Corespondență din Chișinău

În parteneriatul de peste 30 de ani pe care îl are cu Republica Moldova, NATO a respectat “pe deplin neutralitatea constituțională și independența politică” a țării, a transmis, marți, secretarul general adjunct al NATO, Radmila Shekerinska.

Oficialul aliat a adresat un mesaj video în deschiderea celei de-a doua ediții a Moldova Security Forum, subliniind angajamentul organizației euro-atlantice pentru stabilitatea Republicii Moldova și integrarea sa europeană.

„Republica Moldova are dreptul de a-și decide propriul viitor, fără interferențe din afară. NATO susține integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova. Noi, de asemenea, susținem calea dumneavoastră în ceea ce privește integrarea în UE. Ne dorim ca toți cetățenii dvs. să aibă parte de un viitor prosper și pe care îl merită”, a declarat Shekerinska.

Secretarul general adjunct al NATO a subliniat că relația cu Chișinăul este una de durată și construită pe respectul pentru neutralitatea constituțională a statului.

„Parteneriatul NATO cu Republica Moldova a durat mai mult de 30 de ani. Pe parcursul acestei perioade, noi am respectat pe deplin neutralitatea dumneavoastră constituțională și independența politică”, a adăugat ea.

Oficialul a precizat că, în ultimii ani, cooperarea practică s-a intensificat, în special datorită noului pachet de apărare prin care Alianța sprijină consolidarea rezilienței naționale în fața dezinformării și amenințărilor cibernetice:

„Dialogul nostru cu operarea practică a sporit semnificativ prin faptul că venim cu un pachet de apărare, prin care NATO și aliații săi își oferă suportul Republicii Moldova pentru a consolida reziliența contra dezinformării și amenințărilor cibernetice”, a mai spus secretarul general adjunct al NATO.

Shekerinska a reiterat că securitatea Republicii Moldova este strâns legată de situația regională și de agresiunea rusă împotriva Ucrainei.

„NATO și Republica Moldova împreună fac fața agresiunii rusești peste frontieră, în Ucraina. Avem un obiectiv comun de pace și stabilitate. Și noi, de asemenea, avem provocări similare”, a continuat ea.

Ea a transmis mulțumiri pentru contribuțiile Chișinăului la operațiunile internaționale ale Alianței:

„Vreau să aduc mulțumiri Republicii Moldova pentru contribuția de valoare pentru securitatea internațională, inclusiv contribuția pentru misiunea NATO care este realizată în Kosovo”, a conchis oficialul aliat.

La Chișinău este organizată marți și miercuri cea de-a doua ediție a Moldova Security Forum.

Forumul, organizat de societatea civilă în parteneriat cu instituțiile statului și partenerii internaționali, reunește aproximativ 300 de participanți: oficiali de rang înalt, reprezentanți guvernamentali, experți în securitate, diplomați și membri ai organizațiilor internaționale.

Ediția din acest an pune în discuție teme esențiale pentru securitatea regională și europeană, precum consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride, apărarea democrației și contracararea manipulării informaționale în alegeri, riscurile hibride din regiunea Mării Negre, precum și întărirea securității cibernetice și a democrației digitale.

CaleaEuropeană.ro este partener media al evenimentului pentru al doilea an consecutiv.

Corespondență din Chișinău

Republica Moldova va elabora un Plan național de reziliență pentru ca instituțiile statului să-și consolideze capacitățile în lupta împotriva atacurilor hibride, a anunțat marți președinta Maia Sandu.

Experiența Republicii Moldova în contracararea atacurilor hibride la adresa suveranității și democrației a fost în centrul discuției dintre președinta Republicii Maia Sandu și Tim Judah, corespondent special al revistei The Economist, în cadrul Moldova Security Forum, informează președinția de la Chișinău într-un comunicat.

Aflat la cea de-a doua ediție, forumul se poziționează ca un eveniment de referință în domeniul securității naționale și regionale, abordând provocările tot mai complexe generate de amenințările hibride.

Șefa statului a subliniat că recentele procese electorale au oferit lecții esențiale privind consolidarea rezilienței democratice, combaterea manipulării informaționale și prevenirea tentativelor de interferență externă – inclusiv a fluxurilor de bani ilegali proveniți din Federația Rusă, direcționați pentru a influența procesele democratice.

„Instituțiile statului au învățat lecțiile interferențelor din 2024 și, încă din ianuarie 2025, au început să se pregătească și să acționeze coordonat, reușind să reducă semnificativ impactul ingerințelor străine”, a declarat președinta Maia Sandu.

Președinta Republicii Moldova a subliniat, de asemenea, că lecțiile învățate din cele trei scrutine din ultimii doi ani vor sta la baza unui plan de reziliență menit să consolideze capacitatea instituțiilor de a preveni și contracara viitoarele ingerințe, astfel încât Moldova să-și consolideze democrația și dezvoltarea, dar și rolul de partener de securitate de încredere pentru Uniunea Europeană și Ucraina.

„Noi facem planuri de reziliență, din experiențele pe care le-am avut în ultimii ani la alegeri și vom adopta acest Plan național de reziliență, care acoperă toți pilonii, începând cu dezinformarea, securitatea cibernetică, justiția, anticorupția. Noi, învățând din această experiență, vom lucra la aceste subiecte. De asemenea, vom solicita ajutorul partenerilor noștri pentru implementarea acestui plan”, a declarat Maia Sandu.

La Chișinău este organizată marți și miercuri cea de-a doua ediție a Moldova Security Forum.

Forumul, organizat de societatea civilă în parteneriat cu instituțiile statului și partenerii internaționali, reunește aproximativ 300 de participanți: oficiali de rang înalt, reprezentanți guvernamentali, experți în securitate, diplomați și membri ai organizațiilor internaționale.

Ediția din acest an pune în discuție teme esențiale pentru securitatea regională și europeană, precum consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride, apărarea democrației și contracararea manipulării informaționale în alegeri, riscurile hibride din regiunea Mării Negre, precum și întărirea securității cibernetice și a democrației digitale.

CaleaEuropeană.ro este partener media al evenimentului pentru al doilea an consecutiv.

AHK România se implică activ în promovarea relațiilor economice dintre Germania, România și Republica Moldova, susținând participarea firmelor românești în Germania, precum și creșterea exporturilor românești și moldovenești pe piața germană.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană organizează în data de 27 noiembrie, la Stuttgart, împreună cu Comitetul de Est al Economiei Germane (OA), Conferința Economică trilaterală Germania-România-Moldova.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, evenimentul are loc sub patronajul Guvernului României și se bucură de susținerea guvernului din landul Baden-Württemberg și a Ministerului Economiei, Muncii și Turismului din Baden-Württemberg.

„Anul acesta am văzut câteva investiții majore ale companiilor germane în România, între care amintesc Daimler în Sebeș, Diehl Aviation în Craiova, Stihl în Oradea, Knauf în Târnăveni, Rheinmetall în Victoria. În plus, observăm o activitate continuă a firmelor germane din industria prelucrătoare și retail, precum și o tendință încurajatoare a companiilor românești de a explora oportunități de afaceri pe piața germană”, spune Sebastian Metz, directorul general al AHK România.

Schimburile economice dintre Germania și România au înregistrat o creștere constantă în ultimii zece ani, ajungând la peste 42 de miliarde de euro în 2024. România ocupă locul 17 în rândul partenerilor comerciali ai Germaniei. În același timp, comerțul dintre Germania și Republica Moldova s-a extins, depășind 871 de milioane de euro în 2024 — o creștere de 5,3% față de anul precedent.

Conform comunicatului, evenimentul de la Stuttgart își propune să crească volumul schimburilor comerciale, să consolideze prezența companiilor germane în România și Republica Moldova și să promoveze oportunitățile reciproce de investiții.

Aceeași sursă prezintă și temele strategice care urmează să ocupe un rol central în cadrul conferinței: industria și inovația, energia, apărarea și nearshoring-ul — domenii în care România și Republica Moldova oferă oportunități atractive pentru companiile germane.

„Datorită poziției sale strategice în Europa, a costurilor competitive și forței de muncă bine pregătite, România a devenit o destinație de top pentru investiții orientate spre inovație și proiecte tehnologice avansate. Totodată dezvoltă proiecte energetice ambițioase, datorită potențialului de producție al energiei regenerabile și al rezervei semnificative de gaze naturale”, este subliniat în comunicat.

AHK România subliniază că „schimbările geopolitice globale au creat noi oportunități pentru investitori în România, care a devenit centru de relocare a afacerilor (hub de nearshoring), contribuind astfel la creșterea rezilienței industriale a Europei”.

În plus, „perspective semnificative apar și din programul european de apărare „Rearm Europe”, care stimulează investițiile în industriile din domeniul apărării și în securitatea cibernetică — domenii de interes crescând pentru companiile germane”, mai arată comunicatul.

AHK România arată că „aderarea României la NATO și la Uniunea Europeană oferă investitorilor un cadru stabil și sigur”, acest mediu favorabil fiind consolidat de „accesul la spațiul Schengen din 2025, care permite desfășurarea fără impedimente a activităților comerciale pe piața europeană”.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană constată că „Republica Moldova atrage tot mai mult atenția investitorilor germani, oferind oportunități strategice în sectoarele de producție, agricultură și tehnologie”.

„Sectoarele IT și servicii, aflate în plină expansiune, susținute de o forță de muncă tânără și bine pregătită, precum și de sprijinul guvernamental, stimulează inovația și transformarea digitală. Dincolo de agricultură, Moldova prezintă un potențial semnificativ în sectorul energiei regenerabile, în special în domeniul energiei din biomasă. Deșeurile agricole joacă un rol esențial în producția de biomasă și sunt utilizate tot mai mult pentru generarea de energie. Pe măsură ce Moldova își consolidează legăturile cu Uniunea Europeană, oportunitățile pentru parteneriate internaționale și dezvoltare continuă să se extindă”, mai este menționat în comunicat.

Conferința economică de la Stuttgart va reuni reprezentanți de rang înalt din guvernele Germaniei, României și Republicii Moldova, alături de companii de top din cele trei țări.

Evenimentul își propune să promoveze noi proiecte de investiții, parteneriate de afaceri și accesul la piețe de export emergente.

AHK România este reprezentanța oficială a economiei germane. Înființată în 2002, AHK numără peste 670 de firme-membre și oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este totodată partener al firmelor românești interesate de piața germană.

De la 1 ianuarie 2020, în cadrul AHK România funcționează și Centrul de competență pentru Republica Moldova. Obiectivul este de a intensifica relațiile de afaceri între companii din România, Republica Moldova și Germania și de a contribui semnificativ la dezvoltarea economică a Republicii Moldova.