Connect with us

U.E.

Șefa diplomației europene salută decizia Bosniei și Herțegovinei de a se ralia standardelor europene

Published

on

Înaltul Reprezentant/Vicepreședintele Comisiei Europene, Federica Mogherini, și comisarul european pentru Politica europeană de vecinătate, Johannes Hahn, au salutat decizia conform căreia autoritățile din Bosnia și Herțegovina au căzut de acord în ceea ce privește principalele neînțelegeri dintre cele 3 etnii ale țării și au hotărât să implementeze mecanismul de coordonare cu UE, conform unui comunicat de presă al Serviciului European de Acțiune Externă.bosnia - eu

„Mecansimul de coordonare are rolul de a îmbunătăți politica de coordonare și implementare a statului, inclusiv în ceea ce privește asistența financiară din parte UE, precum și o mai bună asigurare a interacțiunii cu UE. Decizia de a urma un program al FMI va oferi un sprijin esențial pentru punerea în aplicare a agendei de reformă, un set cuprinzător de dezvoltare în domeniile social și economic în vederea asigurării statului de drept și a reformei administrației publice.”

Citiți și Bosnia și Herțegovina, mai aproape de parcursul european. Liderii celor trei etnii au pus capăt neînțelegerilor

Totodată, cei doi oficiali europeni au subliniat importanța acestor reforme: „Punerea în aplicare în mod semnificativ a agendei de reformă și a mecanismului de coordonare privind aspectele UE – împreună cu adaptarea Acordului de stabilizare și de asociere, un acord parafat recent- reprezintă elemente esențiale pentru progres în vederea aderării țării la UE.”

Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru și Serbia doresc să se alăture Uniunii Europene. Toate aceste țări au împreună o populație de aproximativ 20 de milioane.

CONSILIUL UE

Statele membre au adoptat definitiv regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în UE vor fi pline înainte de sezonul de iarnă

Published

on

© European Union, 2012

La trei luni de la publicarea propunerii legislative de către Comisia Europeană, Consiliul UE a adoptat definitiv regulamentul care urmărește să asigure faptul că, în pofida perturbărilor de pe piața gazelor, capacitățile de stocare a gazelor în UE sunt pline înainte de sezonul de iarnă și că pot fi partajate între statele membre într-un spirit de solidaritate, informează comunicatul oficial. 

Acesta este un pas important în direcția consolidării securității aprovizionării cu energie a Uniunii Europene în contextul războiului din Ucraina.

„Datorită negocierilor desfășurate în mai puțin de două luni, Uniunea dispune în prezent de un instrument care impune fiecărui stat membru să se pregătească pentru perioada de iarnă cu un stoc de a gaze suficient și să faciliteze partajarea acestuia între țări. Salut acest regulament foarte operațional, care, în contextul internațional pe care îl cunoaștem, permite consolidarea rezilienței energetice europene și a solidarității concrete între statele membre”, a declarat Agnès Pannier-Runacher, ministrul  francez responsabil cu tranziția energetică.

Regulamentul prevede că instalațiile de înmagazinare subterană a gazelor de pe teritoriul statelor membre trebuie să fie umplute înainte de începutul iernii 2022-2023 la cel puțin 80% din capacitate și la 90% din capacitate înainte de începutul următoarelor perioade de iarnă. La nivel mondial, Uniunea va încerca să constituie, în mod colectiv, stocuri de 85% din capacitatea de înmagazinare subterană a gazelor în 2022.

Citiți și: Parlamentul European aprobă planurile de refacere a rezervelor de gaze naturale înainte de iarnă

Întrucât capacitățile de stocare a gazelor și situațiile naționale variază foarte mult, statele membre vor putea, în funcție de situație, să îndeplinească parțial obiectivele de stocare prin includerea unor stocuri de gaz natural lichefiat (GNL) sau de combustibili alternativi. Pentru a ține seama de situația statelor membre cu capacități de stocare foarte mari în raport cu consumul lor național de gaze, obligația de a constitui stocuri subterane va fi limitată la 35% din consumul mediu anual de gaze al statelor membre în ultimii cinci ani.

Unele state membre nu dispun de instalații de stocare pe teritoriul lor, astfel încât regulamentul prevede că aceste state membre trebuie să stocheze 15% din consumul lor național anual de gaze în stocuri situate în alte state membre și, prin urmare, să aibă acces la rezervele de gaze stocate în alte state membre. Mecanismul va spori securitatea aprovizionării cu gaze a acestor state, partajând în același timp sarcina financiară a umplerii capacităților de stocare ale Uniunii.

Regulamentul prevede, de asemenea, certificarea obligatorie a tuturor operatorilor de situri de stocare subterană a gazelor de către autoritățile statelor membre în cauză. Certificarea acestora vizează evitarea riscurilor potențiale de influență externă asupra infrastructurii critice de stocare, care ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii sau orice alt interes esențial în materie de securitate. Este prevăzută o procedură de certificare accelerată pentru siturile de stocare cu o capacitate mai mare de 3,5 TWh care au fost umplute la niveluri sub media Uniunii în 2020 și 2021.

Obligațiile de a umple capacitățile de stocare vor expira la 31 decembrie 2025, pe când obligațiile de certificare ale operatorilor de stocuri vor continua și după această dată. Regulamentul prevede acordarea unei derogări pentru Cipru, Malta și Irlanda atât timp cât aceste țări nu sunt direct interconectate cu sistemele de gaze ale altor state membre.

Salutând adoptarea în cadrul Consiliului Energie de la Luxemburg, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a declarat că  Parlamentul și Consiliul au dat dovadă de o abordare pozitivă și constructivă cu privire  la această propunere, informează Comisia Europeană

„Aceasta este o declarație importantă a unității, determinării și rapidității de acțiune a UE în fața demersurilor Kremlinului de a-și transforma în arme exporturile de gaze naturale. Acum este esențial să continuăm să ne îndeplinim noile obiective de stocare și să ne intensificăm pregătirea în cazul în care situația se va deteriora și mai mult”, a spus comisarul european. 


La 23 martie 2022, Comisia Europeană a prezentat proiectul său de regulament. Propunerea modifică două regulamente existente, privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale și accesul la rețelele pentru transportul gazelor naturale.

În concluziile sale din 24 și 25 martie 2022, Consiliul European a însărcinat Consiliul să examineze propunerile Comisiei, luând în considerare în mod corespunzător și respectând interesele statelor membre cu o capacitate de înmagazinare semnificativă pentru a asigura un echilibru adecvat între statele membre. Consiliul European a considerat că refacerea stocurilor de gaze în întreaga Uniune ar trebui să înceapă cât mai curând posibil, ținând seama pe deplin de măsurile naționale de pregătire.

Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord în cadrul negocierilor interinstituționale care au avut loc la 19 mai. Parlamentul European a adoptat regulamentul la 23 iulie. Adoptarea de către Consiliu închide procedura. Regulamentul va fi publicat foarte curând în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării sale.

Continue Reading

U.E.

Josep Borrell subliniază că extinderea UE cu țările care doresc și sunt capabile să îndeplinească condițiile nu este o „favoare”: Este în interesul nostru strategic

Published

on

© European Union 2022

Extinderea UE a revenit în prim-planul agendei, iar pe măsură ce extinderea se revitalizează, trebuie depus un efort similar pentru a reforma Uniunea Europeană și procesul decizional, a transmis luni Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

„Pentru că o UE extinsă trebuie să fie, de asemenea, capabilă să acționeze. Extinderea rămâne unul dintre cele mai de succes instrumente de politică externă ale UE. Ea are criticile sale, fie că merge prea încet, fie că merge prea repede, fie că este prea tehnică sau că este ostatică a negocierilor politice. Dar faptele arată că extinderea a fost principala modalitate de organizare a continentului european, UE crescând constant de la 6 state membre în anii 1950 la 12, 15 și 27 de state membre în prezent”, a declarat Josep Borrell. 

Mai mult, acesta a subliniat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a accelerat istoria din mai multe puncte de vedere și a acutizat dezbaterea privind ordinea europeană și principiile care o susțin.

„Pentru multe țări, începând cu Ucraina, acesta este un moment strategic pentru a-și afirma aspirațiile de a adera la UE și pentru a obține recunoașterea ambițiilor lor. Liderii ucraineni au fost destul de expliciți că, împreună cu sprijinul militar pentru a se apăra împotriva agresiunii rusești, obținerea statutului de candidat la UE a fost prioritatea lor principală. Un raționament asemănător îl vedeți și din partea guvernului Republicii Moldova. Și, în cele din urmă, îl vedem în cererea guvernului Georgiei și în zecile de mii de demonstranți georgieni care au ieșit pe străzile din Tbilisi săptămâna aceasta cu steaguri ale UE”, a continuat Josep Borrell. 

Oficialul european a amintit că și țările din Balcanii de Vest au cerut, „pe bună dreptate”, ca procesul lor de aderare să fie judecat pe baza propriilor merite.

„Au trecut aproape 20 de ani de când UE a declarat că viitorul Balcanilor de Vest este în cadrul UE, astfel încât un anumit grad de nerăbdare din partea lor este cel puțin de înțeles. Extinderea UE cu acele țări care doresc și sunt capabile să îndeplinească condițiile nu este o favoare sau o concesie. Este în interesul nostru strategic”, a punctat șeful diplomației europene. 

De asemenea, Josep Borrell a precizat că o politică de extindere credibilă este o „investiție geostrategică în pace, stabilitate, securitate și creștere economică în întreaga Europă”.

„Există motive convingătoare pentru a include țările din Balcanii de Vest, pentru a acorda statutul de candidat Ucrainei și Moldovei și, sperăm, în curând și Georgiei. Dar, în egală măsură, este o nebunie să facem ca ceea ce nu funcționează la 27 de ani să devină complet nefuncțional în 30 de ani sau chiar mai mult”, a mai spus șeful diplomației UE. 

Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți săptămâna trecută la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

Decizia liderilor europeni vine după ce, în scrisoarea adresată acestora pentru a-i convoca la summit, președintele Consiliului European Charles Michel i-a invitat pe aceștia să acorde Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Este momentul să recunoaștem că viitorul Ucrainei, al Republicii Moldova și al Georgiei se află în cadrul Uniunii Europene, a subliniat el.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Bogdan Aurescu îl primește la București pe omologul sârb. Se va discuta parcursul european al Serbiei și viitorul proiectelor comune

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va avea astăzi, 27 iunie 2022, consultări politice cu ministrul afacerilor externe al Republicii Serbia, Nikola Selaković, cu ocazia vizitei pe care acesta o efectuează la București, la invitația șefului diplomației române, se arată în comunicatul MAE.

Consultările politice dintre cei doi demnitari se vor axa pe modalitățile de diversificare a dialogului politic pe linia celor două ministere ale afacerilor externe, inclusiv privind modalitățile concrete de sprijinire a parcursului european al Republicii Serbia, precum și pe aspecte de interes privind problematica persoanelor aparținând minorităților naționale.

Consultările vor ocaziona, totodată, o amplă analiză a stadiului și perspectivelor de avansare a proiectelor de conectivitate de interes major pentru ambele state, îndeosebi în domeniile transport și energie, respectiv a proiectelor de cooperare economică și sectorială dintre România și Republica Serbia, inclusiv în domeniile energie, transport, turism, justiție, afaceri interne, educație, cultură, tineret, inclusiv din perspectiva oportunităților generate prin Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia.

De asemenea, cei doi miniștri vor efectua un schimb de vederi și evaluări cuprinzătoare privind situația de securitate din regiune, în contextul agresiunii armate a Federației Ruse la adresa Ucrainei.

La finalul consultărilor, ministrul Bogdan Aurescu și ministrul Nikola Selaković vor semna Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind acordarea dreptului de proprietate asupra clădirii „Luceafărul” României, și respectiv Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniile educației, științei, culturii, mass-media, tineretului și sportului.

Astfel, vizita oficială a ministrului afacerilor externe al Republicii Serbia, Nikola Selaković, are loc și în contextul soluționării de către autoritățile sârbe a aspectelor pendinte privind atribuirea proprietății complexului „Luceafărul” din Vârșeț, Republica Serbia, către statul român, care a urmărit consecvent, prin demersuri politico-diplomatice, în ultimii ani acest obiectiv.

La finalul discuțiilor, cei doi demnitari vor susține declarații comune de presă.


Complexul „Luceafărul” cuprinde una din cele mai impozante clădiri din Vârșeț (R. Serbia), fiind localizat în centrul orașului, pe un teren de aproximativ 2.460 m2. Complexul “Luceafărul” a fost construit începând cu anul 1894 și dat în folosință în 1904 de elita românească din regiune – preoți, avocați, proprietari de terenuri. Destinația inițială a fost Banca Luceafărul, care a finanțat activitatea agricolă a românilor din zonă, dar a devenit în scurt timp epicentrul acțiunilor de promovare a identității culturale și spirituale românești în Voivodina. Complexul “Luceafărul” a aparținut românilor peste 50 de ani (1894-1947), generând și concentrând o efervescență culturală ce a conferit forță, coeziune și continuitate a tot ce este românesc în statul vecin într-o perioadă dificilă din punct de vedere istoric și politic.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE4 mins ago

Statele membre au adoptat definitiv regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în UE vor fi pline înainte de sezonul de iarnă

INTERNAȚIONAL7 mins ago

Maia Sandu efectuează prima vizită oficială la Kiev. Va fi primită de președintele Ucrainei Volodimir Zelenski

ROMÂNIA29 mins ago

Ambasadorul României în SUA, primit de Joe Biden la Casa Albă: Dacă Rusia este principala amenințare, răspunsul nu poate fi decât o prezență militară americană și mai robustă în România

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

SUA1 hour ago

Secretarul de stat american: Putin a eșuat în obiectivul său strategic în Ucraina, acela de a pune capăt suveranității și independenței acestei țări

U.E.1 hour ago

Josep Borrell subliniază că extinderea UE cu țările care doresc și sunt capabile să îndeplinească condițiile nu este o „favoare”: Este în interesul nostru strategic

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu îl primește la București pe omologul sârb. Se va discuta parcursul european al Serbiei și viitorul proiectelor comune

G72 hours ago

G7: Johnson a arătat “entuziasm” pentru Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron, care ar permite “reangajarea” Regatului Unit în Europa după Brexit

G72 hours ago

Liderii G7 îl ironizează pe Putin: “Ne păstrăm sacourile? Sau le scoatem?”/ “Avem dreptul la o demonstraţie de echitaţie cu torsul gol”

ROMÂNIA14 hours ago

Nicolae Ciucă: Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari studiile pentru reactoare modulare în România confirmă soliditatea Parteneriatului Strategic

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi4 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL7 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Team2Share

Trending