Connect with us

U.E.

Șefa diplomației din Estonia: Documentele strategice ale NATO și UE trebuie să reflecte că în Europa există o țară dispusă să-și invadeze vecinii suverani și că trebuie să fim pregătiți să acționăm

Published

on

© European Union, 2022

Documentele strategice ale NATO și UE trebuie să reflecte faptul că în Europa există o țară dispusă să-și invadeze vecinii suverani și că trebuie să fim pregătiți să acționăm în consecință, a afirmat luni, 4 aprilie, ministrul de externe al Estoniei, Maria Liimets, într-o conferinţă organizată de think tank-ul New Strategy Center, cu tema “Agresiunea Rusiei în Ucraina. Cum putem construi un Flanc Estic al NATO mai rezilient, de la Marea Baltică la Marea Neagră?”.

Șefa diplomației estoniene a precizat că 2022 este un an „foarte special” deoarece atât NATO, cât și UE pregătesc noi concepte și documente strategice care să reflecte schimbarea „dramatică” a mediului de securitate. În acest sens, Liimets a făcut referire la recent adoptata Busolă Strategică a UE, pentru care a fost „foarte important ca statele membre să ajungă la un acord legat de faptul că Rusia reprezintă o amenințare”. De asemenea, a subliniat că documentul „este foarte important deoarece confirmă parteneriatul strategic dintre NATO și Uniunea Europeană și stipulează în mod clar că securitatea țărilor europene se bazează pe cooperarea transatlantică cu NATO, articolul 5 fiind un element central al acesteia”.

Pe lângă acestea, ministrul de externe al Estoniei a adăugat că „există multe elemente cu adevărat importante în acest concept strategic care ghidează Uniunea Europeană în anii următori”, unul dintre ele fiind legat de „atribuirea responsabilității pentru atacurile hibride, inclusiv pentru atacurile cibernetice”. „Aceasta arată că țările europene sunt dispuse să afle cine este responsabil pentru atacurile hibride și, de asemenea, ajută la furnizarea de mijloace pentru a face față acestor tipuri de atacuri. Permiteți-mi să amintesc de atacurile hibride din toamna trecută când Belarus a vizat țări europene cu fluxuri de migrație și, din punctul nostru de vedere, a fost foarte important să începem să spunem clar că acestea au fost atacuri hibride și nu doar fluxuri de migrație aleatorii”, a explicat Maria Liimets. 

Referitor la conceptul strategic al NATO, oficialul estonian a precizat că acesta nu a fost încă adoptat, „ceea ce oferă mai mult timp pentru a integra provocările actuale în document”. În context, aceasta a insistat pentru consolidarea apărării împotriva Rusiei, în special pe Flancul Estic al Alianței, și pentru consemnarea în documentele strategice a faptului că reprezintă o amenințare, iar principala sarcină a NATO este apărarea colectivă.

„Trebuie să continuăm să consolidăm poziția de apărare și descurajare a flancului estic al NATO și, în loc să avem un concept avansat înaintat, ar trebui să avem un concept de apărare înaintată, precum și apărare aeriană în loc de poliție aeriană. Trebuie să ne ridicăm gradul de pregătire pentru a riposta la amenințarea Rusiei și, de asemenea, să ne asigurăm că nu există oportunități pentru calculele greșite ale Rusiei, pentru că vedem în acest moment că situația din Europa s-a schimbat din 2016, când statele membre NATO au adoptat actuala postură de apărare și descurajare și au adoptat conceptul de prezență înaintată consolidată. Avem un război în Europa în acest moment și, de asemenea, comportamentul Rusiei este imprevizibil. Așa că trebuie într-adevăr să consemnăm toate aceste schimbări în conceptele strategice, afirmând clar că Rusia este o amenințare și subliniind, de asemenea, că principala sarcină a NATO este apărarea colectivă”, a mai explicat șefa diplomației estoniene.

Maria Liimets și-a exprimat speranța ca „toate aceste decizii să fie luate până la viitorul summit al NATO de la Madrid”.

„În ceea ce privește Rusia și situația generală de securitate din regiunea noastră, este clar că nu ne putem întoarce la vremurile de dinainte de 23 februarie. Prin urmare, înseamnă că trebuie să reflectăm aceste noi preocupări în documentele noastre strategice. Trebuie să reflectăm faptul că există o țară în Europa care este dispusă să își invadeze vecinii suverani și, prin urmare, trebuie să fim pregătiți să acționăm”, a adăugat aceasta.

După participarea la conferința organizată de New Strategy Center, ministrul de externe al Estoniei va avea consultări politice cu omologul român Bogdan Aurescu.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), consultările celor doi miniştri se vor axa pe discutarea modalităţilor de dezvoltare pe mai departe a relaţiilor bilaterale, în special privind cooperarea economică şi sectorială dintre cele două ţări, în vederea explorării adecvate a potenţialului existent. 

Totodată, cei doi miniştri vor discuta aprofundat despre adaptarea Alianţei Nord-Atlantice la noile realităţi de securitate, inclusiv în perspectiva adoptării viitorului Concept Strategic al NATO la Summitul de la Madrid din iunie.

Agenda de consultări va include, de asemenea, modalităţi de extindere a cooperării în formatele regionale importante la care participă cele două ţări, respectiv Iniţiativa celor Trei Mări şi Bucureşti 9, a mai precizat MAE.

 

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron și premierul Italiei eu discutat despre nevoia de a continua eforturile pentru ”suveranitatea europeană” privind politica industrială şi decarbonizarea economiei

Published

on

© Palazzo Chigi

Președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul italian, Giorgia Meloni, au abordat joi seara, cu prilejul summitului Consiliului European desfășurat la Bruxelles, ”oportunitățile de cooperare” între cele două țări în materie de migrațiune, industrie și spațiu, a anunțat vineri Palatul Elysee, conform AFP, citat de Agerpres.

Cei doi lideri au abordat și chestiunea legată de ”necesitatea de a continua să lucrăm pentru suveranitatea europeană” privind politica industrială și decarbonizarea economiei.

Ei au reafirmat, de asemenea, ”hotărârea de a sprijini Ucraina în faţa agresiunii ruse şi au salutat acordul la care s-a ajuns pentru a furniza ucrainenilor muniţia şi rachetele de care au nevoie graţie industriei europene”.

La începutul lunii februarie, cei doi lideri au avut o discuție telefonică, discuțiile atingând aceleași teme.

Această convorbire telefonică venea după o vizită la Giorgiei Meloni la Stockholm și Berlin. În Germania, aceasta și-a exprimat opoziția față de planul european prezentat recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, al cărui obiectiv este acela de a proteja industria europeană în fața proiectului american de investiții în tehnologie verde.

Planul industrial în cadrul Pactului verde vizează, printre altele, o amendare a normelor europene privind ajutoarele de state, pentru a facilita tranziția spre economie verde, fapt ce a stârnit îngrijorări la Roma, care consideră că va dezavantaja statele care nu au forța economică de a oferi astfel de ajutoare consistente, fapt ce va distorsiona piața unică a Uniunii Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen anunță că va organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia

Published

on

© European Union, 2023

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi ca vă organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor din Ucraina răpiți de Rusia și la aducerea lor înapoi, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Este o amintire oribilă a celor mai întunecate vremuri din istoria noastră, deportările de copii care au loc acolo. Este o crimă de război”, a declarat Ursula von der Leyen după un summit desfăşurat la Bruxelles.

Aceasta a detaliat că 16,200 de copii au fost deportați și doar 300 dintre aceștia s-au întors până acum, astfel că mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională sunt justificate, este precizat într-un comunicat al Comisiei Europene. 

”În parteneriat cu ucrainenii, premierul polonez Morawiecki am lansat o inițiativă care urmărește să-i aducă înapoi pe copiii răpiți de Rusia. Pentru acest lucru, vom organiza o conferință. Suntem la începutul unei munci foarte grele. Urmărim să facem presiuni internaționale pentru a lua toate măsurile posibile pentru a stabili unde se află acești copii. Și ne propunem să ajutăm organismele ONU și organizațiile internaționale relevante să obțină informații mai bune și mai complete despre copiii care au fost deportați în Rusia. Acest lucru include și copiii care au fost ulterior adoptați sau transferați către familii adoptive rusești. Îi sunt foarte recunoscător Secretarului General al ONU, António Guterres, pentru că a oferit sprijinul agențiilor Națiunilor Unite. Pentru că acestea au, desigur, o experiență semnificativă pe acest subiect foarte dificil”, au fost detaliile oferite de Ursula von der Leyen în conferința mai sus amintită.

Pe lângă aceste eforturi, președinta Comisiei Europene a reiterat că Uniunea Europeană va continua să sprijine Ucraine.

Aceasta a amintit de noua tranșă de 1,5 miliarde de euro din asistența macrofinanciară destinată acestui stat, care are nevoie de ajutor pentru a putea asigura elementele esențiale în timp ce se apără. Pentru acest ultim aspect, Uniunea Europeană a decis să majoreze sprijinul militar pentru Kiev.

Pentru ca această promisiune să fie transformată în realitate, este nevoie ca Uniunea Europeană să-și sporească capacitate de producție a munițiilor, consideră von der Leyen, care a anunțat că instituția pe care o prezidează va prezenta o propunere legislativă care să permită accelerarea producției industriale de muniție.

Trebuie definite, în acest caz, aspectele juridice, precum sursa de finanțare, care putea veni via bugetul UE, sau cele legate de logistică, iar în acest caz este posibil să fie nevoie de ”construirea, extinderea și reconversia instalațiilor de producție și de consolidarea întregului lanț de aprovizionare cu muniții pentru a fi rapid”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

La propunerea României, Consiliul European solicită Comisiei Europene să prezinte un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova

Published

on

© Administrația Prezidențială

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au convenit joi, la Bruxelles, să solicite Comisiei Europene să prezinte un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova în scopul de a ajuta această țară în fața tentativelor de destabilizare din partea Rusiei și de a susține parcursul de aderare al Moldovei la UE.

“Uniunea Europeană va continua să ofere Republicii Moldova tot sprijinul relevant, inclusiv pentru a consolida reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie ale acestei țări confruntate cu acțiuni destabilizatoare desfășurate de actori externi, precum și pentru a susține parcursul ei de aderare la Uniunea Europeană. Consiliul European invită Comisia să prezinte un pachet de sprijin înainte de următoarea sa reuniune”, se arată în concluziile adoptate de liderii europeni la summitul european de primăvară.

Această decizie a fost anunțată în avanpremieră de președintele Klaus Iohannis.

Sosind joi la reuniunea Consiliului European, șeful statului a precizat că, prin implicarea României, Republica Moldova va primi un ajutor suplimentar din partea Uniunii Europene, punctând că este “inadmisibil ca această ţară să fie lăsată pradă unor dezinformări, unor atacuri hibride şi unor ameninţări verbale din partea Rusiei”.

Un punct special pe care l-aş menţiona: în concluzii, noi am reuşit – colegele şi colegii noştri s-au implicat foarte mult – am reuşit să includem un pasaj relevant pentru Moldova. Moldova va primi un ajutor suplimentar, consistent, un sprijin din partea UE şi acest lucru credem că este foarte important pentru Moldova, dar şi pentru noi şi pentru toată Europa, fiindcă este inadmisibil să lăsăm Moldova pradă unor dezinformări, unor atacuri hibride şi unor ameninţări verbale din partea Rusiei“, a spus şeful statului, în cadrul unor declarații de presă susținute la Bruxelles, înainte de a participa la reuniunea Consiliului European de primăvară.

Amintim că la reuniunea din februarie a miniștrilor de externe din UE, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a propus crearea unei misiuni civile a UE pentru R. Moldova, crearea unui centru StratCom pentru combaterea dezinformării și declanșarea procesului privind crearea unui regim de sancțiuni la adresa Rusiei pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova.

Ulterior, Parlamentul European a organizat o dezbatere consacrată situației de securitate din Republica Moldova pe fondul încercărilor de destabilizare din partea Rusiei, demers politic în urma căruia deputații europeni au cerut adoptarea unei rezoluții prin care solicită adoptarea de sancțiuni din partea UE împotriva celor care destabilizează țara.

Potrivit presei de la Bruxelles, Uniunea Europeană urmează să aloce încă 40 de milioane de euro pentru armata Republicii Moldova, pe fondul dezvăluirilor despre eforturile Rusiei de a răsturna guvernul pro-occidental de la Chişinău. Potrivit EU Observer, care citează un memorandum intern al UE, cea mai mare parte a banilor va fi cheltuită pe un “radar mobil de supraveghere cu rază lungă de acţiune la sol”, pentru a ajuta Republica Moldova să îşi controleze spaţiul aerian.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN2 mins ago

Emmanuel Macron și premierul Italiei eu discutat despre nevoia de a continua eforturile pentru ”suveranitatea europeană” privind politica industrială şi decarbonizarea economiei

COMISIA EUROPEANA27 mins ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

La propunerea României, Consiliul European solicită Comisiei Europene să prezinte un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Acord istoric al liderilor europeni: UE Va livra urgent Ucrainei muniție de artilerie și, dacă se solicită, rachete, inclusiv prin achiziții comune

MAREA BRITANIE16 hours ago

A fost lansat forumul bilateral româno-britanic: România invită Marea Britanie să se implice în Inițiativa celor Trei Mări

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Subcomisia pentru sănătate publică înființată de Parlamentul European și-a început activitatea. Trei eurodeputați români fac parte din SANT

REPUBLICA MOLDOVA18 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu președintele Parlamentului R. Moldova: Împreună putem trece cu bine peste momentele dificile. Dorim să consolidăm punțile dintre noi

ROMÂNIA18 hours ago

Spitalele din România, printre cele care au oferit îngrijire celor 2000 de pacienți ucraineni transferați de la începutul războiului prin Mecanismul de protecție civilă al UE

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Reconstrucția Ucrainei se ridică la 383 de miliarde de euro, arată un raport comun al Guvernului de la Kiev, Comisiei Europene, Băncii Mondiale și ONU

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă asigură R. Moldova de sprijin în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent” pentru a deveni ”stat furnizor de stabilitate în regiune”

CHINA1 day ago

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Daniel Buda2 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să evalueze corect poziția fermierilor în protejarea mediului: Sunt parte a soluției, nu a problemei

NATO2 days ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO1 week ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE1 week ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

ROMÂNIA1 week ago

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Team2Share

Trending