CONSILIUL UE
Șefa diplomației române, după ce România a fost admisă în Schengen cu frontierele aeriene și maritime: România rămâne dedicată unui spaţiu Schengen puternic şi sigur
Published
4 months agoon
România rămâne dedicată unui spaţiu Schengen puternic şi sigur, a precizat, sâmbătă seara, șefa diplomației române, Luminiţa Odobescu, aceasta salutând decizia Consiliului UE de a ridica controalele la frontierele aeriene şi maritime interne pentru România şi Bulgaria.
“Un rezultat important pentru cetăţenii României. Mulţumirile noastre tuturor partenerilor şi instituţiilor UE pentru sprijin. România rămâne dedicată unui spaţiu Schengen puternic şi sigur”, a scris ministrul de de externe, pe platforma X, după ce Austria a confirmat, prin vocea ministrului de interne, acordul politic cu România și Bulgaria privind intrarea celor două țări în zona de liberă circulație, iar Consiliul Uniunii Europene a adoptat sâmbătă seară, la ora 22.38, în unanimitate, decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024.
Welcome the EU Council Decision to lift internal air and sea border checks for RO& BG, an important outcome for RO citizens. Our thanks to all EU partners and institutions for the support. RO 🇷🇴remains committed to a strong and secure #Schengen area.
— Luminita Odobescu (@Odobes1Luminita) December 30, 2023
Ministerul austriac de Interne a anunțat sâmbătă finalizarea negocierilor pentru elaborarea unui text juridic obligatoriu privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen aerian, după discuțiile care au avut loc în această lună cu miniștrii de Interne din cele două țări. Decizia a fost salutată de președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, prim-ministrul Marcel Ciolacu, vicepremierul și ministrul de interne Cătălin Predoiu, dar și de liderii instituțiilor UE – președintele Consiliului European, Charles Michel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în timp ce președinția Spaniei la Consiliul Uniunii Europene a precizat că acest acord prin care spațiul Schengen se extinde reprezintă ultimul al mandatului semestrial al Spaniei la cârma UE.
Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe a transmis, printr-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, că salută adoptarea la 30 decembrie a Deciziei privind aplicarea acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria, un obiectiv pe care MAE l-a susţinut şi promovat activ prin demersuri politico-diplomatice constante derulate pe tot parcursul procesului de aderare a României la Schengen şi intensificate în ultima perioadă.
Potrivit MAE, această evoluţie pozitivă consolidează parcursul de integrare a României în cadrul Uniunii Europene şi al spaţiului de liberă circulaţie, generând avantaje directe pentru cetăţenii români atât din ţară, cât şi din străinătate.
Astfel, începând cu 31 martie 2024, cetăţenii români vor putea călători liber pe cale aeriană în interiorul Uniunii Europene şi în statele asociate Schengen (Islanda, Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi Confederaţia Elveţiană), dată fiind eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene dintre România şi aceste state. De asemenea, sunt eliminate şi controalele la frontierele maritime, precizează MAE.
”Totodată, din perspectiva aspectelor de interes direct pentru activitatea MAE, salutăm prevederile din Decizie care permit uniformizarea politicii naţionale privind vizele de scurtă şedere în scop turistic sau de afaceri cu prevederile UE, o altă componentă importantă a acquis-ului Schengen care facilitează libera circulaţie în interiorul UE”, se menţionează în comunicat.
MAE va continua să sprijine activ Ministerul Afacerilor Interne şi alte instituţii naţionale în demersurile pentru finalizarea procesului de aplicare integrală a acquis-ului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele terestre.
”Prin declaraţiile anexate la decizia Consiliului UE, România contribuie activ la asigurarea unui Spaţiu Schengen funcţional şi integrat, prin măsuri consolidate de protecţie a frontierelor externe. MAE mulţumeşte Preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, Statelor Membre, Comisiei Europene, Parlamentului European şi altor parteneri externi pentru sprijinul constant acordat României”, se mai arată în comunicat.
Istoric
România a finalizat cu succes etapa de evaluare tehnică prevăzută de acquis-ul Schengen, îndeplinirea de către ţara noastră a criteriilor privind aderarea la Spaţiul Schengen fiind recunoscută prin Concluzii ale Consiliului la 9 iunie 2011.
În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria. Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen a fost confirmată şi de Consiliul European (13-14 decembrie 2012).
În procesul său înspre aderarea deplină la spaţiul de liberă circulaţie, România a parcurs o serie de etape tehnice, prin obţinerea accesului integral la Sistemul de Informaţii Schengen (SIS), odată cu adoptarea, la 1 august 2018, a unei Decizii a Consiliului în acest sens, precum şi prin adoptarea la 12 octombrie 2017 a Deciziei privind accesul pasiv al României şi Bulgariei la Sistemul de Informaţii privind Vizele (VIS), aceasta din urmă fiind efectiv pusă în aplicare în anul 2021.
