Șefa Parlamentului European cere decuplarea Rusiei de la sistemul interbancar de plăți SWIFT

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola a cerut vineri, 25 februarie, decuplarea Rusiei de la sistemul global de plăți interbancare SWIFT.

„Europa înseamnă libertate și democrație. Aceasta este puterea noastră. Trebuie să apărăm Ucraina – valorile noastre – chiar dacă acest lucru are un cost. Determinarea noastră nu va fi diluată de agresiunea Kremlinului, care privește înapoi la sferele de influență în loc să privească înainte, spre cooperare”, a scris șefa Parlamentului European, pe Twitter.

Europe is freedom & democracy. This is our strength. We must stand for #Ukraine – for our values – even if this comes at a cost.

Our resolve will not be watered down by Kremlin aggression that looks back at spheres of influence instead of forward to circles of cooperation

1/3

— Roberta Metsola (@RobertaMetsola) February 25, 2022

Uniunea Europeană este pregătită să suporte consecințele economice ce rezultă din impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei, care s-ar putea traduce cu prețuri mai mari la energie, au declarat vineri o serie de oficiali europeni.

De asemenea, și Marea Britanie dorește ca Rusia să fie deconectată de la sistemul global de plăți interbancare SWIFT și va depune eforturi în continuare ”pe cale diplomatică” pentru a încerca să îi convingă pe partenerii săi reticenți să adopte o astfel de măsură, a anunțat vineri ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, exprimând o poziție diferită de cea a ministrului francez de finanțe, Bruno Le Maire, care este de părere că această opțiune rămâne deschisă, dar că ar fi una de ultim resort.

Rusia a lansat joi o invazie cu mijloace terestre, aeriene şi maritime în urma declaraţiei de război a preşedintelui Vladimir Putin, care a declanşat cel mai mare atac militar împotriva unui stat european de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. 

Statele Unite sunt de părere că Volodimir Zelenski, ar fi „principala țintă a agresiunii ruse”, care urmărește, de asemenea, să răstoarne guvernul ucrainean. „Preşedintele Zelenski reprezintă în multe feluri, chiar personifică, aspiraţiile şi ambiţiile democratice ale Ucrainei, ale poporului ucrainean. Prin urmare, desigur, el ar fi o ţintă principală pentru agresiunea rusă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, pentru CNN.

Președintele ucrainean a lansat, vineri, înainte de summitul extraordinar B9 (România, Bulgaria, Ungaria, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Slovacia şi Cehia), un apel în care cere ajutorul liderilor occidentali, în timp ce armata rusă încerca să ocupe capitala Kiev. Ulterior, liderul de la Kiev a declarat, într-un mesaj video, că este dispus să se așeze la masa tratativelor cu președintele rus Vladimir Putin.

De asemenea, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a comparat aceste lovituri cu cele din 1941 și a făcut apel la comunitatea internațională să îl oprească pe Putin.

Liderii statelor membre UE, întruniți joi într-o reuniune de urgență, au convenit „asupra unor măsuri restrictive suplimentare care vor impune Rusiei sancțiuni masive și severe” ca urmare a „agresiunii militare neprovocate și nejustificate împotriva Ucrainei”.

Sancțiunile agreate de Consiliul European vor acoperi sectoarele financiar, energetic, al transporturilor, bunurile cu dublă utilizare, precum și controlul și finanțarea exporturilor, politica de vize, listările adiționale ale unor persoane și entități, precum și noi criterii de listare. Consiliul Uniunii Europene urmează să adopte, fără întârziere, propunerile pregătite de Comisia Europeană și de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene. Liderii europeni au solicitat pregătirea și adoptarea de urgență a unui pachet suplimentar de sancțiuni individuale și economice, care va include, de asemenea, și Belarus.

Liderii europeni au convenit, totodată, că Uniunea Europeană va continua să coopereze strâns cu vecinii săi și au reiterat sprijinul necondiționat și angajamentul față de suveranitatea și integritatea teritorială ale Republicii Moldova și ale Georgiei. Uniunea Europeană va continua coordonarea strânsă cu partenerii și aliații săi în cadrul ONU, OSCE, NATO și G7. Consiliul European a invitat, de asemenea, Comisia Europeană să prezinte planuri de contingență, inclusiv în domeniul energiei.