U.E.
Șefa diplomației UE acuză Rusia că “utilizează gazul ca armă” și reafirmă “solidaritatea de neclintit” a UE cu R. Moldova
Published
1 month agoon

Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a acuzat marţi seara Rusia că “utilizează gazul ca armă” şi că duce un “război hibrid” în Republica Moldova, unde regiunea separatistă prorusă Transnistria nu mai este aprovizionată cu gaze ruseşti de la începutul lunii ianuarie, relatează France Presse.
“Rusia continuă să utilizeze gazul ca armă, iar Republica Moldova este din nou ţinta războiului său hibrid”, a denunţat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, relatează Agerpres.
Kaja Kallas a precizat că, în cursul unei discuţii telefonice cu premierul moldovean Dorin Recean, a “reafirmat solidaritatea de neclintit” a Uniunii Europene pentru Republica Moldova.
“Datorită sprijinului UE, Republica Moldova rămâne rezilientă şi bine conectată la reţelele energetice europene”, a asigurat Kallas.
Gigantul rus Gazprom a anunţat în decembrie suspendarea livrărilor sale de gaze către Republica Moldova în contextul unui diferend financiar cu această republică ex-sovietică cu aspiraţii europene.
Astfel, de la 1 ianuarie, Gazprom a închis robinetul la gaze, pretinzând o datorie de peste 700 milioane de dolari, estimată de Chişinău la numai circa nouă milioane.
Teritoriul Republicii Moldova controlat de Chişinău este ferit pentru moment de întreruperi de curent, dar depinde în mare parte pentru nevoile sale de electricitate de centrala termică Cuciurgan, situată în Transnistria.
Această importantă infrastructură, care asigură până la 80% din producţia electrică a Republicii Moldova, nu aprovizionează decât Transnistria de la 1 ianuarie şi funcţionează în prezent pe bază de cărbune, rezervele urmând să se epuizeze la sfârşitul lunii ianuarie sau cel târziu la mijlocul lunii februarie.
“Rusia are un singur scop: să provoace instabilitate în regiune şi mai ales să influenţeze rezultatele alegerilor legislative preconizate să aibă loc în toamnă”, a denunţat premierul moldovean Dorin Recean în faţa presei străine.
Închiderea robinetului la 1 ianuarie corespunde încheierii livrărilor de gaze ruseşti prin Ucraina, decizie luată de Kiev din cauza războiului.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
MSC 2025 | Ursula von der Leyen propune activarea clauzei de exceptare pentru ca statele UE să majoreze investițiile militare: Este momentul să mutăm munții
Eurodeputatul Dan Motreanu: Comisia Europeană finanțează 39 de proiecte din UE pentru infrastructura combustibililor alternativi, dintre care două sunt coordonate de România
Într-o întâlnire cu secretarul general adjunct al NATO, șeful diplomației de la Chișinău a reiterat interesul R. Moldova pentru expertiza și sprijinul NATO
UE condamnă atacul Rusiei asupra sarcofagului care protejează reactorul nuclear de la Cernobîl. Kaja Kallas: „Acest lucru arată încă o dată că Rusia nu caută pacea”
România are nevoie de continuitate pe linia pro-europeană și pro-NATO. Ilie Bolojan este omul potrivit, susține eurodeputatul Gheorghe Falcă
Roberta Metsola, primul lider european care a intrat în Gaza, în mai bine de un deceniu: Europa este pregătită să contribuie la construirea unei păci durabile
NATO
MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”
Published
1 hour agoon
February 15, 2025
Cancelarul german Olaf Scholz a prezis sâmbătă că un nou guvern va crea o scutire pentru cheltuielile cu apărarea și securitatea atunci când se va face referire la limita constituțională a națiunii privind datoria publică.
Scholz s-a declarat convins că viitoarea conducere a țării, care va fi stabilită la alegerile din 23 februarie, va introduce scutiri suplimentare pentru a slăbi așa-numita “frână a datoriei”, în timp ce Germania și alte națiuni europene se luptă cu răspunsul lor la atacul Rusiei asupra Ucrainei.
“Prezic acest lucru astăzi, va exista un sprijin majoritar pentru acest lucru după alegeri”, a declarat el într-un discurs la Conferința de securitate de la München.
“Frâna datoriei care este consacrată în constituția germană include excepții pentru situații de urgență. Un război în mijlocul Europei este o urgență, ce altceva ar putea fi?”, a spus Scholz, la o zi după ce, pe scena Conferinței, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat că țările Uniunii Europene vor putea să își majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărare prin activarea unei clauze de urgență în așa fel încât cheltuielile militare să nu fie luate în calcul în limitele deficitului lor bugetar.
Săptămâna trecută, la summitul apărării europene, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că țara sa intenționează să își dubleze bugetul pentru apărare și i-a îndemnat pe ceilalți lideri ai UE să majoreze cheltuielile militare.
La scurt timp după ce a ajuns cancelar al Germaniei și Rusia a invadat Ucraina, Scholz a rostit în Parlamentul german celebrul discurs “Zeitenwende” prin a anunțat un fond special de 100 de miliarde de euro pentru ca Berlinul să ajungă la 2% din PIB pentru apărare.
Alianța conservatoare CDU/CSU condusă de Friedrich Merz, care conduce în sondaje cu un sprijin de aproximativ 30%, a semnalat că este deschisă la ajustări ale limitei de îndatorare, dar în general dorește să o mențină în vigoare.