Cel mai recent, continuarea îndeplinirii condiţiilor pentru aplicarea deplină a acquis-ului Schengen a fost reconfirmată de către Comisia Europeană şi de către experţi europeni cu ocazia celor două vizite voluntare derulate în România în lunile octombrie şi noiembrie 2022.
Conform termenilor Deciziei adoptate la 30 decembrie 2023, controalele la frontierele interne aeriene şi maritime cu cele două ţări şi între acestea se vor ridica începând cu 31 martie 2024.
De asemenea, începând cu aceeaşi dată, prevederile Codului Comunitar de Vize vor fi aplicate integral de către cele două ţări. Totodată, Consiliul UE depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Miniștrii de externe român și sud-coreean au discutat modalități concrete de avansare a cooperării bilaterale în arii strategice
Reuniune extraordinară a miniștrilor de externe din UE după atacul Iranului asupra Israelului. Luminița Odobescu a subliniat importanța coordonării cu SUA, Marea Britanie și partenerii regionali pentru dezescaladare
Cătălin Predoiu, după vizita omologului de la Berlin: Ministrul de interne al Germaniei va discuta cu omologul austriac despre intrarea României în Schengen și cu granițele terestre
Șefa diplomației române subliniază importanța evitării escaladării regionale a conflictului dintre Israel și Iran într-o convorbire cu omologul israelian
România sprijină viitorul democratic, european și în pace al Ucrainei, subliniază Luminița Odobescu: Rusia încearcă să-l anuleze. Nu putem accepta o ordine internațională în care forța dictează
Aderarea României la NATO a reprezentat “împlinirea unei aspiraţii istorice şi un imperativ de securitate”, afirmă Odobescu la ceremonia de 75 de ani de la crearea Alianței
CONSILIUL UE
Ungaria promite o președinție “central-europeană” a Consiliului UE și care să stopeze declinul Uniunii, prin lupta împotriva migrației și accelerarea extinderii în Balcani
Published
5 hours agoon
April 27, 2024Ungaria intenţionează să se axeze în cele şase luni în care va deţine preşedinţia Consiliului UE pe probleme care sunt importante pentru Europa Centrală, precum combatarea migraţiei ilegale, extinderea UE spre Balcanii de Vest şi securitatea energetică, a declarat vineri ministrul de externe Peter Szijjarto, într-o conferinţă de presă comună cu omologul ceh Jan Lipavsky, transmite MTI.
Szijjarto a remarcat că întrevederea are loc într-o perioadă extrem de dificilă, în care lumea să confruntă cu grave provocări, însă aceasta ar putea ajuta la întărirea experienţei comune a ţărilor Europei Centrale, pentru că acestea sunt cele mai afectate de consecinţele războiului din vecinătatea lor.
Unul din obiectivele principale ale viitoarei preşedinţii ungare a Consiliului UE, în a doua jumătate a anului, va fi să stopeze declinul comunităţii, iar celălalt să exercite o adevărată preşedinţie central-europeană, ceea ce înseamnă că Ungaria se va concentra pe teme care sunt importante pentru Europa Centrală, a spus Szijjarto, potrivit Agerpres.
O atenţie specială va fi acordată succesului luptei împotriva migraţiei ilegale, accelerării extinderii UE în Balcanii de Vest şi garantării securităţii energetice, a arătat el.
Comentând cu privire la extinderea UE în Balcanii de Vest, Szijjarto a criticat faptul că ţări candidate din regiune aşteaptă de peste 14 ani, ceea ce, în opinia sa, subminează credibilitatea politicilor UE.
“Aceasta este o situaţie care trebuie rezolvată, de aceea preşedinţia ungară (a Consiliului UE) are o agendă clară de a ajuta ţările din Balcanii de Vest să accelereze procesul de aderare”, a spus Szijjarto.
El a vorbit şi despre securitatea energetică, afirmând că atât Ungaria, cât şi Cehia au în plan dezvoltarea energiei nucleare şi, prin urmare, vor continua să se opună discriminării negative faţă de energia nucleară din partea Bruxellesului.
Tot potrivit lui Szijjarto, cooperarea în cadrul grupului de la Vişegrad – Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria – a jucat şi continuă să joace un rol important în strategia de politică externă a Budapestei. “Cooperarea în cadrul grupului de la Vişegrad contribuie la creşterea competitivităţii şi securităţii Europei Centrale şi ne aduce pe toţi mai aproape de realizarea obiectivelor noastre naţionale”, a subliniat el.
CONSILIUL UE
UE prelungește cu un an sancțiunile împotriva persoanelor care încearcă să destabilizeze și să amenințe suveranitatea și independența R. Moldova
Published
22 hours agoon
April 26, 2024Consiliul Uniunii Europene a decis vineri să prelungească până la 29 aprilie 2025 măsurile restrictive împotriva persoanelor responsabile de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Măsurile restrictive ale UE se aplică în prezent unui număr total de 11 persoane și unei entități.
Persoanele enumerate în cadrul regimului de sancțiuni al UE fac obiectul unei înghețări a activelor. De asemenea, este interzisă generarea de fonduri sau accesul la resursele economice puse la dispoziția acestora, fie direct, fie indirect. În plus, persoanelor fizice enumerate li se aplică o interdicție de călătorie, împiedicându-le să intre și să tranziteze teritoriile UE.
În concluziile sale din 21-22 martie 2024, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a oferi tot sprijinul relevant Republicii Moldova pentru a face față provocărilor cu care se confruntă ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și de a consolida reziliența, securitatea și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei și ale reprezentanților săi.
Măsurile restrictive ale UE au fost introduse pentru prima dată în aprilie 2023, la cererea Republicii Moldova, pentru a viza persoanele responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența acesteia, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea țării.
La 14 decembrie 2023, Consiliul European a convenit să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova, după ce aceasta a acordat statutul de țară candidată la 23 iunie 2022.
CONSILIUL UE
Țările UE au adoptat o declarație prin care își propun ca Europa să preia controlul asupra infrastructurii critice de telecomunicații și de conectare digitală
Published
2 weeks agoon
April 12, 2024Miniștrii telecomunicațiilor din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat vineri Declarația de la Louvain-la-Neuve, concentrată pe două obiective majore legate de revoluția digitală a Europei, vizând îmbunătățirea securității cibernetice și a securității infrastructurii de comunicații și o piață unică europeană armonizată, competitivă și durabilă.
“Miniștrii europeni ai telecomunicațiilor doresc ca Europa să preia controlul asupra infrastructurii sale de conectare digitală. Această suveranitate permite Europei și cetățenilor săi să fie mai reziliente în fața unor eventuale atacuri cibernetice și incidente tehnice care afectează infrastructurile critice de comunicații”, se arată în declarația adoptată sub auspiciile președinției belgiene a Consiliului UE și consultată de CaleaEuropeană.ro.
De asemenea, în Declarația de la Louvain-la-Neuve, pentru prima dată, cei 27 și-au unit forțele în jurul unei intenții comune de a se dota cu instrumente care să protejeze cetățenii online, garantându-le în același timp libertatea de exprimare.
Miniștrii Telecomunicațiilor au discutat despre securitate și interese strategice.
“Digitalizarea aduce cu sine oportunități și posibilități, dar, în același timp, atacurile cibernetice sunt doar câteva dintre amenințările pe care o societate digitală trebuie să le ia în considerare. Pe fondul turbulențelor internaționale, miniștrii au recunoscut că infrastructurile noastre critice trebuie să rămână în primul rând în mâini europene“, arată sursa citată.
Proliferarea profilurilor false poate reprezenta, de asemenea, o amenințare majoră la adresa democrației online.
Declarația de la Louvain-la-Neuve încredințează Comisiei Europene sarcina de a crea instrumente opționale, sub forma unei semnalizări standardizate, care să permită atât utilizatorilor, cât și platformelor, să fie informați sau să furnizeze informații cu privire la veridicitatea profilurilor cu care interacționăm în lumea digitală.
Citiți și “Why Telecoms Matters”: Conectivitatea și digitalizarea pot juca un rol esențial în îmbunătățirea competitivității europene, subliniază Vodafone într-un raport privind importanța telecomunicațiilor
Statele membre, prin intermediul miniștrilor telecomunicațiilor, își afirmă hotărârea de a-și proteja cetățenii, în special tinerii, de conținutul online dăunător.
Securitatea, durabilitatea și competitivitatea unei piețe unice digitale au fost principalele subiecte ale celorlalte discuții dintre miniștrii europeni ai telecomunicațiilor, care consideră că este esențial să se asigure că toți europenii sunt conectați, indiferent dacă locuiesc în zone rurale sau urbane, și că drepturile consumatorilor sunt strict protejate.
Statele membre au subliniat, de asemenea, importanța unei piețe unice europene a telecomunicațiilor. În prezent, fiecare stat membru are propriile norme care reglementează telecomunicațiile. Armonizarea acestor norme la nivel european va deschide calea pentru investiții și inovare.
Miniștrii europeni ai telecomunicațiilor au convenit că revoluția digitală trebuie să fie durabilă. Digitalizarea poate promova o societate durabilă. În acest sens, miniștrii telecomunicațiilor au afirmat că este esențial ca însăși piața telecomunicațiilor să treacă la o viteză superioară, vizând eficiența energetică și utilizând materii prime regenerabile.
“Evoluția către o piață mai unificată a telecomunicațiilor în Europa, cu o reglementare stabilită la nivel european, stimulează investițiile și inovarea. Sunt încântat că suntem de acord asupra acestui aspect și că a fost recunoscută importanța sustenabilității în sectorul telecomunicațiilor. Salut, de asemenea, discuția deschisă în cadrul căreia statele membre au făcut un bilanț al potențialelor amenințări digitale și au convenit asupra necesității unei vigilențe sporite” a declarat ministrul belgian al telecomunicațiilor și co-președinte al Consiliului Telecomunicații.
“Profilurile false se află la baza amenințărilor digitale, cum ar fi phishing-ul, răspândirea de informații false și hărțuirea cibernetică. Declarația de la Louvain-la-Neuve deschide calea pentru mai multă democrație online și o mai mare protecție pentru cei mai vulnerabili, cum ar fi copiii. Ea oferă utilizatorilor de internet și platformelor posibilitatea de a face diferența între un profil fals și unul verificat, verificabil sau anonim. Aceasta îi protejează pe cetățenii europeni și îi încurajează să își asume responsabilitatea pentru consumul de conținut digital. Sunt mândru că Belgia, prin intermediul președinției sale, a reușit să unească cei 27 de membri în jurul acestui proiect, care îmi este foarte drag”, a declarat secretarul de stat belgian pentru digitalizare și co-președinte al Consiliului Telecomunicații, Mathieu Michel.
“”Ne-am întâlnit astăzi pentru a discuta chestiuni de importanță crucială: protecția utilizatorilor vulnerabili online, viitorul infrastructurii noastre de telecomunicații, precum și securitatea economică și politica industrială în domeniul digital și al conectivității. Această discuție fructuoasă ne va ajuta să avansăm în misiunea noastră de a consolida competitivitatea și securitatea economică a Europei în sectorul digital și al telecomunicațiilor”, a conchis comisarul european pentru piața internă, industrie, turism, agenda digitală, audiovizual, apărare și spațiu, Thierry Breton.
Concrete & Design Solutions
Sorin Cîmpeanu a condus delegația Senatului la Conferința Președinților Parlamentelor UE, încheiată cu adoptarea unui Carte privind rolul parlamentelor în democrație
Marian Preda, rectorul Universității din București, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Stat din Moldova
Adrian Câciu anunță investiții de 4,5 miliarde de euro în primul trimestru din 2024, o creștere de 70% față de perioada similară a anului trecut
Erdogan îi transmite lui Rutte că noul secretar general NATO trebuie să prioritizeze eliminarea obstacolelor dintre aliați privind industriile de apărare și preocupările legate de terorism
Ungaria promite o președinție “central-europeană” a Consiliului UE și care să stopeze declinul Uniunii, prin lupta împotriva migrației și accelerarea extinderii în Balcani
Franța susține că o “forță de reacție rapidă” a UE ar putea fi înființată în 2025: Există multe crize asupra cărora NATO nu are competențe
“Salt generațional” franco-german: Franța și Germania au semnat un proiect de miliarde de euro pentru dezvoltarea unui tanc de luptă comun
Aplicația Globală InfoCons, premiată cu diploma de excelență sub egida World Intellectual Property Organization (WIPO)
Klaus Iohannis și vicepreședintele Turciei au discutat consolidarea apărării NATO pe flancul estic și agenda NATO în pregătirea summitului de la Washington
Blinken îi reiterează lui Xi Jinping că SUA s-au angajat „să mențină și să consolideze liniile de comunicare” cu China
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene
Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură
Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate
Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții
Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta
Trending
- CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării
- NATO3 days ago
Șeful Pentagonului, discuție telefonică cu ministrul român al apărării după ce Biden a aprobat ajutorul pentru Ucraina. Susținerea Kievului împotriva agresiunii Rusiei, principala temă a convorbirii
- SCHENGEN1 week ago
Raportul privind viitorul pieței unice prezentat liderilor UE cere stabilirea în 2024 a unui termen clar pentru intrarea României în Schengen pe cale terestră
- ROMÂNIA1 week ago
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
- ROMÂNIA DIGITALĂ1 week ago
ICI București a lansat NFT Museum în cadrul Digital Innovation Summit Bucharest