Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Șefa Comisiei Europene a discutat cu Papa Francisc despre războiul din Ucraina și amenințarea crizei alimentare globale

Published

on

© Ursula von der Leyen/Twitter

Papa Francisc și Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, s-au întâlnit vineri, la Palatul Apostolic, de la Vatican. Central pe agenda discuțiilor s-a aflat războiul din Ucraina și amenințarea unei crize alimentare globale, care ar putea fi catastrofală în unele țări africane. 

„Sunt cu adevărat bucuroasă să-l reîntâlnesc pe Sanctitatea Sa astăzi, la Roma. Suntem alături de cei care suferă din cauza distrugerilor din Ucraina. Acest război trebuie să ia sfârșit, aducând pacea înapoi în Europa”, a scris Ursula von der Leyen pe Twitter.

 

Miercuri, în plenul Parlamentului European, șefa Comisiei Europene a atras atenția că „alimentele au devenit acum parte din arsenalul de teroare al Kremlinului”, fapt care nu poate fi acceptat de UE și de comunitatea internațională. Aceasta a arătat că războiul purtat de Rusia în Ucraina are consecințe multiple și severe chiar și la nivel global, în special în ceea ce privește criza alimentară care amenință traiul a milioane de persoane. 

„Numai în acest an, aproximativ 275 de milioane de persoane din întreaga lume vor fi cel puțin expuse riscului de insecuritate alimentară. Iar într-o lume inflaționistă în care ne aflăm acum, acest risc și aceste cifre pot scăpa rapid de sub control. Prin urmare, nu este o surpriză faptul că Banca Mondială a estimat că 10 milioane de persoane sunt împinse în sărăcie extremă pentru fiecare punct procentual de creștere a prețurilor la alimente”, a explicat von der Leyen. „La momentul actual, 20 milioane de tone de grâu sunt blocate în Ucraina” din cauza blocadei ruse asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră și a bombardării depozitelor de cereale și a infrastructurii critice de transport”, a adăugat acesta.

La rândul său, Papa Francisc lansa un apel la începutul lunii pentru evitarea utilizării grâului ca armă de război și asigurarea accesului la hrană pentru milioane de persoane.

„Blocarea exporturilor de cereale din Ucraina pune în pericol viața a milioane de oameni. Fac un apel din toată inima să se depună toate eforturile pentru a garanta dreptul universal al omului la hrană. Vă rugăm să nu folosiți grâul, un aliment de bază, ca armă de război!”, scria Suveranul Pontif pe 1 iunie, pe Twitter.

Pentru a evita o criză alimentară mondială, Comisia Europeană va acționa alături de statele membre ale UE și de partenerii internaționali pe patru paliere: 

  • menținerea piețelor deschise, astfel încât comerțul să poată continua fără obstacole, de exemplu, prin instituirea unor culoare de solidaritate pentru exportul grânelor blocate în Ucraina. 
  • solidaritate și sprijin pentru parteneri prin acordarea de sprijin pe termen scurt pentru țările cel mai adesea în pericol, precum cele din vecinătatea sudică a UE
  • investiții pentru a face piețele locale mai durabile și mai rezistente, în special prin promovarea mijloacelor de producție locale
  • colaborare strânsă cu statele membre prin abordarea „Team Europe”, cu Organizația Națiunilor Unite și cu președinția germană a G7.

Președinta Comisiei Europene se află la Roma pentru a inaugura prima ediție a Festivalului Noul Bauhaus European, un proiect care își propune să accelereze transformarea diverselor sectoare economice, cum ar fi construcțiile și textilele, pentru a asigura accesul tuturor cetățenilor la bunuri circulare și cu emisii reduse de dioxid de carbon.

Anul trecut, când Papa a întâlnit-o pe von der Leyen, lumea și situația geopolitică erau foarte diferite. Aceștia sărbătoreau jubileul de argint al relațiilor diplomatice dintre Vatican și Uniunea Europeană. În prezent, cei doi se întâlnesc pentru a discuta chestiuni de stat mult mai presante.

