Connect with us

U.E.

Șefa diplomației germane a asigurat Ucraina de sprijinul său în lupta cu Rusia și în anii următori

Published

on

© Auswärtiges Amt

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a asigurat Ucraina că va continua să o sprijine în lupta împotriva invaziei rusești și în anii următori, dacă va fi necesar, de exemplu prin furnizarea de armament greu, potrivit unui interviu acordat publicației Bild am Sonntag, relatează duminică dpa, preluat de Agerpres.

„Bineînțeles că mi-aș dori ca războiul să se încheie cât mai repede posibil, dar, din păcate, trebuie să presupunem că Ucraina va mai avea nevoie de noi arme grele de la prietenii săi în vara anului viitor”, a declarat Baerbock pentru Bild am Sonntag .

Ministrul a adăugat: „Pentru mine este clar: Ucraina ne apără de asemenea libertatea noastră, ordinea noastră bazată pe pace, și o susținem financiar și militar – și atât timp cât este necesar. Punct”.

Baerbock a avertizat că lumea trebuie „să se pregătească pentru faptul că acest război ar putea dura mulți ani de acum încolo”. La urma urmei, a spus aceasta, guvernul rus „nu a renunțat, din păcate, la obsesia sa de a subjuga Ucraina și poporul său”.

Cu toate acestea, „iluzia președintelui rus de a cuceri Ucraina în cel mai scurt timp posibil” nu a funcționat, a adăugat ministrul, referindu-se la liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.

Curajul ucrainenilor, dar și livrările internaționale de armament au făcut ca soldații ruși să nu-și poată despacheta uniformele de paradă pentru victorie, a menționat Baerbock: „Vom face totul pentru a ne asigura că nici acest lucru nu va deveni vreodată realitate”.

Avertizându-i pe germani să nu permită oboselii războiului să se instaleze la şase luni de la începutul conflictului, șefa diplomației germane a recunoscut că oamenii „simt acum consecinţele războiului energetic al lui Putin în propriile lor buzunare”.

„Divizarea socială a Europei face parte din războiul lui Putin. Trebuie să împiedicăm acest lucru. Va fi un drum nesigur, dar face parte din responsabilitatea noastră politică să atenuăm dezechilibrele sociale rezultate din preţurile ridicate la energie”.

De asemenea, ministrul german de externe a respins categoric cererile formulate de unii politicieni ca guvernul să aprobe conducta Nord Stream 2 din Marea Baltică pentru a permite un volum mai mare de livrări de gaze ruseşti cu scopul evitării unei crize la sfârşitul acestui an.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen se va afla joi pe masa Consiliului. Nu ne vom opri din negociat până în ultimul moment

Published

on

© Dragoș Asaftei/ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat, marți, cu două zile înainte de decizia privind aderarea României la Spațiul Schengen, că discuțiile și negocierile vor continua până în ultimul moment.

Încă se discută, se negociază. Joi, această chestiune se va afla pe masa Consiliului în format JAI ai miniștrilor de Interne și Justiție. Acolo sigur că se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci încă e nevoie de negocieri, încă se discută pe textul acestei decizii. Suntem angajați să stăm hotărâți până în ultimul moment și să aducem decizia unde o dorim noi. Nu ne vom opri din discutat și negociat până în ultimul moment“, a declarat Klaus Iohannis, în cadrul unor declarații de presă susținute la sosirea la summitul UE – Balcanii de Vest de la Tirana.

El a recunoscut că deciziile referitoare la România și Bulgaria nu sunt tocmai identice, iar, prin urmare, “nici rezultatele nu pot fi tocmai identice”.

Nu înseamnă că nu se poate găsi o formulă de decizie convenabilă pentru ambele părți. O decuplare e o chestiune care s-a mai discutat. Speranța e să avem o decizie pozitivă, să nu fie nevoie să discutăm despre aceste chestiuni“, a declarat Klaus Iohannis, în contextul în care există scenariul în care România ar putea fi primită în spațiul Schengen, iar Bulgaria nu.

Pe de altă parte, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat, marți, că Austria se opune integrării României și Bulgariei în Spațiul Schengen, afirmațiile sale fiind făcute în același context, la Summit-ul UE-Balcanii de Vest, de la Tirana.

 

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se va pronunţa joi asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, conform agendei provizorii a reuniunii care a fost difuzată presei luni după amiază de către serviciul de presă al Consiliului UE, deşi Austria continuă să aibă obiecții faţă de aderarea României şi Bulgariei, iar Olanda față de cea a Bulgariei, la spațiul de liberă circulaţie.

