Bode.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO5 hours ago

Declarația Summitului București 9, adoptată în prezența lui Joe Biden: “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”

NATO6 hours ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

ROMÂNIA6 hours ago

Ludovic Orban, întrevedere cu președintele Poloniei: Vizita este o foarte bună oportunitate pentru menținerea și consolidarea relației bilaterale și pe dimensiunea parlamentară

NATO7 hours ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

CE revine cu precizări asupra declarației comisarului Thierry Breton: Contractul semnat cu AstraZeneca rămâne în vigoare după luna iunie până la îndeplinirea angajamentelor asumate

ROMÂNIA8 hours ago

Anca Dragu, la reuniunea președinților Parlamentelor din UE: Digitalizarea are potențialul de a îmbunătăți modul în care cetățenii se conectează la instituțiile fundamentale ale democrației

POLITICĂ9 hours ago

Cristian Diaconescu, mesaj de Ziua Regalității: Monarhia României s-a aflat întotdeauna de partea bună a istoriei, a domnit întru legea țării și pentru binele nației noastre

ROMÂNIA9 hours ago

Ludovic Orban a transmis președinților parlamentelor din UE că digitalizarea României este unul din pilonii Planului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Raport: Țările G7 trebuie să investească anual 1.000 de miliarde de dolari pentru a asigura o redresare economică solidă în urma pandemiei

Dan Motreanu10 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu, solicitare către statele UE: Agricultorii care aplică practici mai stricte pentru protecția animalelor trebuie să fie sprijiniți financiar

NATO6 hours ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO7 hours ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO10 hours ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

Advertisement
Advertisement

Trending