După întâlnirea cu Suveranul Pontif, președinta Comisiei Europene va avea o reuniune de lucru cu mâna dreaptă a Papei, Eminența Sa, cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat al Vaticanului. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen reacționează după criticile lui Klaus Iohannis: Ajutorul dat fermierilor români nu este suficient. Sunt recunoscătoare României că a depus o moțiune pentru creșterea sumelor

Published

on

© European Union, 2022/ Source - EC Audiovisual

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi seară, la finalul primei zile a reuniunii Consiliului European de primăvară, că executivul european va analiza creșterea sumelor acordate drept compensație pentru fermierii din țările UE afectați de importurile de cereale ucrainene și și-a exprimat recunoștința pentru eforturile României în acest sens.

Anunțul Ursulei von der Leyen vine după ce preşedintele Klaus Iohannis a criticat joi abordarea “ultra-birocratică” care pune sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei Europene cu privire la compensațiile de 10 milioane de euro acordare României pentru fermierii români afectați de importurile de grâne ucrainene.

“Aș dori să subliniez marele succes al culoarelor de solidaritate care au permis Ucrainei să exporte cantități mari de cereale și alte produse agricole. Acest lucru se adaugă la Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, a doua mare inițiativă de ajutorare a Ucrainei pentru a-și exporta cerealele. În acest context, este important să îi ajutăm – și am discutat acest lucru în această seară – pe fermierii noștri din Uniunea Europeană care trebuie să facă față consecințelor pieței”, a spus von der Leyen.

Prin urmare, a adăugat șefa Comisiei Europene, “acele țări din prima linie, care ajută cel mai mult cu benzile de solidaritate, nu ar trebui să sufere de dezavantaje”.

Ea a amintit că, într-un prim pas, Comisia Europeană a mobilizat peste 56 de milioane de euro din rezerva agricolă de urgență.

“Dar acest lucru nu este suficient. Acest lucru a fost foarte clar în această seară. Prin urmare, sunt recunoscătoare României, care a depus o moțiune și care a sugerat că vom analiza posibilitatea de a crește această sumă pentru fermierii din statele din prima linie“, a conchis von der Leyen.

Comisia Europeană a anunţat luni că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului Ucrainei cu UE ca metodă de sprijin după invazia ţării de către Rusia.

Acest sprijin de 56,3 milioane de euro, finanţat din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), are ca scop compensarea “pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase” venite din Ucraina “şi limitarea impactului dezechilibrelor pieţei”, a indicat executivul european.

Bruxellesul propune să aloce Poloniei 29,5 milioane de euro, Bulgariei 16,75 milioane şi României 10,05 milioane şi, în plus, autorizează cele trei ţări să dubleze aceste sume prin ajutoare de stat, a precizat presei comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

Drept replică, președintele Klaus Iohannis a criticat formula de calcul realizată de Comisia Europeană, precizând că executivul european ar fi trebuit să ţină cont de “sacrificiile imense” făcute pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre pieţele lumii.

“Situația se prezintă la modul următor, Ministerul Agriculturii livrează date Comisiei Europene, Comisia Europeană folosește o formulă de calcul fără să negocieze cu nimeni și acordă anumite ajutoare. Este posibil ca datele furnizate de minister să nu fi fost gândite profund, dar nu le-am văzut și nu pot să le comentez. Este, pe de altă parte, foarte ciudat ca în Comisia Europeană, pe aceste spețe să nu se negocieze nimic, ci să se folosească formule. Aceste lucruri nu pot fi rezolvate, după părerea mea, contabilicește. Sunt chestiuni complicate. Trebuie să ținem cont, de exemplu, sau cel puțin, trebuia Comisia Europeană să țină cont de faptul că noi am făcut sacrificii imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre piețele lumii. N-au făcut-o. Nu știu de ce n-au făcut-o, dar vom afla și este regretabil că astfel de abordări ultra-birocratice pun sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei”, a spus șeful statului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen anunță că va organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia

Published

on

© European Union, 2023

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi ca vă organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor din Ucraina răpiți de Rusia și la aducerea lor înapoi, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Este o amintire oribilă a celor mai întunecate vremuri din istoria noastră, deportările de copii care au loc acolo. Este o crimă de război”, a declarat Ursula von der Leyen după un summit desfăşurat la Bruxelles.

Aceasta a detaliat că 16,200 de copii au fost deportați și doar 300 dintre aceștia s-au întors până acum, astfel că mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională sunt justificate, este precizat într-un comunicat al Comisiei Europene. 

”În parteneriat cu ucrainenii, premierul polonez Morawiecki am lansat o inițiativă care urmărește să-i aducă înapoi pe copiii răpiți de Rusia. Pentru acest lucru, vom organiza o conferință. Suntem la începutul unei munci foarte grele. Urmărim să facem presiuni internaționale pentru a lua toate măsurile posibile pentru a stabili unde se află acești copii. Și ne propunem să ajutăm organismele ONU și organizațiile internaționale relevante să obțină informații mai bune și mai complete despre copiii care au fost deportați în Rusia. Acest lucru include și copiii care au fost ulterior adoptați sau transferați către familii adoptive rusești. Îi sunt foarte recunoscător Secretarului General al ONU, António Guterres, pentru că a oferit sprijinul agențiilor Națiunilor Unite. Pentru că acestea au, desigur, o experiență semnificativă pe acest subiect foarte dificil”, au fost detaliile oferite de Ursula von der Leyen în conferința mai sus amintită.

Pe lângă aceste eforturi, președinta Comisiei Europene a reiterat că Uniunea Europeană va continua să sprijine Ucraine.

Aceasta a amintit de noua tranșă de 1,5 miliarde de euro din asistența macrofinanciară destinată acestui stat, care are nevoie de ajutor pentru a putea asigura elementele esențiale în timp ce se apără. Pentru acest ultim aspect, Uniunea Europeană a decis să majoreze sprijinul militar pentru Kiev.

Pentru ca această promisiune să fie transformată în realitate, este nevoie ca Uniunea Europeană să-și sporească capacitate de producție a munițiilor, consideră von der Leyen, care a anunțat că instituția pe care o prezidează va prezenta o propunere legislativă care să permită accelerarea producției industriale de muniție.

Trebuie definite, în acest caz, aspectele juridice, precum sursa de finanțare, care putea veni via bugetul UE, sau cele legate de logistică, iar în acest caz este posibil să fie nevoie de ”construirea, extinderea și reconversia instalațiilor de producție și de consolidarea întregului lanț de aprovizionare cu muniții pentru a fi rapid”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Reconstrucția Ucrainei se ridică la 383 de miliarde de euro, arată un raport comun al Guvernului de la Kiev, Comisiei Europene, Băncii Mondiale și ONU

Published

on

© European Union 2022/Source - EC Audiovisual

Reconstrucția și redresarea Ucrainei se ridică la 411 miliarde de dolari (383 de miliarde de euro), relevă o evaluare comună a Guvernului de la Kiev, Grupului Băncii Mondiale, Comisiei Europene și Națiunilor Unite.

Conform unui comunicat al executivului european, estimarea acoperă perioada cuprinsă între 24 februarie 2022-24 februarie 2023, adică un an de când Rusia și-a invadat vecinul.

Costul reconstrucției și al redresării se va întinde pe o perioadă de 10 ani și combină fondurile publice și private.

Această a doua evaluare rapidă a pagubelor și nevoilor (RDNA2) oferă o analiză cuprinzătoare a impactului războiului în 20 de sectoare diferite.

