Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a declarat vineri, după reuniunea Grupului celor Cinci (E5) de la Berlin, că Uniunea Europeană trebuie să își consolideze sprijinul financiar pentru Ucraina în 2026 și să răspundă ferm intensificării atacurilor hibride care vizează statele membre.
Mulțumind Germaniei pentru decizia de a crește sprijinul anual pentru Kiev la 11,5 miliarde de euro, Kallas a subliniat că acest angajament „trimite un mesaj puternic” și „salvează vieți”.
„Germania merită recunoștința întregii Europe. Decizia de a crește sprijinul anual la 11,5 miliarde de euro transmite un mesaj puternic. Conducerea Germaniei în sprijinul Ucrainei salvează vieți și dă un exemplu pentru restul Europei.”
Russia’s overnight strikes on Kyiv make clear that Russia intends to press on with war.
In Berlin today we discussed how to increase our support to Ukraine while building up Europe’s defence.
My press remarks here ↓ pic.twitter.com/BSpdwje8pw
— Kaja Kallas (@kajakallas) November 14, 2025
Totodată, Kallas a avertizat că nevoile Ucrainei vor crește semnificativ anul viitor și a punctat că sprijinul pentru Kiev este „un chilipir” în comparație cu costul unei eventuale victorii rusești.
„Ucraina va avea nevoie de mai multă finanțare anul viitor. Există mai multe opțiuni, dar folosirea activelor rusești imobilizate este cea mai clară modalitate de a susține apărarea Ucrainei. Este și modul de a arăta Rusiei că timpul nu este de partea sa”, a declarat șefa diplomației UE.
Înaltul Reprezentant a reamintit și faptul că sancțiunile rămân un instrument esențial în menținerea presiunii asupra Kremlinului.
„Războaiele sunt pierdute de cei care rămân primii fără bani sau soldați. De aceea continuăm să punem presiune pe Rusia cu sancțiuni. Lucrăm la cel de-al 20-lea pachet, iar sancțiunile funcționează mai bine atunci când sunt sincronizate cu ale partenerilor internaționali”, a spus ea.
Kallas a salutat și noile sancțiuni americane, afirmând că acestea „deja privează Rusia de venituri folosite pentru a finanța războiul”.
Mai departe, șefa politicii externe a UE, a atras atenția că Europa se confruntă cu o intensificare clară a acțiunilor hibride și a cerut o acțiune coordonată la nivel european.
„Astăzi am discutat și despre creșterea atacurilor hibride împotriva Europei: sabotaj, atacuri cibernetice, incursiuni cu drone au devenit o realitate cotidiană. Nu putem accepta ca aceasta să fie noua normalitate (…) Trebuie să lucrăm împreună, sistematic, pentru a contracara amenințările hibride și pentru a restabili descurajarea”, a afirmat Kaja Kallas.
În acest context, a reamintit că UE a prezentat „o foaie de parcurs clară pentru a acoperi lacunele de capabilități în nouă domenii și a punctat că „acum începe munca pentru a le acoperi.”
Înaltul Reprezentant a anunțat că, săptămâna viitoare, va prezenta, împreună cu Comisia Europeană, un plan amplu pentru îmbunătățirea mobilității militare pe continent, subliniind urgența modernizării infrastructurii europene.
Noua strategie va urmări adaptarea drumurilor, podurilor, tunelurilor, liniilor de tren și aeroporturilor astfel încât acestea să poată susține transportul militar de mare amploare. În paralel, statele membre vor fi încurajate să își pună în comun resursele de transport și să creeze mecanisme prin care deplasarea trupelor și echipamentelor să poată fi autorizată mai rapid, fără birocrație inutilă.
Kallas a explicat că toate aceste măsuri sunt esențiale pentru capacitatea de reacție a Europei „Trebuie să putem deplasa trupele și echipamentele militare unde este nevoie și când este nevoie”, a conchis înaltul oficial european.





