Connect with us

INTERNAȚIONAL

Șeful cancelariei prezidențiale: Casa Albă va lupta „cu toate forțele” cu presa

Published

on

Casa Albă a avertizat că va lupta „cu toate forţele“ cu presa pe care o acuză de atacuri nedrepte asupra preşedintelui Donald Trump, notează Adevărul citând Reuters.

A doua zi după ce preşedintele republican a folosit prima sa vizită la sediul CIA pentru a acuza presa că subestimat mulţimea de la învestirea sa în funcţie, şeful cancelariei prezidenţiale, Reince Priebus, şi-a exprimat indignarea faţă de materialele apărute în mass-media, pe care le-a descris drept „atacuri“.

„Ideea nu este mărimea mulţimii. Ideea o reprezintă atacurile şi tentativa de a delegitimiza acest preşedinte într-o singură zi. Şi nu vom sta aici şi accepta acest lucru“, a spus Priebus pentru „Fox News Sunday“.

Chiar din prima sa zi de mandat, Donald Trump a criticat cu vehemență presa acuzată de a fi minţit în ce priveşte estimarea numărului de persoane care au asistat la depunerea jurământului de către el, la Washington, cu o zi înainte.

În mod onest, păreau un milion şi jumătate de persoane, până la Washington Monument”, a afirmat Trump, contra oricărei evidenţe, cu prilejul unei vizite la sediul CIA.

Citiți și Donald Trump critică dur presa chiar din prima sa zi de mandat: Jurnaliștii sunt cei mai necinstiți oameni din lume

Am un conflict permanent cu jurnaliştii, sunt printre cei mai necinstiţi oameni din lume şi au făcut să pară că eu aş avea o dispută cu serviciile de informaţii.”, a declarat noul președinte american.

Donald Trump a spus în nenumărate rânduri că marile trusturi de presă sunt împotriva sa, că mint cu bună ştiinţă şi că trasmit ştiri false.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen și Boris Johnson au decis revenirea la masa tratativelor post-Brexit. Negociatorii UE și Regatului Unit revin duminică la discuții

Published

on

© Boris Johnson/ Twitter

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și prim-ministrul britanic Boris Johnson au convenit sâmbătă, într-o discuție telefonică, ca echipele de negociere ale Uniunii Europene și Regatului Unit pentru un acord post-Brexit să revină duminică, la Bruxelles, la masa tratativelor după ce la runda de negocieri ce avut loc până vineri la Londra nu s-au întrunit condițiile pentru un acord.

“Îi însărcinăm pe negociatorii noștri principali să se reunească mâine la Bruxelles. Vom vorbi din nou luni seara”, a spus von der Leyen, într-o declarație remisă CaleaEuropeană.ro.

Șefa executivului european a spus că ea și Boris Johnson au salutat faptul că s-au realizat progrese în multe domenii, însă cei doi au recunoscut că rămân diferențe semnificative în ceea ce privește trei aspecte critice: condiții de concurență echitabile, guvernanță și pescuit.

“Ambele părți au subliniat că niciun acord nu este fezabil dacă aceste probleme nu sunt rezolvate. Deși am recunoscut gravitatea acestor diferențe, am convenit că ar trebui întreprins un efort suplimentar de către echipele noastre de negociere pentru a evalua dacă acestea pot fi rezolvate”, a spus ea, anunțând revenirea la masa discuțiilor.

Condiţiile unui acord post-Brexit între UE şi Regatul Unit “nu sunt întrunite” din cauza unor “divergenţe semnificative”, în pofida unei săptămâni de discuţii intense la Londra, au transmis vineri seară negociatorii șefi ai Uniunii Europene și Marii Britanii, Michel Barnier și David Frost într-un comunicat de presă comun, prelungind incertitudinea cu privire la finalizarea unei înțelegeri între cele două țări înainte de expirarea perioadei de tranziție, la 31 decembrie. Trei puncte blochează încă încheierea unui acord: accesul pescarilor europeni în apele britanice, garanţiile cerute de Londra în materie de concurenţă şi modul de rezolvare a diferendelor în viitorul acord.