Pe agenda provizorie a Consiliului JAI figurează joi punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România” (posibil) Adoptare, precum şi un punct similar referitor la Croaţia, păstrându-se aceeași agendă care a fost comunicată și săptămâna trecută.

Agenda ar putea suferi modificări în urma reuniunii Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi, care reunește ambasadorii statelor membre ale UE. Reuniunea respectivă va avea loc miercuri dimineaţă și atunci va fi stabilită agenda finală a reuniunii JAI.

Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.

După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

În ceea ce privește Bulgaria, opoziția apare și din partea Țărilor de Jos. Guvernul olandez a decis vineri că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei. Premierul olandez Mark Rutte a motivat această decizie prin faptul că ”există, teoretic, riscul iniţierii unui flux migrator printr-o ţară” anume.

Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens.

Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.

Continue Reading

U.E.

Balcanii de Vest ar putea deveni ”o nouă poartă energetică” a Europei, susține comisarul european pentru extindere înaintea summitului dedicat acestei regiuni

Published

on

© European Union

Balcanii de Vest ar putea deveni ”o nouă poartă energetică” a Europei, o regiune prin care Uniunea Europeană s-ar putea aproviziona pe ”noi rute, din surse diferite și într-un mod mult mai fiabil”, a evidențiat luni comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, în cadrul comisiei pentru afaceri europene a parlamentului ungar, relatează MTI, citat de Agerpres.

Făcând trimitere la summitul Balcanilor de Vest, găzduit de Albania, oficialul european a menționat că alegerea locului ”indică în mod clar faptul că extinderea a devenit una dintre cele trei priorităţi principale pentru UE”.

”Stabilitatea, securitatea şi prosperitatea în Europa nu pot fi asigurate fără extindere”, a spus comisarul, adăugând că Europa nu poate nici să concureze la nivel global, nici să-şi protejeze interesele geopolitice regionale fără a integra pe deplin Balcanii de Vest.

Liderii statelor membre UE și cei ai partenerilor din Balcanii de Vest se reunesc marți la Tirana în cadrul unui summit dedicat acestei regiuni, primul de acest fel organizat într-o capitală a unei țări aspirante la Uniune, care a dechis, alături de Macedonia de Nord, o nouă etapă în relațiile cu UE în urma primelor conferințe interguvernamentale privind negocierile de aderare, care au avut loc la 19 iulie 2022. 

Citiți și:
Klaus Iohannis participă marți la summitul UE – Balcanii de Vest de la Tirana. Gestionarea migrației, reziliența și energia, printre temele dominante

Reuniunea are loc la scurtă vreme după ce Comisia Europeană a adoptat pachetul său de extindere 2022, care oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de țările din Balcanii de Vest și de Turcia pe calea fiecăreia către Uniunea Europeană, cu un accent deosebit pe punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum și orientări clare cu privire la prioritățile viitoare în materie de reforme.

Până a deveni însă poartă energetică pentru Europa, țările din această regiune sunt sprijinite financiar de Uniunea Europeană, care a anunțat la începutul lunii noiembrie un pachet de un miliard de euro pentru Balcanii de Vest, care se confruntă cu provocări generate de criza energetică.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Pactul Verde: UE aprobă o lege pentru combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, determinate de producția și consumul din UE

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European și Consiliu, cei doi co-legiuitori  ai UE, au ajuns luni, 5 decembrie, la un acord provizoriu cu privire la un regulament al UE privind lanțurile de aprovizionare care nu provoacă defrișări. Odată adoptat și aplicat, noul act normativ va garanta că un set de bunuri esențiale introduse pe piața UE nu vor mai contribui la defrișarea și degradarea pădurilor în UE și în alte părți ale lumii.

Potrivit Comisiei Europene, defrișările și degradarea pădurilor sunt factori importanți pentru schimbările climatice și pierderea biodiversității – cele două provocări de mediu cheie ale timpului nostru. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că 420 milioane de hectare de pădure – o suprafață mai mare decât cea a Uniunii Europene – au fost pierdute din cauza defrișărilor între 1990 și 2020. În ceea ce privește pierderea netă de suprafață (diferența dintre suprafața de pădure defrișată și noua suprafață de păduri plantate sau regenerate), FAO estimează că lumea a pierdut aproximativ 178 milioane de hectare de acoperire forestieră în aceeași perioadă de timp, ceea ce reprezintă o suprafață de trei ori mai mare decât cea a Franței.

De asemenea, Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) estimează că 23% din totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (2007-2016) provin din agricultură, silvicultură și alte utilizări ale terenurilor. Aproximativ 11 % din totalul emisiilor provin din silvicultură și alte utilizări ale terenurilor, în principal din defrișări, în timp ce restul de 12 % reprezintă emisii directe din producția agricolă, cum ar fi cele provenite din creșterea animalelor și din îngrășăminte.

Astfel, odată cu intrarea în vigoare a noilor norme, toate companiile relevante vor trebui să efectueze un control riguros dacă introduc pe piața UE sau exportă de pe piața UE: ulei de palmier, bovine, soia, cafea, cacao, lemn și cauciuc, precum și produse derivate (cum ar fi carnea de vită, mobila sau ciocolata). Aceste produse de bază au fost alese pe baza unei evaluări de impact amănunțite care le-a identificat ca fiind principalul motor al defrișărilor datorate expansiunii agricole.

UE este un mare consumator și comerciant de produse de bază care joacă un rol substanțial în defrișări – cum ar fi carnea de vită, cacao, soia și lemn. Noile norme vizează să garanteze că, atunci când cumpără aceste produse, consumatorii nu contribuie la degradarea în continuare a ecosistemelor forestiere. Protejarea mediului în întreaga lume, inclusiv a pădurilor și a pădurilor tropicale, este un obiectiv comun pentru toate țările, iar UE este pregătită să își asume responsabilitatea“, a declarat Marian Jurečka, ministrul ceh al mediului.

Având în vedere că UE este o economie și un consumator important al acestor mărfuri, acest pas va contribui la oprirea unei părți semnificative a defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, reducând, la rândul său, emisiile de gaze cu efect de seră și pierderea biodiversității. Acest acord major intervine chiar înainte de începerea Conferinței de etapă privind biodiversitatea (COP15), care urmează să definească obiectivele de protecție a naturii pentru următoarele decenii.

Acordul politic intervine la doar 12 luni de la propunerea Comisiei din 2021. Versiunea finală se bazează pe caracteristicile de bază propuse de Comisie, și anume: combaterea defrișărilor, indiferent dacă acestea sunt legale sau ilegale; cerințe stricte de trasabilitate care leagă produsele de bază de terenurile agricole pe care au fost produse; și un sistem de analiză comparativă la nivel național.

Parlamentul European și Consiliul vor trebui acum să adopte în mod oficial noul regulament înainte ca acesta să poată intra în vigoare. Odată ce regulamentul va intra în vigoare, operatorii și comercianții vor avea la dispoziție 18 luni pentru a pune în aplicare noile norme. Microîntreprinderile și întreprinderile mici vor beneficia de o perioadă de adaptare mai lungă, precum și de alte dispoziții specifice.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN9 mins ago

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen se va afla joi pe masa Consiliului. Nu ne vom opri din negociat până în ultimul moment

COMUNICATE DE PRESĂ58 mins ago

Pavilionul Multifuncțional din incinta Institutului Cantacuzino, un proiect sustenabil realizat de Leviatan Design și Ubitech Construcții, a fost recepționat

U.E.1 hour ago

Balcanii de Vest ar putea deveni ”o nouă poartă energetică” a Europei, susține comisarul european pentru extindere înaintea summitului dedicat acestei regiuni

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Pactul Verde: UE aprobă o lege pentru combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, determinate de producția și consumul din UE

GENERAL2 hours ago

UE și SUA au convenit să lanseze Inițiativa Transatlantică privind Comerțul Durabil, pe fondul unui răspuns constructiv al Washingtonului la preocupările europene legate de Legea privind Reducerea Inflației

Dan Motreanu2 hours ago

Dan Motreanu solicită Comisiei Europene ”alternative imediate pentru aplanarea crizei îngrășămintelor”: ”Pune în pericol securitatea alimentară a UE”

MAREA BRITANIE3 hours ago

SUA și Marea Britanie se angajează să continue cooperarea pentru a ”sprijini Ucraina în fața războiului de agresiune al Rusiei”

U.E.4 hours ago

Șeful diplomației UE îi răspunde lui Macron: Ieșirea din război se va face prin “garanții de securitate pentru Ucraina. Pentru Rusia, vom vorbi mai târziu”

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Președinta R. Moldova, vizită în SUA. Maia Sandu s-a întâlnit cu Nancy Pelosi și Samantha Power: Parteneriatul cu Statele Unite, esențial pentru a face față riscurilor

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

ROMÂNIA21 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO6 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL7 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending