Președintele rus Vladimir Putin este cel care a pavat calea pentru aderarea Ucrainei la NATO, a afirmat luni ex-premierul britanic Boris Johnson într-un articol de opinie publicat în cotidianul american Washington Post, fostul lider de pe Downing Street considerând că “ambiguitatea creativă” și “dublul limbaj diplomatic” privind intrarea Ucrainei în Alianță “s-a terminat cu un dezastru total”.

“Am petrecut ani de zile spunându-le ucrainenilor că avem o politică a “ușilor deschise” în cadrul NATO, că au dreptul de a-și “alege propriul destin” și că Rusia nu ar trebui să poată exercita un drept de veto. Și în tot acest timp am semnalat în mod deschis Moscovei că Ucraina nu va adera niciodată la alianță – pentru că atât de mulți membri NATO își vor exercita pur și simplu ei înșiși dreptul de veto. (…) Rezultatul este cel mai rău război din Europa din ultimii 80 de ani. Președintele rus Vladimir Putin a distrus nenumărate vieți, case, speranțe și vise. De asemenea, a distrus și cel mai mic motiv de a-l simpatiza sau de a-i face pe plac în paranoia sa. Pe parcurs, el a vaporizat argumentele împotriva aderării Ucrainei la NATO”, a scris Johnson.

Fostul lider de la Londra, un susținător puternic al Ucrainei din prima zi a invaziei Rusiei, se află la al doilea astfel de demers mediatic la începutul acestui an. Săptămâna trecută, Johnson a scris un articol de opinie pentru Daily Mail în care a cerut Occidentului să dea Ucrainei “tot ce are nevoie” pentru a câștiga războiul cu Rusia în acest an. Acel apel venea la două zile distanță după ce Johnson a efectuat o vizită surpriză în Ucraina, vizitând Bucha și Borodianka, cele două orașe din regiunea Kievului devastate masiv de forțele de invazie rusești la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, s-a întâlnit cu președintele Zelenski.

“Ucrainenilor ar trebui să li se dea tot ce au nevoie pentru a termina acest război, cât mai repede posibil, iar noi ar trebui să începem procesul de admitere a Ucrainei în NATO, și să îl începem acum“, a scris, de această dată, fostul prim-ministru al Marii Britanii.

Boris Johnson este de părere că că Occidentul nu ar fi trebuit să accepte niciodată argumentul potrivit căruia perspectiva aderării Ucrainei la NATO era “provocatoare” pentru Putin și pentru Rusia.

“Nu există absolut nimic din ceea ce NATO ar putea să-i învețe pe ucraineni despre cum să ducă un război – de fapt, ar putea să ne învețe multe”, a continuat el.

Actualul parlamentar conservator a rememorat ceea ce s-a întâmplat în ultimii 15 ani, de când aliații NATO nu au acordat Ucrainei planul de acțiune pentru aderare la summitul de la București, din 2008, iar Vladimir Putin “a invadat Crimeea și Donbas” în 2014.

“În loc să îl pedepsim cum se cuvine, am răspuns cu o politică de liniștire lașă. Departe de a-i ajuta pe ucraineni să îl alunge din țara lor, am instituit tragicomicul “Format Normandia”, în cadrul căruia Rusia și Ucraina au fost tratate ca și cum ar fi fost la fel de vinovate, în timp ce Rusia era în mod clar agresorul, iar Ucraina era victima”, a spus Johnson.

Potrivit lui, Vladimir Putin Putin nu a invadat Ucraina pentru că a crezut că Ucraina va adera la NATO, ci pentru că a crezut că Occidentul nu este serios în protejarea Ucrainei.

“A atacat pentru că a vrut să reconstruiască vechiul imperiu sovietic și pentru că a crezut – în mod nebunesc – că va câștiga. Dacă am fi fost suficient de curajoși și consecvenți pentru a aduce Ucraina în NATO – dacă am fi vorbit cu adevărat serios – atunci această catastrofă totală ar fi fost evitată (…) De dragul stabilității și al păcii, Ucraina are acum nevoie de claritate în ceea ce privește poziția sa în arhitectura de securitate euro-atlantică“, a mai scris Boris Johnson.

La finalul lunii septembrie a anului trecut, când Vladimir Putin a semnat decretele de alipire ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar parțial în Ucraina, în cea mai mare anexare teritorială din Europa de la Hitler încoace, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate. Un sondaj dat publicității la câteva zile după acest moment releva faptul că aderarea Ucrainei la NATO este susținută de un procentaj record de 83% dintre cetățenii ucraineni.

Anunţul lui Zelenski a fost primit cu prudenţă la Washington şi la sediul NATO din Bruxelles. Prin vocea secretarului general Jens Stoltenberg, NATO a condiționat o eventuală aderare a Ucrainei de “triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns.

În același timp, miniștrii de externe din țările baltice, au transmis că susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO, iar președintele Klaus Iohannis și președinții statelor membre ale NATO din Europa Centrală și de Est au adoptat o declarație comună în care afirmă că nu vor recunoaște încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene și în care reafirmă susținerea cu fermitate a deciziei summitului NATO de la București din 2008 cu privire la viitoarea aderare a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică.

Aderarea Ucrainei la NATO a fost dintotdeauna un subiect sensibil în relațiile dintre Moscova și Occident, mărturie stând summitul NATO de la București din 2008, când SUA au dorit să acorde Ucrainei statutul de țară candidată NATO, însă Franța și Germania s-au opus, acela fiind primul și ultimul summit NATO la care Vladimir Putin a participat, Rusia fiind considerată un potențial partener. În schimb, în declarația finală a summitului NATO de la București au fost recunoscute aspirațiile euro-atlantice al Ucrainei.

În paragraful 23 al Declarației Summitului de la București din 2008, NATO a salutat “aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei de a deveni membre ale NATO. Am convenit astăzi că aceste țări vor deveni membre ale NATO”, a precizat că următorul pas pentru Ucraina și Georgia este obținerea planului de acțiune pentru aderare (Membership Action Plan), iar liderii euro-atlantici de la acea vreme au transmis că “miniștrii de externe au autoritatea de a lua o decizie cu privire la planurile de acțiune pentru aderare ale Ucrainei și Georgiei”.

Pe de altă parte, articolul 10 din Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949 de fondatorii Alianței, stipulează că “părțile pot, prin acord unanim, să invite orice alt stat european care este în măsură să promoveze principiile prezentului tratat și să contribuie la securitatea zonei Atlanticului de Nord să adere la prezentul tratat”.

Prim-ministrul Rishi Sunak a declarat luni seară că Brexitul reprezintă o “oportunitate uriaşă” pentru creşterea Marii Britanii, în contextul în care marţi marchează atât cea de-a 100-a zi petrecută în Downing Street, cât şi trei ani de la ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, informează AFP, potrivit Agerpres.

Din 31 ianuarie 2020, “am făcut progrese extraordinare valorificând libertăţile oferite de Brexit pentru a aborda provocările generaţionale. Fie că este vorba de cea mai rapidă desfăşurare a vaccinurilor din Europa, de încheierea unor acorduri comerciale cu peste 70 de ţări sau de recâştigarea controlul graniţelor noastre”, a spus el într-un comunicat de presă difuzat de Downing Street.

“În primele 100 de zile ale mele ca prim-ministru, acest elan nu a încetinit. Sunt hotărât să acţionez astfel încât beneficiile Brexit-ului să continue să împuternicească oamenii şi companiile din întreaga ţară”, a adăugat Rishi Sunak, care la finele anului trecut asigura că Guvernul britanic nu are nicio intenție de a relaxa Brexitul pentru a se apropia de Uniunea Europeană.

Citiți și Primul stat din istorie care s-a retras din UE: Marea Britanie a ieșit din Uniunea Europeană după 47 de ani de apartenență

Comunicatul de presă al Downing Street subliniază în special “oportunitatea imensă” a ieşirii Regatului Unit din UE în special “pentru creşterea economiei britanice”. Premierul Sunak a menţionat crearea de porturi libere, zone considerate în afara teritoriului vamal al ţării şi beneficiind aşadar de o impozitare avantajoasă, precum şi perspectivele deschise, potrivit acestuia, de dereglementarea post-Brexit.

Conform organismului de prognoză a bugetului public OBR, ieşirea din UE va reduce totuşi economia Marii Britanii cu aproximativ 4% pe termen lung, în pofida acordului de liber schimb semnat cu Bruxelles-ul. În plus, Regatul Unit este singura ţară din G7 care nu a revenit încă la nivelul PIB-ului de dinaintea pandemiei de COVID-19.

Sprijinul populaţiei britanice pentru Brexit nu a fost niciodată mai slab. Potrivit unui sondaj YouGov publicat în noiembrie, mai puţin de o treime dintre britanici consideră că părăsirea UE a fost o decizie bună, iar unul din cinci susţinători ai Brexitului s-a răzgândit.

Ajuns în fruntea guvernului britanic la sfârşitul lunii octombrie, Rishi Sunak a reinstaurat o anumită stabilitate după mandatul meteoric al lui Liz Truss, dar se confruntă cu numeroase tulburări sociale cauzate de creşterea preţurilor şi a inflaţiei, care depăşeşte 10%. 

Fostul premier britanic, Boris Johnson, a avut duminică o vizită surpriză în Ucraina, de unde a îndemnat Occidentul să ofere acestei țări toate ”instrumentele” de care are nevoie pentru a câștiga războiul împotriva Ucrainei, anunță DPA și EFE, citate de Agerpres.

Johnson a ajuns la Kiev în vreme ce se confruntă în țara sa cu întrebări legate de finanțele personale, după ce presa britanică a dezvăluit că președintele postului BBC, Richard Sharp, l-a sprijinit să obțină garanții pentru un credit de aproape 800.000 de lire sterline cu numai câteva săptămâni înainte ca fostul premier, atunci încă în funcţie, să-l recomande pentru funcţia de conducere la acest post.

Într-o declarație transmisă din Ucraina, de unde au fost difuzate fotografii cu el din localitatea Borodianka din apropiere de Kiev, Johnson afirmă că a venit în această ţară la invitaţia preşedintelui Volodimir Zelenski.

”Suferinţa poporului ucrainean a durat prea mult. Singura cale de a termina acest război este ca Ucraina să învingă – şi să învingă cât mai repede posibil. Este momentul să ne implicăm mai mult şi le dăm ucrainenilor toate instrumentele de care au nevoie pentru a duce sarcina la capăt”, a indicat fostul premier conservator britanic. ”Cu cât (preşedintele rus Vladimir) Putin eşuează mai repede, cu atât va fi mai bine pentru lumea întreagă”, a adăugat Johnson.

Acesta a respins insinuările conform cărora vizita sa în Ucraina ar putea submina autoritatea actualului premier, Rishi Sunak, informează Reuters.

În perioada în care a fost locatarul din Downing Street 10, Boris Johnson a efectuat de mai multe ori Kievul și l-a sunat frecvent pe Zelenski.

Chiar dacă a fost implicat în scandaluri în Marea Britanie, el a câștigat o popularitate largă în Ucraina, unde a devenit cunoscut în mod afectuos sub numele de ”Borys Johnsoniuk”. Cafenelele din Kiev i-au dat numele unor prăjituri din Kiev și au fost realizate lucrări de artă stradală folosind imaginea sa.