Connect with us

INTERNAȚIONAL

Șefa diplomației UE, Federica Mogherini: Acordul nuclear cu Iranul va fi respectat momentan. Sper că rațiunea va prevala în viitor

Published

on

© European Union

Potrvit declarației ministeriale publicate ulterior întâlnirii, participanții au amintit că JCPOA, în conformitate cu Rezoluția 2231 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU, rămâne un element cheie al arhitecturii globale de non-proliferare nucleară și o realizare semnificativă a diplomației multilaterale. Miniștrii de externe ai celor 6 state prezente la întâlnire au subliniat importanța implementării pe deplin și eficiente a JCPOA de către toate părțile și și-au reiterat hotărârea de a continua toate eforturile pentru păstrarea acordului, ceea ce este în interesul tuturor.
Întrebată dacă, după eforturile depuse săptămâna aceasta (în special de președintele Franței, Emmanuel Macron),  suntem mai aproape de o întâlnire și discuții între Iran și Statele Unite, Federica Mogherini nu a dorit să comenteze ,,posibilitatea unei întalniti care, în acest moment, nu face parte din cadrul JCPOA”. Înaltul oficial al UE a precizat că rolul său este acela de facilitator al negocierilor între părțile rămase în Acord, precum și de garant al punerii în aplicare a acestuia.

 
Amintim faptul că tensiunile dintre Teheran și Washington s-au înrăutățit de când Trump a retras SUA din acordul nuclear din 2015 și a reimpus sancțiunile asupra economiei iraniene. În ultimele luni, ambele state au fost autoarele unor acte de provocare în Orientul Mijlociu care au generat amenințări cu războiul din partea SUA și promisiuni de represalii din partea Iranului. De asemenea, presiunea economice uriașe impuse de SUA asupra Iranului au determinat statul din Golf să anunțe renunțarea treptată la unele elemente ale Acordului privind restricțiile de îmbogățire a uraniului și să exercite, la rândul lui, presiuni asupra partenerilor europeni pentru salvarea înțelegerii și îndeplinirea angajamentelor economice legate de ridicarea tuturor sancțiunilor impuse.  

© European Union

 

Citiți și Iranul dă un ultimatum de două luni Uniunii Europene pentru salvarea acordului nuclear din 2015

Înaltul Reprezentant a ținut să menționeze că ,,toții salutăm eforturile depuse pentru deschiderea canalelor de dialog și că este extrem de clar că orice lucru care se bazează pe respectarea deplină a JCPOA este foarte binevenit . Dar, clar, acesta este un alt cadru”.

 
Emmanuel Macron a făcut presiuni pentru o soluție diplomatică la criza în curs, întâlnindu-l pe președintele iranian Hassan Rouhani de două ori în ultimele două zile și propunând stimulente economice pentru ca Iranul să-și respecte în continuare partea de acord. De asemenea, acesta l-a invitat pe ministrul de externe iranian, Mohammad Javad Zarif, pentru discuții în marja Summitului G7 de la Biarritz de la sfârșitul lunii august, și a încercat să medieze o întâlnire bilaterală între Donald Trump și liderul iranian, prezenți la New York în vederea participării la lucrările Adunării Generale a ONU, însă eforturile președintelui Franței nu au dat roade deocamdată.
 

Donald Trump i-a reiterat, într-o convorbire telefonică, președintelui francez Emmanuel Macron că SUA nu vor relaxa sancțiunile economice impuse Iranului

Donald Trump, la Summitul G7: Dorim să vedem un Iran puternic. Nu vrem să schimbăm regimul de la Teheran

Deși Franța nu a reușit să detensioneze situația dintre Iran și SUA, reuniunea ministerială privind implementarea Acordului nuclear s-a încheiat într-o notă pozitivă.

© EEAS

 
,,Vom continua să lucrăm împreună la unitate pentru a încerca să păstrăm Acordul,  însă fără a ignora provocările. După cum știți, acordul are doi piloni, angajamentul nuclear și partea economică care este legată de ridicarea sancțiunilor. Pentru ambele elemente, există o hotărâre deplină de a încerca și păstra Acordul. Pe ambele elemente există provocări și există voința de a încerca să salvăm Acordul”, a declarat șefa diplomației din UE, care a recunoscut, totodată, că ,,este din ce în ce mai dificil să o facem și am discutat astăzi despre faptul că vom încerca și vom continua să menținem Acordul la locul lui și să depășim dificultățile cu care ne confruntăm”. 
 