Rolul Germaniei și al aliaților săi europeni în sprijinirea Ucrainei a intrat în centrul atenției după convorbirea telefonică de miercuri dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin cu privire la modalitatea de a pune capăt războiului din Ucraina.
Legat de creșterea bugetelor militare, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor, poziție îmbrățișată rapid de Polonia și Lituania, dar privită cu reticență de Germania, care a ajuns la un buget de 2% din PIB grație unui fond special creat de cancelarul Olaf Scholz după invazia Rusiei în Ucraina.
Potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte, obiectivul final al cheltuielilor militare aliate ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB.
O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare.
U.E.
MSC 2025 | Scholz răspunde diatribelor lui Vance: Apărarea libertății și democrației împotriva fascismului este fundamentul relației transatlantice. “Niciodată fascismul” este misiunea istorică a Germaniei
Published
4 hours agoon
February 15, 2025
Cancelarul german Olaf Scholz a ripostat puternic în apărarea poziției sale împotriva extremei drepte și a declarat că țara sa nu va accepta persoane care “intervin în democrația noastră”, la o zi după ce vicepreședintele american JD Vance a lansat diatribe puternice la adresa liderilor europeni cu privire la abordarea lor față de democrație, afirmând că aceasta este în regres pe bătrânul continent.
El i-a deschis discursul la Conferința de Securitate de la München cu o mustrare dură la adresa forțelor de extremă dreaptă și antidemocratice, transmițând un mesaj puternic de opoziție față de partidul AfD din Germania și față de oricine din străinătate care îl susține. A fost un mesaj clar la adresa SUA și a administrației lui Donald Trump, al cărui principal consilier, miliardul Elon Musk, și-a declarat deschis sprijinul pentru AfD.
Liderul german a vorbit cu doar opt zile înainte de alegerile cruciale din Germania, cu sondaje care arată că partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania se află în prezent pe locul al doilea.
Vance a declarat vineri, la Conferința de Securitate de la München, că se teme că libertatea de exprimare este “în retragere” pe întregul continent, în timp ce s-a întâlnit bilateral cu președintele german Frank-Walter Steinmeier, a refuzat o întâlnire cu cancelarul Olaf Scholz, dar a provocat iritare pentru că a avut o reuniune cu Alice Weidel, șefa extremei-drepte, susținută puternică de miliardul american Elon Musk.
“Germania este o democrație foarte puternică și, în calitate de democrație puternică, suntem absolut clari că extrema dreaptă ar trebui să fie în afara controlului politic și a proceselor de luare a deciziilor politice și că nu va exista nicio cooperare cu ei. Respingem cu adevărat orice idee de cooperare între partide, alte partide și aceste partide de extremă dreaptă”, a declarat Scholz.
“Defending freedom and democracy against their enemies has always brought us together as members of the Transatlantic community.”
— 🇩🇪 @Bundeskanzler Olaf Scholz at #MSC2025— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 15, 2025
Cancelarul german, aflat pe locul trei în sondaje, a lansat un atac indirect la adresa lui Elon Musk. “Nu vom accepta ca oameni care privesc Germania din exterior să intervină în democrația noastră, în alegerile noastre și în procesul democratic de formare a opiniei în interesul [AfD]”, a spus el.
Scholz a declarat la München că Germania nu va accepta intervenția externă în alegerile sale. “Acest lucru nu este adecvat – mai ales nu între prieteni și aliați”, a adăugat el.
Olaf Scholz și-a început discursul evocând “misiunea istorică pe care Germania trebuie să o îndeplinească și dorește să o îndeplinească”: Niciodată fascismul. Niciodată din nou rasismul. Niciodată din nou un război de agresiune“.
Cu toate acestea, cancelarul german a afișat și o doză de optimism cu privire la relația dintre Europa și SUA. El a spus că apărarea democrației împotriva fascismului și autoritarismului a fost fundamentul relației transatlantice și a făcut apel la menținerea acestui principiu.
“Apărarea libertății și a democrației împotriva dușmanilor lor ne-a adus întotdeauna împreună ca membri ai comunității transatlantice”, a mai adăugat el.
“Defending freedom and democracy against their enemies has always brought us together as members of the Transatlantic community.”
— 🇩🇪 @Bundeskanzler Olaf Scholz at #MSC2025— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 15, 2025
Președintele german Frank-Walter Steinmeier a ținut vineri discursul de deschidere la Conferința de Securitate de la München, făcând un apel la “o Europă puternică care să apere și afirme democrația în fața vânturilor neprielnice”.
Steinmeier l-a acuzat pe Trump și pe baronii tehnologiei că doresc să distrugă democrația. “Este clar că noua administrație americană are o viziune asupra lumii care este foarte diferită de a noastră. Una care nu arată niciun respect pentru regulile stabilite, pentru parteneriate sau pentru încrederea care a fost construită de-a lungul timpului. Dar sunt convins că nu este în interesul comunității internaționale ca această viziune asupra lumii să devină paradigma dominantă”, a spus el.
După ce președintele german a deschis lucrările Conferinței, noul vicepreședinte american J.D. Vance a lansat vineri, de la tribuna Conferinței de Securitate de la München, critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.
Ulterior discursului de pe podiumul Conferinței, vicepreședintele SUA s-a întâlnit în capitala Bavariei cu liderul extremei-drepte germane, el criticând în cadrul alocuțiunii sale și faptul că partidele populiste de stânga și de dreapta din această țară nu au fost invitate la MSC.
Discursul lui Vance, prin care a afirmat că guvernele europene aplică politici anti-democratice și suprimă vocile critice, a provocat iritare și pentru ministrul german al apărării Boris Pistorius.
“Vance vorbește despre anihilarea democrației și, dacă am înțeles corect, compară situația din unele părți ale Europei cu cea din regimurile autoritare. Doamnelor și domnilor, acest lucru nu este acceptabil”, a spus Pistorius.
Și liderul creștin-democraților germani Friedrich Merz, favorit pentru poziția de cancelar, a declarat că miliardarul american Elon Musk ar trebui să se pregătească să facă față consecințelor pentru amestecul în campania electorală germană.
COMISIA EUROPEANA
MSC 2025 | Ursula von der Leyen propune activarea clauzei de exceptare pentru ca statele UE să majoreze investițiile militare: Este momentul să mutăm munții
Published
20 hours agoon
February 14, 2025
Țările Uniunii Europene vor putea să își majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărare prin activarea unei clauze de urgență în așa fel încât cheltuielile militare să nu fie luate în calcul în limitele deficitului lor bugetar, conform unui plan anunțat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Conferința de Securitate de la München.
Vorbind vineri la Conferința de Securitate, von der Leyen a declarat că dorește să activeze o clauză de urgență care ar permite guvernelor o mai mare marjă de manevră, astfel încât cheltuielile militare să nu fie luate în calcul în limitele deficitului lor bugetar strict controlat.
“Voi propune activarea clauzei de exceptare pentru investițiile în apărare. Acest lucru va permite statelor membre să își crească substanțial cheltuielile de apărare”, a spus ea, într-un discurs în care i-a urmat pe scenă președintelui german Frank-Walter Steinmeier și l-a precedat pe cel al vicepreședintelui american J.D. Vance.
Spre surprinderea multora, șefa Comisiei Europene a sugerat pentru prima dată utilizarea clauzei de urgență în timpul primului summit al apărării europene, organizat pe 3 februarie, la Palatul Egmont din Bruxelles. Atunci, von der Leyen a arătat disponibilitatea Comisiei Europene pentru flexibilizarea regulilor din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere.
“Sunt dispusă să explorez și voi utiliza întreaga gamă de flexibilități de care dispunem în noul Pact de stabilitate și creștere pentru a permite o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare“, a spus ea, în urmă cu mai bine de 10 zile.
În temeiul Pactului de stabilitate și creștere, statele membre sunt obligate să pună în aplicare o politică fiscală care vizează menținerea deficitului public sub 3% din PIB și a datoriei sub 60% din PIB. În caz contrar, Comisia Europeană poate iniția o procedură privind deficitul excesiv și poate aplica sancțiuni, inclusiv amenzi. Opt state membre – Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia – sunt vizate în prezent de o astfel de procedură. În ceea ce o privește, România a obținut acordul Comisiei Europene și al statelor membre pentru un plan fiscal pe 7 ani pentru reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB.
În discursul său de vineri susținut la München, von der Leyen a declarat că Europa se află “acum într-o altă perioadă de criză care justifică o abordare similară” cu cea a pandemiei Covid-19.
Până în prezent, ministerele de finanțe din statele membre au discutat doar extinderea definiției investițiilor în apărare la personalul militar și la întreținerea echipamentelor.
Deși acest lucru ar oferi țărilor o mai mare marjă de manevră pentru creșterea cheltuielilor militare, statele foarte îndatorate, precum Spania, Franța și Italia, îl consideră insuficient.
În plus față de relaxarea normelor fiscale, Ursula von der Leyen a declarat că va prezenta și un „pachet mai amplu” de măsuri de creștere a cheltuielilor, adaptat fiecăreia dintre cele 27 de capitale în funcție de nivelul cheltuielilor de apărare.
“Acum este momentul să mutăm munții în Uniunea Europeană”, a declarat fostul ministru german al apărării.
Comisia Europeană va permite să caute să canalizeze mai multe investiții private către apărare și să lanseze proiecte comune de interes comun – la fel cum face deja blocul continental în ceea ce privește inițiativele privind energia curată – acoperind aspecte precum apărarea aeriană avansată.
“Să nu existe nicio îndoială, cred că atunci când vine vorba de securitatea europeană, Europa trebuie să facă mai mult și trebuie să aducă mai mult la masă. Avem nevoie de o creștere a cheltuielilor europene în domeniul apărării”, a declarat von der Leyen.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”

Cătălin Predoiu, reacție la criticile lui Vance de la München: România trebuie să explice mai bine anularea alegerilor. Diplomația noastră va găsi cele mai bune mijloace

MSC 2025 | “A venit vremea creării forțelor armate ale Europei”, afirmă Zelenski: Unii pot fi frustrați de Bruxelles, dar alternativa este Moscova, care va diviza Europa

MSC 2025 | Scholz răspunde diatribelor lui Vance: Apărarea libertății și democrației împotriva fascismului este fundamentul relației transatlantice. “Niciodată fascismul” este misiunea istorică a Germaniei

MSC 2025 | Macron anunță accelerarea procesului către o Europă mai suverană, care va ajuta Ucraina în negocierile de pace dacă Trump îl convinge pe Putin

“Vin americanii!”. De ce discursul lui J.D. Vance la München nu este vânt în pânzele anti-occidentalilor din România

MSC 2025 | Ursula von der Leyen propune activarea clauzei de exceptare pentru ca statele UE să majoreze investițiile militare: Este momentul să mutăm munții

MSC 2025 | De la München, Ursula von der Leyen îl avertizează pe Trump că “o Ucraină eșuată ar slăbi și Europa și SUA”

MSC 2025 | “Nu vreau să rămân în istorie drept cel care l-a ajutat pe Putin să îmi ocupe țara”, îi transmite Zelenski lui Trump, având alături senatori republicani și democrați

Ilie Bolojan, după discursul lui Vance la München: România rămâne un aliat de încredere pentru o UE coezivă, un NATO puternic și un parteneriat transatlantic solid

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ5 days ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- NATO1 day ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- EDITORIALE5 days ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
- ROMÂNIA2 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- ROMÂNIA1 day ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui