Connect with us

G7

Șefa diplomației de la Londra exclude implicarea Marii Britanii în comunitatea politică europeană: Nu știu ce cuvinte a folosit președintele Macron, dar noi nu am fost de acord

Published

on

© No. 10/ Flickr

Ministrul britanic de externe, Liz Truss, a refuzat marţi orice legătură a Regatului Unit cu un proiect neclar de comunitate politică europeană, transmite dpa, potrivit Agerpres.

Cu ocazia unei întâlniri a premierului britanic Boris Johnson la summitul G7 din Germania cu preşedintele francez Emmanuel Macron, preşedinţia Franţei a provocat nedumeriri: Palatul Elysee a insistat că liderul de la Londra şi-a exprimat interesul faţă de viziunea Parisului privind o comunitate politică europeană mai largă, din care să facă parte şi state din afara UE, cum ar fi Regatul Unit.

Cabinetul din Downing Street a fost nevoit să sublinieze, ulterior, că nu există nicio perspectivă de revenire la libertatea de circulaţie peste frontierele britanice.

Marţi, Truss a fost categorică: Londra nu ia în considerare un astfel de proiect.

Întrebată despre subiect de preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Comunelor, Tom Tugendhat, şefa diplomaţiei britanice a răspuns fără echivoc: “Nu este adevărat. Nu ştiu ce cuvinte a folosit exact preşedintele Macron, dar noi nu am fost de acord”.

Ea a declarat că obiectivele Regatului Unit sunt întărirea NATO şi sublinierea rolului G7, grupul ţărilor puternic industrializate, ca “alianţă cheie”.

Tugendhat a întrebat apoi: “Nu acceptaţi această comunitate politică şi economică?”. Truss a răspuns: “Nu”.

Liderii celor 27 de state membre ale UE au purtat săptămâna trecută, la Bruxelles, prima discuția strategică privind propunerea președintelui francez Emmanuel Macron de lansare a unei comunități politice europene.

“Scopul este de a oferi o platformă de coordonare politică pentru țările europene de pe întregul continent. Aceasta ar putea viza toate țările europene cu care avem relații strânse. Obiectivul ar fi încurajarea dialogului politic și a cooperării în vederea abordării unor chestiuni de interes comun, astfel încât să se consolideze securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european”, se arată în concluziile adoptate privind Europa în sens larg.

De Ziua Europei, la încheierea lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, președintele francez Emmanuel Macron a lansat un apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina și Republica Moldova, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii”.

Un document de lucru circulat de președinția franceză a Consiliului UE a indicat că această “Comunitate Politică Europeană ar fi deschisă statelor europene care împărtășesc un set comun de valori democratice, indiferent dacă sunt sau nu membre ale Uniunii și indiferent de natura relației lor actuale cu Uniunea Europeană: fie că doresc să adere la aceasta, fie că au părăsit-o, fie că nu intenționează să adere la ea, fie că sunt legate de ea doar prin acorduri economice”.

Documentul spune că Comunitatea Politică Europeană (CPE) “nu ar înlocui” Consiliul Europei (CoE) sau Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) – alte organizații care includ membri din afara UE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

G7

Liderii G7 promit să „continue să crească costul războiului Rusiei” în Ucraina

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Liderii din G7 au emis sâmbătă o declarație fermă prin care și-au reafirmat sprijinul ferm pentru Ucraina în fața invaziei și agresiunii ilegale a Rusiei și s-au angajat să „continue să crească costul războiului Rusiei, să diminueze sursele de venit ale acesteia și să îi împiedice eforturile de a-și construi mașina de război”.

În urma unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care s-a desfășurat parțial prin videoconferință, liderii G7 au lăudat rezistența și curajul poporului ucrainean în lupta sa pentru libertate și democrație.

De asemenea, liderii G7 au condamnat invazia nejustificată a Rusiei în Ucraina, care durează de doi ani, considerând că reprezintă „o încălcare flagrantă” a dreptului internațional și a Cartei ONU. Aceștia au subliniat că, în ciuda eforturilor Rusiei, Ucraina rămâne hotărâtă în apărarea suveranității și integrității sale teritoriale.

Într-o declarație cuprinzătoare, liderii celor mai puternice șapte economii ale lumii au subliniat mai multe angajamente-cheie:

Asistență în materie de securitate și sprijin pentru reforme

G7 și-a reafirmat angajamentul față de dreptul Ucrainei la autoapărare și s-a angajat să consolideze securitatea pe termen lung a țării prin asistență sporită și acorduri bilaterale. În plus, Grupul a lăudat eforturile Ucrainei de punere în aplicare a unor reforme vitale menite să consolideze instituțiile democratice și să combată corupția, pași cruciali în direcția integrării euro-atlantice.

Apel la retragerea Rusiei și la asumarea responsabilității

G7 a solicitat fără echivoc Rusiei să înceteze imediat agresiunea împotriva Ucrainei și să își retragă necondiționat forțele de pe teritoriul ucrainean. În plus, declarația a condamnat atrocitățile și încălcările drepturilor omului comise de Rusia, promițând să îi tragă la răspundere pe făptași prin intermediul unor mecanisme internaționale precum Curtea Penală Internațională.