Germania cere Bruxellesului și Londrei să depășească liniile roșii. Franța avertizează cu blocarea unui acord nesatisfăcător

Perspectiva unui dezacord între cele două părți a determinat Berlinul și Parisul să pună presiuni.

Cancelarul german, Angela Merkel, a intervenit pentru a îndemna ambele părți să negocieze la Londra să treacă peste liniile lor roșii și să găsească un compromis pentru a încheia un acord comercial și de securitate, în timp ce guvernul francez a spus că își poate exercita veto-ul dacă acordul nu va corespunde așteptărilor, informează sursa citată.

“Pentru cancelar, iar acest lucru nu s-a schimbat în ultimele săptămâni, dorința de a face compromisuri este necesară de ambele părți. Dacă doriți să aveți o înțelegere, ambele părți trebuie să se deplaseze una către cealaltă. Toată lumea are principiile lor, există linii roșii, este clar, dar există întotdeauna loc pentru compromisuri”, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al cancelarului Germaniei, țara care asigură președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Deși Merkel susține Comisia Europeană și pe Ursula von der Leyen în obținerea unui acord, Franța a avertizat că ar putea acționa unilateral, respingând o potențială neînțelegere pe care ar găsi-o nefavorabilă.

“Cred că este cazul și pentru partenerii noștri că, dacă ar exista un acord care nu este bun, ceea ce în evaluarea noastră nu corespunde acestor interese, ne vom opune. Franța, ca toți partenerii săi, are dreptul de veto”, a spus Clement Beaune, secretar de stat pentru afaceri europene și un apropiat al președintelui Emmanuel Macron.

Președintele Consiliului European dă asigurări că UE va rămâne unită până în ultima secundă

În schimb, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles, pentru a marca un an de la preluarea mandatului, președintele Consiliului European a dat asigurări că Uniunea Europeană și cele 27 de state membre vor rămâne unite ”până în ultima secundă” a negocierilor post-Brexit.

”Vom rezista până în ultimul moment, ultima secundă a acestui proces pentru a garanta unitatea dintre noi”, a afirmat Michel, în contextul unor tensiuni apărute între cei 27 pe ultima linie dreaptă a discuţiilor, mai ales în problema pescuitului și pe fondul anunțului de la Paris, care ar putea exercita un veto asupra unui potențial acord.

Fără un acord care să le guverneze relaţia de la 1 ianuarie, Regatul Unit şi UE vor intra în schimburi comerciale supuse regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), sinonime cu drepturi vamale sau cote, ceea ce alimentează riscul unui nou şoc economic suprapus celui al pandemiei.

Continue Reading

NATO

Autonomia strategică UE. Mircea Geoană: O semantică insuficient de precisă poate crea confuzii. Nu există securitate europeană credibilă fără o relație transatlantică puternică

Published

on

© NATO/ Flickr

NATO încurajează ca Europa să devină mai puternică, mai capabilă și mai puternic din punct de vedere militar și strategic, însă Alianța rămâne atentă ca acest efort să fie realizat în complementaritate cu ceea ce face NATO, a declarat vineri secretarul general adjunct al organizației nord-atlantice într-un briefing online cu jurnaliști români.

“Suntem cu toții interesați ca Europa să devină mai puternică din punct de vedere militar, să investească în capabilități și din punct de vedere al acestui dezechilibru și al acestei asimetrii, inclusiv de natură financiară, între ceea ce fac Statele Unite și un număr de aliați este un subiect care trebuie să găsească un răspuns constructiv. Când este vorba de o Europă mai capabilă și mai echipată să își asume un rol strategic mai important, de la noi de la NATO acest lucru este încurajat și este un lucru l-am subliniat și eu în intervenția mea la conferința Agenției Europene de Apărare. Unde suntem, evident, foarte atenți este ca în acest efort de investiție mai importantă în capabilități europene este să reprezintă complementarități și sinergie între ceea ce face NATO și ceea ce se întâmplă la nivel de Uniune Europeană”, a răspuns Geoană unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro cu privire la primul raport din istorie publicat de Agenția Europeană de Apărare cu privire la apărarea europeană și concluzia că UE nu deține capabilitățile militare pentru a îndeplini obiectivele autonomiei sale strategice.

În răspunsul său, Geoană a spus că există două motive principale pentru care NATO și UE trebuie să etaleze abordări complementare, referindu-se la insuficiența resurselor pentru a crea elemente de duplicare și la faptul că nu există două bugete de apărare, două armate sau două servicii de informații diferite. El a mai pledat pentru coerență inclusiv la nivelul statelor care sunt aliate și care sunt membre UE, evocând că după plecarea Marii Britanii din UE, statele Uniunii Europene contribuie cu 20% la bugetul Alianței. 

“Discuția despre o Europă mai capabilă, mai robustă și mai puternic militar este o discuție constructivă. Ea face parte și din Parteneriatul Strategic dintre NATO și UE”, a spus secretarul general adjunct, manifestându-și speranța că la summitul NATO de anul viitor va putea avea loc și un summit NATO-UE, mai ales în contextul prezenței noului președinte american.

Fost ministru de externe al României, dar și ambasador român la Washington în anii 1996-2000, Mircea Geoană a arătat că anumite terminologii folosite de liderii UE în direcția emancipării strategice europene pot genera confuzie

Ați observat și discuții la nivelul Uniunii Europene cu privire la semantica și la terminologia folosită în această direcție. De foarte multe ori, terminologii care sunt insuficient de precise pot crea confuzii. Discutând cu partenerii europeni, discutând cu state care sunt state aliate și state membre ale Uniunii Europene, cred că putem găsi acel element de limbaj care să fie, în același timp, credibil din punct de vedere al resurselor și al ambițiilor și înțelegând că nu există securitate europeană credibilă fără o relație transatlantică puternică“, a spus el, într-o aluzie la lideri precum președintele francez Emmanuel Macron.

Într-un amplu interviu acordat pentru Le Grand Continent și intitulat sugestiv “Doctrina Macron”, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că națiunile Uniunii Europene trebuie să continue eforturile pentru a deveni independente de SUA în domeniul chiar și după preluarea mandatului de președintele ales Joe Biden. Fidel și ferm susținător al conceptelor de “suveranitate europeană” și “autonomie strategică a UE”, Macron a admis totuși că primul concept este “puțin excesiv”, întrucât suveranitatea europeană ar implica și o uniune politică. În schimb, Macron este de părere că un concept neutru al suveranității europene ar fi “autonomia strategică”, pe baza căruia Europa trebuie să identifice mijloacele prin care să decidă pentru ea, să bazeze pe ea însăși și să nu depindă de alții. 

Interviul acordat de liderul francez a dat naștere unor polemici cu ministrul german al apărării Annegret Kramp-Karrenbauer, întrucât Emmanuel Macron a descris drept “o intepretare greșită istorică” apelul făcut de oficialul german în ajunul alegerilor prezidențiale americane când a vorbit despre “nevoia strategică copleșitoare” pentru o puternică cooperare transatlantică și susținând că Europa rămâne dependentă de protecția militară americană. Drept replică, Kramp-Karrenbauer a transmis ulterior că ideea autonomiei strategice a UE merge prea departe dacă încurajează iluzia că putem garanta securitatea Europei fără NATO și SUA. Într-o încercare ulterioară de clarificare a acestor dezbateri, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a scris într-un editorial că “numai o Europă mai capabilă, și deci mai autonomă, va putea lucra semnificativ cu administrația Joe Biden pentru a face multilateralismul măreț din nou”.