”Efectuarea celei de-a doua evaluări rapide a pagubelor și a necesităților este un element important în strategia de reconstrucție a Ucrainei. Suntem recunoscători Băncii Mondiale pentru o analiză actualizată și amănunțită, care va deveni un instrument important pentru noi și pentru partenerii noștri în implementarea proiectelor de redresare – redresare care a început deja. Infrastructura energetică, locuințele, infrastructura critică, economia și deminarea umanitară sunt cele cinci priorități ale noastre pentru acest an. O parte din lucrările de reconstrucție au fost deja efectuate și le sunt recunoscător partenerilor noștri din UE, SUA și Banca Mondială. Valoarea pagubelor și a nevoilor de recuperare nu include în prezent date privind pierderile de infrastructură, locuințe și întreprinderi din teritoriile ocupate. Când forțele de apărare le vor elibera, ne așteptăm ca datele să fie completate, iar guvernul va începe imediat lucrările de restaurare în aceste teritorii”, a subliniat premierul Ucrainei, Denys Shmyhal.

Aceasta cuantifică daunele fizice directe aduse infrastructurii și clădirilor și descrie impactul asupra vieții și mijloacelor de trai ale oamenilor. RDNA2 include, de asemenea, sumele necesare pentru redresare și reconstrucție. RDNA2 estimează că Ucraina va avea nevoie de 14 miliarde de dolari pentru investiții critice și prioritare în reconstrucție și redresare în 2023. 

Satisfacerea acestor nevoi va necesita o finanțare de 11 miliarde de dolari în plus față de ceea ce guvernul a abordat deja în bugetul său pentru 2023, inclusiv 6 miliarde de dolari în cadrul nevoilor bugetare nefinanțate și alte 5 miliarde de dolari în cadrul finanțării pentru a sprijini întreprinderile de stat (întreprinderi de stat) și pentru a cataliza sectorul privat.

Evaluarea RDNA2 estimează că nevoile totale de reconstrucție și redresare se ridică la 411 miliarde de dolari, adică de 2,6 ori PIB-ul estimat al țării pentru 2022. Nevoile – estimate pentru următorul deceniu – iau în considerare inflația, condițiile de piață, creșterea bruscă a prețurilor în zonele de construcții de masă, primele de asigurare mai mari și o schimbare în viitor către o intensitate energetică mai mică și o structură mai rezilientă, incluzivă și modernă.

Cele mai mari nevoi estimate sunt în domeniul transporturilor (22 %), al locuințelor (17 %), al energiei (11 %), al protecției sociale și al mijloacelor de subzistență (10 %), al gestionării riscurilor de explozie (9 %) și al agriculturii (7 %).

Cea mai mare creștere proporțională a pagubelor a fost înregistrată în domeniul energiei, unde pagubele au fost de peste cinci ori mai mari decât în iunie 2022. Zonele geografice cu cea mai mare creștere a nevoilor sunt regiunile din prima linie a războiului: Donețk, Harkov, Lugansk și Herson.

Estimările din evaluările rapide ale pagubelor și din evaluările nevoilor realizate până în prezent ar trebui considerate ca fiind minime, deoarece nevoile vor continua să crească atât timp cât războiul va continua. Însă pagubele de la publicarea RDNA1 nu au escaladat atât de mult pe cât s-ar fi putut aștepta din cauza mai multor factori.

În primul rând, cel mai intens conflict a rămas limitat la zonele care se confruntau deja cu pagube semnificative.  De asemenea, unele dintre nevoile țării au fost satisfăcute de guvernul Ucrainei cu sprijinul partenerilor săi.

De exemplu, în sectorul sănătății, peste 500 de unități sanitare afectate au fost reparate parțial sau integral; sectoarele energiei și transporturilor au beneficiat de furnizarea de echipamente, materiale și finanțare pentru a efectua reparații rapide. În plus, capacitatea de a menține guvernul în funcțiune și de a asigura fluxul serviciilor esențiale, ceea ce a contribuit la limitarea escaladării costurilor de redresare și de reconstrucție.

Raportul constată că pagubele directe aduse clădirilor și infrastructurii se ridică la peste 135 de miliarde de dolari în următoarele domenii cele mai afectate: locuințe (37%), transporturi (26%), energie (8%), comerț și industrie (8%) și agricultură (6%). Sectoarele energiei, locuințelor și transporturilor au înregistrat cea mai mare creștere a pagubelor directe, de la estimările RDNA1. Pagubele din agricultură sunt, de asemenea, semnificativ mai mari, reflectând atât o distrugere mai mare a activelor, cât și date mai precise.

RDNA2 se concentrează, de asemenea, pe impactul uman al războiului și pe modul în care pierderea de vieți, mijloace de subzistență, venituri și bunuri a împins 7,1 milioane de persoane în sărăcie și a inversat 15 ani de progrese în materie de dezvoltare.

Raportul subliniază, de asemenea, faptul că impactul războiului a exacerbat inegalitățile și a afectat în special femeile, copiii și persoanele cu handicap și a dus la regrese dramatice în ceea ce privește Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, în special cele legate de sărăcie, sănătate, educație, creștere economică, energie, pace și justiție.

Acest raport a beneficiat de sprijinul financiar generos al Fondului global pentru reducerea dezastrelor și redresare (GFDRR), al Secretariatului elvețian pentru afaceri economice (SECO) și al Parteneriatului pentru dezvoltare digitală (DDP).

Continue Reading

Facebook

SUA2 mins ago

Vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, începe un turneu în Africa pentru a contracara prezența tot mai are a Chinei și Rusiei pe acest continent considerat de Washington ”viitorul lumii”

CHINA1 hour ago

Înainte de vizita lui Macron la Beijing, China propune un “consens strategic” cu Europa privind încetarea focului și o soluție politică a războiului din Ucraina

ROMÂNIA1 hour ago

Ambasadoarea SUA la București va depune eforturi pentru a ”extinde prezența companiilor și investițiilor americane” în țara noastră: Vom continua să sprijinim România în lupta împotriva corupției

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă, către AmCham România: Suntem o țară care are un mare potențial de investiții. Oferim sprijin și R. Moldova, a cărei prosperitate poate fi asigurată prin relații cu mediul de afaceri din România, SUA

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen reacționează după criticile lui Klaus Iohannis: Ajutorul dat fermierilor români nu este suficient. Sunt recunoscătoare României că a depus o moțiune pentru creșterea sumelor

SUA3 hours ago

Antony Blinken nu exclude, pe termen lung, negocieri privind granițele Ucrainei, dar reiterează: ”Sunt decizii pe care ucrainenii trebuie să le ia cu privire la modul în care îşi văd viitorul”

Cristian Bușoi4 hours ago

Economia transatlantică a ajuns la cote record, evidențiază eurodeputatul Cristian Bușoi: Umăr la umăr, uniți, vom depăși orice criză și vom deveni mai puternici

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Emmanuel Macron și premierul Italiei eu discutat despre nevoia de a continua eforturile pentru ”suveranitatea europeană” privind politica industrială şi decarbonizarea economiei

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

La propunerea României, Consiliul European solicită Comisiei Europene să prezinte un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă, către AmCham România: Suntem o țară care are un mare potențial de investiții. Oferim sprijin și R. Moldova, a cărei prosperitate poate fi asigurată prin relații cu mediul de afaceri din România, SUA

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă asigură R. Moldova de sprijin în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent” pentru a deveni ”stat furnizor de stabilitate în regiune”

CHINA1 day ago

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Daniel Buda2 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să evalueze corect poziția fermierilor în protejarea mediului: Sunt parte a soluției, nu a problemei

NATO2 days ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO1 week ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE1 week ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

Team2Share

Trending