Sprijin economic și sancțiuni

Recunoscând dificultățile economice pe care războiul Rusiei le-a provocat Ucrainei, G7 s-a angajat să ofere asistență financiară continuă pentru a răspunde nevoilor urgente de finanțare și pentru a sprijini eforturile de reconstrucție. În același timp, G7 și-a reiterat angajamentul de a impune și de a pune în aplicare sancțiuni împotriva Rusiei, vizând entitățile și persoanele fizice care sunt complice la alimentarea conflictului.

Angajamentul pentru pace

Subliniind importanța unei păci cuprinzătoare, echitabile și durabile, G7 și-a afirmat sprijinul pentru Formula de Pace a președintelui Zelenski. Aceștia și-au reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, promițând o solidaritate „de neclintit” în momentul în care Ucraina intră în cel de-al treilea an de conflict.

Premierul italian Giorgia Meloni, premierul canadian Justin Trudeau și premierul belgian și actualul președinte al Consiliului UE, Alexander de Croo, împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au sosit la Kiev cu același tren pe 24 februarie, pentru a comemora împlinirea a doi ani de la declanșarea invaziei Rusiei asupra Ucrainei.

Cu această ocazie, Meloni a prezidat videoconferința G7 în numele președinției italiene a grupului, alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. 

Liderii G7 au decis în luna iulie 2023, cu prilejul summitului NATO de la Vilnius, cadrul internațional de cooperare cu Ucraina în vederea sprijinirii acesteia în fața invadatorilor ruși.

Sprijinul pe termen lung a luat forma unor acorduri bilaterale de securitate, cele mai recente fiind semnate de președintele Volodimir Zelenski cu Italia și Canada, după ce o astfel de înțelegere a fost parafată cu Londra, Paris și cu Berlin.

Alte 25 de țări s-au alăturat acestei inițiative, printre ele aflându-se Polonia, Danemarca, Olanda sau România, negocieri fiind demarate de președintele Klaus Iohannis cu omologul ucrainean cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos, desfășurat în luna ianuarie

Continue Reading

G7

Liderii G7 vor marca doi ani de când Rusia a invadat Ucraina printr-o reuniune prin videoconferință în urma căreia ar urma să decidă o ”înăsprire a sancțiunilor” contra Moscovei

Published

on

© European Union, 2015/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinția italiană a G7 a anunțat marți o reuniune prin videoconferință a liderilor țărilor membre din acest format, întâlnire care urmează să aibă loc sâmbătă și care este dedicată Ucrainei, la împlinirea a doi ani de când Rusia a pornit un război ilegal și neprovocat, anunță AFP, citat de Agerpres.

La această întrevedere în urma căreia ar urma să fie decise noi sancțiuni contra Moscovei va participa și președintele Volodimir Zelenski, fiind prima a șefilor de stat sau de guvern din țările membre G7 organizată sub președinție italiană.

Ea a fost convocată ”cu ocazia împlinirii a doi ani de la declanşarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei”, a precizat un comunicat al guvernului de la Roma, într-un moment în care Kievul recunoaşte că se confruntă cu o situaţie ”extrem de dificilă” pentru forţele sale, lipsite de muniţie şi de ajutor american.

La finalul reuniunii care ar urma să dureze o oră și jumătate, liderii țărillor membre G7 vor adopta o declarație comună privind Ucraina, au anunțat surse diplomatice italiene.

Participanţii ar urma să decidă o ”înăsprire a regimului de sancţiuni”, potrivit aceloraşi surse. ”UE va lansa un nou pachet de sancţiuni, iar Statele Unite vor aproba, de asemenea, o înăsprire a sancţiunilor lor”, au adăugat sursele.

Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a confirmat marţi seară această ipoteză: ”Sancţiunile pot fi înăsprite”, a declarat el la postul public Rai2. ”Rusia resimte puternic greutatea sancţiunilor economice”, a adăugat el.

Liderii G7 au decis în luna iulie 2023, cu prilejul summitului NATO de la Vilnius, cadrul internațional de cooperare cu Ucraina în vederea sprijinirii acesteia în fața invadatorilor ruși.

Sprijinul pe termen lung a luat forma unor acorduri bilaterale de securitate, cele mai recente fiind semnate de președintele Volodimir Zelenski cu Parisul și cu Berlinul, după ce o astfel de înțelegere a fost parafată cu Londra.

Alte 25 de țări s-au alăturat acestei inițiative, printre ele aflându-se și România, negocieri demarate de președintele Klaus Iohannis cu omologul ucrainean cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos, desfășurat în luna ianuarie

Astfel, România negociază cu Ucraina ”un cadru de cooperare”, nu ”garanții de securitate”, conform clarificărilor oferite de ministrul de externe Luminița Odobescu într-un interviu oferit CaleaEuropeană.ro în contextul Conferinței de Securitate de la München.

Continue Reading

G7

MSC 2024: Laburiștii, favoriți la câștigarea alegerilor din Marea Britanie, doresc un pact de securitate UE – Regatul Unit care să funcționeze în paralel cu NATO

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență din München

Politicianul laburist David Lammy, ministrul britanic de externe din umbră al opoziției laburiste, a declarat pe scena Conferinței de Securitate de la München că dorește un nou pact de securitate între Uniunii Europene și Marea Britanie.

Sper că vor avea loc alegeri generale anul acesta și că voi avea privilegiul de a deveni ministrul britanic de externe, pentru că este absolut fundamental ca Regatul Unit și Europa să aibă cele mai apropiate relații, iar epoca Brexit s-a încheiat, situația este rezolvată. Iar ceea ce propune partidul meu este un nou pact de securitate UE-Marea Britanie. Și este un pact care se bazează efectiv pe faptul că, în mod evident, avem război aici, în Europa“, a spus Lammy.

Sondajele de opinie recente din Marea Britanie arată că Partidul Laburist conduce în prezent în sondaje, în fața Partidului Conservator aflat la putere. 

În februarie 2024, 46% dintre britanici ar vota pentru Partidul Laburist la alegerile generale, față de 21% care ar vota pentru Partidul Conservator. Conservatorii aflați la guvernare au rămas în urma laburiștilor în sondaje pe tot parcursul anilor 2022 și 2023, un decalaj uriaș apărând în septembrie 2022, când Liz Truss a venit la putere. Laburiștii și-au menținut avansul în sondaje de când Sunak a devenit prim-ministru și ar câștiga următoarele alegeri generale pe baza celor mai recente sondaje.

Citiți și MSC 2024. Stoltenberg respinge ideea unei forțe de descurajare nucleară europeană fără SUA: Niciun aliat nu va fi atacat cât timp transmitem Rusiei că vom proteja toți aliații. NATO reprezintă 50% din puterea militară a lumii

Politicianul laburist a avertizat că moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi amintește că, în pofida acestui război, “Rusia va continua să fie o amenințare pentru Europa timp de luni, ani, poate încă o generație”.

“Acest lucru înseamnă că capacitatea de apărare a Marii Britanii, alături de partenerii noștri din Franța, care reprezintă în special aproximativ 50% din capacitatea de apărare a Europei, dar și capacitatea de informații a sistemului Five Eyes, în parteneriat cu Statele Unite, Australia, Noua Zeelandă, Canada, este absolut esențială și de aceea avem nevoie acum de un nou pact de securitate”, a mai spus el.

El a asigurat că “acest pact de securitate nu va rivaliza cu NATO, ci va funcționa în paralel cu NATO”.

Întrebat cum vede pactul de securitate propus de el, David Lammy s-a referit la achiziții comune și partajate de muniții pentru a aborda nevoia de complementaritate în Europa, inclusiv din perspectiva capacității industriale.

El a asigurat că “o parte din acest efort va continua să fie transatlantic, lucrând cu partenerii noștri americani” și a cerut viteză în elaborarea unor acțiuni comune. “Știți, uneori, Europa poate părea mai degrabă leneșă și birocratică. Va trebui să facem acest lucru în viteză. Urgența războiului din Europa, sper, ne amintește acest lucru”, a conchis Lammy.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

COMISIA EUROPEANA13 mins ago

Made in Europe. Ursula von der Leyen face apel la o ”mentalitate europeană în domeniul apărării” pentru ”a contura viitorul arhitecturii noastre de securitate”, în complementaritate cu NATO

ROMÂNIA46 mins ago

Sebastian Burduja: Suntem cu un pas mai aproape de crearea unui cadru legal pentru producerea de energie eoliană offshore în țărmul românesc al Mării Negre

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

PE a adoptat o lege pentru a reface 20% din suprafața terestră și maritimă a UE până în 2030 și toate ecosistemele degradate până în 2050

U.E.1 hour ago

Ministrul francez de Interne: Rusia este astăzi principalul inamic al Franței în războiul informațional

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Anul alegerilor. Parlamentul European a adoptat noi norme de transparență pentru publicitatea politică menite să combată dezinformarea și ingerințele străine

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană prezintă noi inițiative de stimulare a poziției de lider industrial a UE în domeniul materialelor avansate, o tehnologie-cheie relevantă pentru dubla tranziție verde și digitală

BUSINESS2 hours ago

Președintele ARICE: Este necesar să identificăm noi oportunități de afaceri, care să ducă la o creștere a exporturilor românești pe piața turcă

ROMÂNIA3 hours ago

Prin promovarea inovării la nivelul practicilor de audit, Curtea de Conturi se alătură eforturilor administrative de implementare a reformelor necesare aderării României la OCDE

Marian-Jean Marinescu3 hours ago

Marian-Jean Marinescu este al doilea cel mai influent europarlamentar în ceea ce privește politicile de transport

NATO7 hours ago

SUA, NATO și UE se distanțează de afirmațiile lui Macron și resping ideea de a trimite trupe aliate în Ucraina: Nu există astfel de planuri

ROMÂNIA23 hours ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO4 days ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.5 days ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA7 days ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA1 week ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA2 weeks ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

Trending