,,Fiecare pas făcut până acum de Iran – și subliniez până acum – este reversibil”, a mai spus Federica Mogherini, cu referire la încetarea respectării unor prevederi din Acord. ,,Am solicitat în mod constant Iranului să anuleze aceste decizii și să revenim la respectarea deplină, ceea ce a fost cazul până de curând. Pentru că acest lucru este în interesul tuturor. Permiteți-mi să adaug că acest lucru este în interesul securității tuturor și este, de asemenea, în interesul economic al Iranului”, a subliniat aceasta. 

La finalul declarației sale, Mogherini a făcut apel la rațiune ca fundament al respectării Acordului nuclear: ,,Sper că rațiunea va prevala și că întâlnirea de azi va contribui la păstrarea Acordului și în viitor”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

RUSIA

Antony Blinken l-a asigurat pe Dmitro Kuleba că nu vor exista ”decizii despre Ucraina fără Ucraina” în discuțiile cu Rusia. Primul transport militar din ajutorul de securitate oferit de SUA a ajuns deja la Kiev

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a avut vineri o discuție telefonică cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, în urma călătoriei sale în Europa pentru a aborda problema comasării de trupe ruse în proximitatea granițelor Ucrainei.

Cu această ocazie, oficialul american a reiterat că ”o nouă intervenție” a Moscovei în Ucraina va și contracarată cu un ”răspuns rapid, sever și unit din partea SUA și a aliaților” săi, a anunțat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, printr-un comunicat.

În egală măsură, Blinken a transmis ”sprijinul de neclintit al Statelor Unite pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a punctat că nu vor exista decizii privind Ucraina fără aceasta”.

Între timp, Ambasada Statelor Unite la Kiev a anunțat printr-un mesaj publicat pe Twitter că primul din cele câteva transporturi din pachetul de asistenţă de securitate în valoare de 200 milioane de dolari acordat de Washington armatei ucrainene, autorizat în decembrie de preşedintele Joe Biden, a sosit la Kiev.

”Donaţia, constând în 90 de tone de asistenţă letală de securitate şi care include muniţie pentru apărătorii din prima linie ai Ucrainei, demonstrează angajamentul puternic al Statelor Unite faţă de dreptul suveran al Ucrainei la autoapărare”, se arată într-o postare pe Facebook a ambasadei americane, potrivit Agerpres. 

În replică, Ministerul Apărării al Ucrainei a mulţumit Statelor Unite pentru ajutorul acordat.

”Prin această nouă autorizare, Statele Unite s-au angajat la peste 650 milioane de dolari de asistenţă de securitate pentru Ucraina anul trecut şi la peste 2,7 miliarde de dolari în asistenţă de securitate pentru Ucraina începând din 2014”, a mai amintit ambasada SUA.

”Statele Unite vor continua să furnizeze o astfel de asistenţă pentru a sprijini Forţele Armate ale Ucrainei în efortul lor actual de a apăra suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei împotriva agresiunii ruse”, a mai indicat ambasada americană la Kiev.

Acest ajutor se adaugă celui oferit țările baltice, ce constă în rachete antitanc şi antiaeriene fabricate în SUA, dar și celui furnizat de Regatul Unit, format, de asmeenea, din arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”, completându-l pe cel din noiembrie, când Londra și Kiev au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene. 

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

Published

on

© Andrei Muraru/ Facebook

Ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, a avut o întâlnire cu Bonnie Jenkins, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională în cadrul Departamentului de Stat al SUA.

Cei doi au discutat despre Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, despre cooperarea bilaterală în domeniul securității și apărării, dar și despre importanța strategică a scutului anti-rachetă de la Deveselu.

”Am avut o discuție excelentă cu ambasadoarea Bonnie Jenkins, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională în cadrul Departamentului de Stat al SUA. Am discutat despre Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, aflat anul acesta la cea de-a 25-a aniversare, despre cooperarea bilaterală în domeniul securității și apărării, inclusiv în cadrul NATO”, a precizat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Totodată, cei doi au abordat și chestiunea scutului anti-rachetă de la Deveselu.

”De asemenea, împreună cu subsecretarul de stat am evidențiat importanța proiectului strategic comun de apărare împotriva rachetelor balistice Aegis Ashore de la Deveselu, o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată, ca parte integrantă a capabilității aliate de apărare antirachetă”, a completat Muraru.

Trebuie specificat că scutul de la Deveselu este pur defensiv, după cum amintea și secretarul general adjunct al NATO

Întâlnirea dintre cei doi a avut loc în contextul solicitărilor Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO, calificate de România drept inadminisibile și lipsite de orice fundament.

Părerea este împărtășită și de Alianța Nord-Atlantică care, prin vocea secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și purtătorului de cuvânt, Oana Lungescu, a exclus orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est.

De altfel, pe fondul temerilor exprimate de Washington că acesta ”pregătește terenul pentru fabricarea unui pretext de invazie în estul Ucrainei”, regiune pe care urmărește să o ”integreze de facto”, conform mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, președinții american și francez, Joe Biden, respectiv Emmanuel Macron, și-au arătat deschiderea de a consolida flancul estic al NATO prin creșterea prezenței militare în România, gest salutat de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă

În plus, consilierul pentru securitate al liderului de la Casa Albă, Jake Sullivan, a dat asigurări că SUA vor continua coordonarea strânsă cu aliații “București 9” în eforturile de apărare ale NATO, acesta fiind un ”semnal clar și ferm al angajamentului puternic al Statelor Unite și NATO pentru securitatea flancului estic”, potrivit aprecierilor ministrului de externe, Bogdan Aurescu

În egală măsură, Spania a luat decizia de a trimite nave de război care să se alăture forțelor navale NATO din Mediterana și Marea Neagră, în vreme ce Franța va desfășura nave și avioane în proximitatea României.

Consolidarea flancului estic, temă aflată pe lista obiectivelor de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București, se numără printre chestiunile care vor fi abordate în cadrul reuniunii Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ce va avea loc miercuri

Aceste cerințe ale Moscovei fac parte dintr-un pachet mai larg de solicitări privind securitatea europeană, ce cuprinde inclusiv excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, și încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic, respins categoric de țările occidentale. 

Washingtonul urmează să-i prezinte săptămâna viitoare Moscovei răspunsul său la propunerile înaintate de aceasta, la finalul a două săptămâni intense ale diplomației ce s-a încheiat cu ”discuții sincere și substanțiale” desfășurate la Geneva între secretarul de stat american, Antony Blinken și omologul rus, Serghei Lavrov.

În cazul unui progres în tratativele ruso-americane, Blinken nu a exclus o posibilă întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, întâlnire pe care Lavrov a considerat-o prematură în acest stadiu.

Acestea au debutat la 10 ianuarie într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

În  cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Săptămâna s-a încheiat cu reuniunea miniștrilor apărării și de externe, găzduită de orașul francez Brest, context în care Vasile Dîncu și Bogdan Aurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei.

Acestea au continuat ulterior cu vizita șefei diplomației germane la Kiev, unde a avut  întrevederi cu președintele Volodimir Zelenski și cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, pe care i-a asigurat că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune, mesaj dublat de  șefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, care a avertizat marți Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care s-ar solda cu consecințe grave dacă s-ar produce.

Baerbock a călătorit ulterior la Moscova, unde a avut prima întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, întorcându-se apoi la Berlin unde s-a întâlnit cu secretarul de stat american, Antony Blinken, cu miniștrul francez, Jean-Yves Le Drian, și ministrul de stat britanic James Cleverly

Oficialul american avusese anterior o primă oprire la Kiev, de unde a anunțat deblocarea unui ajutor de 200 de milioane de dolari pentru apărarea Ucrainei. 

Mai trebuie amintit aici că Rusia a fost destinatarul unui mesaj transmis de secretarul general al NATO, Jens Stoltenbeg, tot de la Berlin, care a invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni, făcând din nou apel la Rusia să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina.

”Aliații NATO și Rusia s-au întâlnit săptămâna trecută în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar aliații NATO sunt pregătiți să se întâlnească din nou, pentru a înainta propuneri concrete și pentru a pune pe masă propuneri scrise și pentru a căuta rezultate constructive. Am invitat astăzi toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de reuniuni“, a menționat acesta.

Aceeași intenție în direcția avansării unei propuneri europene de securitate a fost manifestată și de președintele francez, Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri prioritățile președinției la Consiliul Uniunii Europeneidee respinsă de Înaltul Reprezent al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Josep Borrell, l-a invitat pe Blinken să ia parte la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre, ce îi va oferi oportunitatea de a-i pune în temă pe aceștia despre discuțiile purtate cu șeful diplomației ruse, în cazul în care va da curs invitației.