Referitor la aceste dezbateri din interiorul UE privind autonomia strategică europeană, Geoană s-a arătat optimist că se va găsi un echilibru just.

“Implicarea Statelor Unite și a Canadei în securitatea europeană este un lucru bun pentru Europa. (…) Cred că venirea noii administrații americane și semnalul pozitiv pe care l-a dat pentru alianțele Americii în Europa, pentru o relație pozitivă între SUA și Uniunea Europeană, ne va permite să găsim acest just echilibru: o Europă mai puternică militar într-o relație transatlantică robustă și revitalizată“, a conchis secretarul general adjunct al NATO.

Președintele ales al SUA Joe Biden le-a comunicat deja preşedintelui francez, Emmanuel Macron, și cancelarului german Angela Merkel că doreşte “revitalizarea relaţiilor bilaterale şi transatlantice, în special în cadrul NATO şi UE”, după ce aceste raporturi între aliații tradiționali au fost șubrezite de politica administrației Donald Trump și apetitul liderului american pentru coliziune cu UE și Germania.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: Aliații NATO au aprobat un raport referitor la zona Mării Negre, care este rampa de lansare a Federaţiei Ruse către Orientul Mijlociu și Mediterană

Published

on

© NATO

Miniștrii de externe din țările membre ale NATO au adoptat la reuniunea ministerială din această săptămână şi un raport referitor la zona Mării Negre, a declarat vineri secretarul general adjunct al Alianței Nord-Atlantice, Mircea Geoană, în cadrul unui briefing online cu jurnaliști români.

Tema situației de securitate în regiunea Mării Negre s-a aflat miercuri pe agenda reuniunii prin videoconferință a celor 30 de șefi ai diplomațiilor euro-atlantice în cadrul unei sesiuni dedicate acestei regiuni la care au participat miniştrii de externe din Ucraina şi Georgia.

“Zona Mării Negre este o zonă de intensă competiţie geopolitică şi de mare relevanţă strategică pentru noi. Acest raport, pe care miniştrii de externe l-au dezbătut şi l-au aprobat, arată în continuare că, din punct de vedere al riscurilor pentru securitatea colectivă a Alianţei, Rusia a construit în Crimeea o capacitate militară masivă, atât defensivă, cât şi ofensivă. Crimeea şi zona Mării Negre reprezintă rampa de lansare a Federaţiei Ruse către Orientul Mijlociu, Mediterana de Est şi alte zone, deci există în acest moment ingrediente pentru a da zonei Mării Negre o importanţă şi mai mare şi acest efort va continua”, a explicat secretarul general adjunct al NATO.

Mai mult, și în raportul NATO 2030 întocmit de grupul de zece experți privind viitorul Alianței Nord-Atlantice, primele trei recomandări din totalul celor 138 se referă la inițierea procesului de revizuire a Conceptului Strategic al Alianței, la continuarea abordării duale de descurajare și apărare, combinate cu dialog politic, în raport cu Rusia și la abordarea ascensiunii globale a Chinei.

NATO este cea mai de succes alianță din istorie, cuprinzând aproape un miliard de oameni și jumătate din PIB-ul global într-un spațiu care se întinde de la coasta Pacificului din America de Nord până la Marea Neagră, arată raportul.

Geoană a adăugat că zona Mării Negre trebuie privită în ansamblu, “ca un fel de matrice”, în care este important şi ce se face la nivelul NATO, şi componenta bilaterală, oferind ca exemple în acest sens foaia de parcurs bilaterală româno-britanică pe care miniștrii apărării Nicolae Ciucă și Ben Wallace au convenit zilele trecute să o operaționalizeze, dar și foaia de parcurs în domeniul apărării semnată în luna octombrie la Washington de ministrul apărării naționale și secretarul american al apărării.

În raportul privind viitorul NATO, Referirile experților la Marea Neagră și la flancul estic al Alianței, unde este localizată și România, pornesc de la argumentul că “principala caracteristică a mediului actual de securitate este reapariția competiției geopolitice”.

“Guvernul rus caută hegemonie asupra fostelor sale posesiuni sovietice și le subminează suveranitatea și integritatea teritorială, căutând să blocheze calea națiunilor care doresc să se îndrepte spre NATO. În timp ce agresiunea rusă în Ucraina și Georgia continuă, comportamentul asertiv rus s-a intensificat în Atlanticul de Nord și Nordul îndepărtat, cu o creștere a prezenței aeriene și navale în și în jurul punctelor maritime cheie în Marea Barents, Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Mediterană”, arată cei zece experți.

În ultimele trei dintre acestea, Rusia a plasat capabilități militare și a creat mediului anti-acces și de interdicție zonală (A2/AD), a extins războiul hibrid și a amenințat securitatea energetică și infrastructura critică, subliniază experții.

Astfel, principala recomandare a experților vizând regiunea Mării Negre și a flancului estic este că “NATO trebuie să mențină capacități militare convenționale și nucleare adecvate și să posede agilitatea și flexibilitatea pentru a face față agresiunii pe teritoriul Alianței, inclusiv acolo unde forțele ruse sunt active direct sau indirect, în special pe flancul estic al NATO”.

Întrebat în cadrul unei conferințe de presă de CaleaEuropeană.ro despre recomandările privind consolidarea prezenței NATO la Marea Neagră cuprinse în raportul experților privind viitorul Alianței, secretarul general Jens Stoltenberg a răspuns: “Plănuiesc să prezint câteva recomandări la nivel strategic pentru șefii de stat și de guvern, atunci când se vor întâlni anul viitor”.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ursula von der Leyen și Boris Johnson au decis revenirea la masa tratativelor post-Brexit. Negociatorii UE și Regatului Unit revin duminică la discuții

ROMÂNIA11 hours ago

Klaus Iohannis: Viitorul înseamnă acces universal la actul medical şi un nou concept bazat pe prevenţie, inovare şi sustenabilitate

NATO11 hours ago

Autonomia strategică UE. Mircea Geoană: O semantică insuficient de precisă poate crea confuzii. Nu există securitate europeană credibilă fără o relație transatlantică puternică

NATO12 hours ago

Mircea Geoană: Aliații NATO au aprobat un raport referitor la zona Mării Negre, care este rampa de lansare a Federaţiei Ruse către Orientul Mijlociu și Mediterană

NATO12 hours ago

Mircea Geoană: NATO va declanșa procesul de evaluare privind intenția României de a înființa un centru de reziliență pentru spațiul euro-atlantic

FONDURI EUROPENE14 hours ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Nicușor Dan: O parte din problemele Bucureștiului pot fi soluţionate dacă se folosesc foarte mult banii europeni

Marian-Jean Marinescu15 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a organizat prima vizită virtuală în Parlamentul European pentru un grup de elevi din Oltenia

CONSILIUL UE15 hours ago

Țările UE au adoptat noi reguli anti-fraudă pentru a asigura cooperarea strânsă între OLAF și Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană avertizează Ungaria și Polonia că “UE va merge înainte fără ele”: Nu vom capitula în faţa acestui veto privind pachetul de 1,82 trilioane de euro

POLITICĂ17 hours ago

Standard & Poor’s menține ratingul României la “BBB minus /A-3”. Ministrul finanțelor Florin Cîțu: Am câștigat încrederea investitorilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, despre cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Am pierdut acel Plan Marshall după al Doilea Război Mondial. Nu putem pierde acest Plan Marshall

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță pledează pentru o modificare de tratat pentru a oferi UE mai multe prerogative în domeniul sănătății: Criza COVID-19 a arătat că niciun stat nu poate face față singur unor astfel de provocări

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Peste 5 miliarde de euro finanțare europeană în perioada 2021-2027 pentru infrastructura de apă şi canalizare

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA1 week ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE2 weeks ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Advertisement
Advertisement

Trending