Continue Reading

NATO

”Neptune Strike 2022”: Pentagonul anunță un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman

Published

on

© Official U.S. Navy Page/ Flickr

Pentagonul a anunțat vineri lansarea unui exercițiu  naval pe scară mare al NATO în Marea Mediterană, luni, cu participarea portavionului american USS Harry Truman, în plină tensiune cu Rusia care a anunţat şi ea manevre navale în acelaşi moment, informează AFP, citat de Agerpres.

”Neptune Strike 22 va dura până la 4 februarie şi are scopul de a demonstra capacitatea NATO de a integra forţa de lovitură maritimă sofisticată a unui grup aeropurtat în sprijinul eforturilor de descurajare şi apărare ale Alianţei”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Oficialul american a dat asigurări că acest exerciţiu este în pregătire din 2020 şi că nu are nimic de-a face cu tensiunile actuale din jurul Ucrainei, deşi Neptune Strike 2022 nu figura pe lista exerciţiilor prevăzute în 2022 publicată la 14 decembrie de NATO pe site-ul său.

”Exerciţiul în sine nu este conceput pentru a contracara genul de scenarii care ar putea apărea în jurul Ucrainei. Este într-adevăr un exerciţiu naval al NATO (…) destinat să testeze o gamă largă de capacităţi navale pe care dorim să ne asigurăm că le vom consolida în continuare”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Joi, Rusia a anunțat exerciții navale de amploare din toate direcţiile. Peste 140 de nave de război şi aproximativ 10.000 de militari vor lua parte în lunile ianuarie şi februarie la aceste exerciţii desfăşurate în apele Mării Mediterane, ale Mării Nordului, în Marea Ohotsk, în partea de nord-est a Oceanului Atlantic şi în Oceanul Pacific.

John Kirby a recunoscut că situaţia tensionată cu Rusia a suscitat dezbateri cu aliaţii cu privire la desfăşurarea acestui exerciţiu naval. ”După discuţii cu aliaţii noştri din NATO, s-a decis să mergem mai departe”, a menționat acesta.

USS Harry Truman şi grupul său aeronaval au sosit în Marea Mediterană la 14 decembrie.

Portavionul urma să se alăture zonei de operaţiuni a Comandamentului Central (CENTCOM), dar secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a decis la sfârşitul lui decembrie să îl ţină în Marea Mediterană pentru a-i ”linişti” pe europeni în faţa fricţiunilor cu Rusia.

Tot din aceste considerente, Spania a luat decizia de a trimite nave de război care să se alăture forțelor navale NATO din Mediterana și Marea Neagră, în vreme ce Franța va desfășura nave și avioane în proximitatea României.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE2 hours ago

Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

U.E.4 hours ago

Germania cere din nou Comisiei Europene să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor verzi, propunere sprijinită de Franța și România

RUSIA5 hours ago

Antony Blinken l-a asigurat pe Dmitro Kuleba că nu vor exista ”decizii despre Ucraina fără Ucraina” în discuțiile cu Rusia. Primul transport militar din ajutorul de securitate oferit de SUA a ajuns deja la Kiev

ROMÂNIA6 hours ago

Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

NATO8 hours ago

”Neptune Strike 2022”: Pentagonul anunță un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman

ROMÂNIA9 hours ago

Spiritul unității europene la 59 de ani de la Tratatul de la Élysée: Ambasadorii Franței și Germaniei la București vor face schimb de roluri pentru o zi

Cristian Bușoi10 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, la reuniunea miniștrilor energiei din UE: Avem nevoie de mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură

U.E.10 hours ago

Ministrul german de externe, la finalul unei săptămâni a diplomației: Mă voi lupta ”pentru fiecare milimetru” în discuțiile cu Rusia privind Ucraina

U.E.11 hours ago

Țările baltice răspund ”nevoilor Ucrainei” în caz de ”agresiune rusă” și trimit acesteia rachete antitanc și antiaeriene: Este important să o susținem ”în toate modurile posibile”

RUSIA12 hours ago

Polonia face apel la o poziție europeană fermă și unită de susținere a Ucrainei în fața Rusiei și respinge ”conceptul sferelor de influenţă”

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda2 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE3 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE3 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending