Connect with us

U.E.

Șeful Comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul Germaniei, solicitare către ministrul Tudorel Toader: Să sprijine candidatura Laurei Codruța Kovesi la funcția de procuror-șef european

Published

on

Gunther Krichbaum (CDU), preşedinte al Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestagul german, i-a solicitat ministrului român al Justiţiei, Tudorel Toader, în cadrul unei vizite pe care o efectuează la București, să o sprijine pe Laura Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror-şef european.

Parlamentarul german a oferit ca exemplu faptul că în contextul în care contracandidații lui Kovesi provin din Franța și Germania, iar cele două țări ar putea înclina spre un compromis.

“Puteţi porni de la acest lucru: pe locul întâi se află Laura Codruţa Kovesi, fost procuror-şef al DNA, pe locul doi se află un candidat din Franţa şi pe locul trei un candidat din Germania. Competenţele doamnei Kovesi sunt fără nicio urmă de îndoială, este practic predestinată pentru această funcţie şi eu mi-aş putea imagina, de exemplu, că Germania şi Franţa ar putea ajunge la un compromis şi la a găsi o soluţie de comun acord în favoarea candidatului român. Am adresat şi o solicitare ministrului român al Justiţiei de a sprijini candidatul român, pentru că e un candidat care are şanse şi care e candidat la o funcţie înaltă europeană şi care ar fi practic oprit puţin, înfrânat de către propriii săi oameni”, a declarat Krichbaum, joi, într-o conferinţă de presă la Bucureşti, potrivit Agerpres.

Oficialul german a afirmat că, la întâlnirea cu delegaţia din Bundestag, Tudorel Toader ar fi spus că nu el a revocat-o din funcţie pe Kovesi, ci preşedintele.

“Noi ştim cum au funcţionat lucrurile în România şi ar fi mai simplu, ca să folosim aşa un exemplu mai plastic, să faci să treacă o cămilă printr-o gaură de ac decât ca să accepte Comisia de la Veneţia aşa o încălcare a statului de drept. De asemenea, domnul Toader a spus textual: ‘M-aş bucura dacă ea, adică doamna Kovesi, v-ar face şi dumneavoastră ceea ce ne-a făcut nouă aici, în România’, acest lucru fiind practic o declaraţie destul de clară şi s-a devoalat. Tot ce a făcut, de fapt, doamna Kovesi este să lupte în favoarea statului de drept, a combătut corupţia şi de fapt merită sprijinul şi nu altceva”, a povestit Gunther Krichbaum, conform sursei citate.

Citiți și The Guardian titrează despre o situație paradoxală: România încearcă să-şi blocheze propriul candidat la funcţia de procuror-şef european

Laura Codruța Kovesi este favorită pentru a ocupa funcția de procuror-șef al Parchetului European, clasându-se pe primul loc la selecția organizată de comisia de specialiști, care a transmis Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene lista primilor trei clasați după interviul de la finalul săptămânii trecute. După Laura Codruţa Kovesi sunt clasaţi un procuror din Franţa şi unul din Germania.

Rezultatul selecţiei a fost transmis Consiliului Uniunii Europene, a cărui președinție este deținută de România, şi Parlamentului European, forurile care vor lua decizia numirii procurorului şef al Parchetului European.

Comitetul de selecție a luat decizia la ședința din 1 februarie. Votul din Parlamentul European și cel din Consiliul UE vor avea loc la finalul lunii februarie și începutul lunii martie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a aprobat o reformă majoră a sectorului de transport rutier care îi afectează pe transportatorii din România și Europa de Est

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Parlamentul European a aprobat miercuri toate cele trei acte legislative care vizează Pachetul Mobilitate, fără amendamente și în forma adoptată de miniștrii statelor membre ale UE, susținând astfel regulile revizuite pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale șoferilor și pentru a opri denaturarea concurenței în transportul rutier, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acest vot dezavantajează transportatorii din Europa de Est, nouă state membre din regiune, inclusiv România, solicitând anterior Parlamentului European să aducă modificări la Pachetul Mobilitate, care să ţină cont de competiţia echitabilă, de obiectivele UE în politica de mediu şi de piaţa unică, precum şi de noile realităţi socio-economice post-Covid-19. De asemenea, și Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România a solicitat celor 705 eurodeputați să respingă acest pachet, argumentând că forma actuală a Pachetului Mobilitate agreată de colegiutorii europeni, propune modificări majore ale legislației europene în domeniul transporturilor rutiere, care amenință supraviețuirea transportatorilor români și estici, deja grav afectați de criza COVID-19.

Potrivit comunicatului Parlamentului European, regulile revizuite referitoare la detașarea șoferilor, perioadele conducere și de repaus și o mai bună aplicare a normelor de cabotaj (adică transportul temporar de bunuri de către transportatori nerezidenți într-un stat membru) au scopul de a pune capăt denaturării concurenței în domeniu și de a oferi condiții mai bune pentru odihna șoferilor.

Condiții de lucru mai bune pentru șoferi

Noile reguli asigură condiții de odihnă mai bune pentru șoferi și le permite să petreacă mai mult timp acasă. Companiile vor trebui să-și organizeze programele astfel încât șoferii angajați în transportul transfrontalier de mărfuri să se poată întoarce acasă la intervale regulate (la fiecare trei sau patru săptămâni, în funcție de calendarul de lucru). Perioada de odihnă obligatorie de la sfârșitul săptămânii nu poate să fie petrecută în cabina camionului. Dacă perioada de odihnă nu este petrecută acasă, companiile trebuie să plătească cheltuielile de cazare ale șoferilor.

O concurență mai loială și combaterea practicilor ilegale

Tahografele vehiculelor vor fi folosite pentru a înregistra trecerea unei frontiere, ajutând astfel la combaterea fraudei. Pentru a evita cabotajul sistematic, va exista, de asemenea, o „perioadă de așteptare” de patru zile înainte de a putea efectua noi operațiuni de cabotaj în aceeași țară, cu același vehicul.

Pentru a combate utilizarea companiilor de tip „cutie poștală”, întreprinderile de transport rutier de marfă trebuie să poată demonstra că desfășoară o proporție semnificativă din activități în statul membru în care sunt înregistrate. Noile reguli impun camioanelor să se întoarcă la centrul operațional al firmei la fiecare opt săptămâni. Folosirea vehiculelor utilitare ușoare de peste 2,5 tone va trebui, de asemenea, să respecte normele Uniunii pentru operatorii de transport. De exemplu, vehiculele vor trebui echipate cu tahografe.

Reguli clare privind detașarea șoferilor pentru a asigura remunerații egale

Noile reguli vor crea un cadru juridic clar, care va evita abordări naționale diferite și va asigura remunerarea echitabilă a șoferilor. Regulile privind detașarea șoferilor se vor aplica cabotajului și operațiunilor de transport transfrontalier, cu excepția tranzitului, a operațiunilor bilaterale și a operațiunilor bilaterale cu două activități suplimentare de încărcare și/sau descărcare.

Următoarele etape

Acordul politic cu Consiliul a fost încheiat în decembrie 2019. Regulile adoptate vor intra în vigoare după ce sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în săptămânile ce urmează.

Regulile referitoare la detașare se vor aplica la 18 luni de la intrarea în vigoare a legislației. Regulile referitoare la timpul de odihnă, inclusiv la întoarcerea șoferilor, se vor aplica la 20 de zile după publicarea legislației. Regulile referitoare la întoarcerea camioanelor și alte modificări referitoare la accesul la piață se vor aplica la 18 luni de la intrarea în vigoare a legislației privind accesul la piață.

Continue Reading

Cristian Ghinea

Amendamentul eurodeputaților Cristian Ghinea și Vlad Botoș face posibilă finanțarea proiectelor de gaze din Fondul pentru Tranziție Echitabilă al UE

Published

on

Collage © European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarii USR-PLUS/Renew Europe, Cristian Ghinea și Vlad Botoș au obținut posibilitatea ca proiectele destinate investițiilor în domeniul gazelor naturale să fie incluse la finanțare prin Fondul pentru Tranziție Echitabilă, ca tranziție către economia verde. Amendamentul a fost acceptat în Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) a Parlamentului European, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Am negociat, am susținut cu argumente puternice și am obținut, în final, includerea proiectelor pentru gaze naturale în Fondul pentru Tranziție Echitabilă. Acesta va fi un avantaj major pentru România în tranziția către economia verde”, a declarat Cristian Ghinea. „Eforturile noastre vor continua până în momentul în care vom vedea acest amendament trecut prin toate etapele legislative”, a declarat, la rândul său, Vlad Botoș.

Astfel, investițiile în domeniul gazelor naturale vor putea fi acceptate ca sursă alternativă la cărbune. Poluarea cu CO2 va fi redusă cu peste 50% prin înlocuirea cărbunelui cu gaz.

Tranziția regiunilor carbonifere către economia verde este scopul inițiativei Comisiei Europene – Fondul pentru Tranziție Echitabilă (Just Transition Fund) – prin care sunt eligibile regiunile carbonifere și altele care pot fi puternic afectate de tranziție.

Această veste din Parlamentul European vine după ce, săptămâna trecută, guvernele din Estul Europei nu au reușit sa obțină în Consiliu posibilitatea de finanțare a proiectelor de gaz. Acest lucru face votul din comisia REGI cu atât mai important, oferind posibilitatea ca Parlamentul European să îndrepte o decizie a Consiliului defavorabilă României.

Fondul pentru Tranziție Echitabilă al UE va pune la dispoziția zonelor carbonifere din UE circa 44 miliarde euro pentru tranziția la economia verde, inclusiv reinstruirea lucrătorilor din industriile poluante. Mai exact, 11,2 miliarde euro direct din Fond iar 32,8 miliarde euro în plus vor veni prin Instrumentul de Redresare Economică anunțat în luna mai.

Alocarea Comisiei Europene pentru România este de aproape 4,5 miliarde euro.

„Posibilitatea de a finanța proiectele de gaz ca alternativa de tranziție de la cărbune face mai realistă tranziția pentru aceste regiuni și atenuează șocul socio-economic. Mai departe, așa cum am atras atenția încă din ianuarie, banii se vor da pe baza unor planuri de tranziție teritorială, care trebuie să fie în linie cu Planul Național pentru Energie și Climă. Acest plan în cazul României a fost respins de către Comisie și acum este în curs de refacere. După ce e gata – trebuie ca planul pentru Valea Jiului să fie combinat cu acela. Reamintesc ideea că e musai ca și Gorjul să fie inclus într-un cadru de Investiție Teritorială Integrată. Fac apel din nou la Guvernul României să finalizeze tot ceea ce ține de autorități pentru a putea beneficia de fonduri”, subliniază Cristian Ghinea.

Votul final pe raportul aprobat luni în comisia REGI va avea loc, în plenul Parlamentului European, în septembrie.

România este al doilea producător de gaze naturale, în cadrul UE (după Brexit), cu o producție anuală de aprox. 10 mld mc, lider fiind Olanda. Peste 20.000 de lucrători sectoriali calificați, contextul geopolitic și rezervele naturale (în special off-shore) încă neexploatate pot reprezenta atuurile pentru o viitoare dezvoltare strategică a României ca hub regional de producție și transport gaze. De asemenea, în România, gazele naturale asigură aprox. 30% din necesarul de energie primară al țării, fiind, în acest sens, principala resursă strategică națională. Cu toate acestea, numai aproximativ 36% din gospodării sunt conectate la rețele de gaze.

În acest context, investiții majore sunt necesare în Sistemul Național de Transport și Depozitare  care este învechit. De aceea, sunt necesare finanțări europene și naționale consistente pentru înnoirea și dezvoltarea capacității naționale de depozitare și comprimare gaze.

Continue Reading

U.E.

Pactul Ecologic European: Comisia Europeană a prezentat Strategiile UE privind integrarea sistemului energetic și hidrogenul curat

Published

on

© European Union, 2013/Source: EC - Audiovisual Service

Pentru a deveni neutră climatic până în 2050, Europa trebuie să își transforme sistemul energetic, care generează 75 % din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. Strategiile UE privind integrarea sistemelor energetice și pentru hidrogen, adoptate la 8 iulie, vor deschide calea către un sector energetic mai eficient și mai interconectat, impulsionat de dublul obiectiv al unei planete mai curate și al unei economii mai puternice, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Cele două strategii prezintă o nouă agendă privind investițiile în energie curată, în conformitate cu pachetul de măsuri al Comisiei privind redresarea economică Next Generation EU și cu Pactul Ecologic European. Investițiile planificate au potențialul de a stimula redresarea economică în urma crizei coronavirusului. Acestea vor crea locuri de muncă în Europa și vor consolida întâietatea și competitivitatea noastră în industriile strategice, care sunt esențiale pentru reziliența Europei.

Strategia UE privind integrarea sistemului energetic va furniza cadrul pentru tranziția către o energie verde. Actualul model, în care consumul de energie în sectorul transporturilor, al industriei, al gazelor și al clădirilor are loc în diferite compartimente – fiecare cu lanțuri valorice, norme, infrastructură, planificare și operațiuni separate – nu poate asigura neutralitatea climatică până în 2050 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor; costurile schimbătoare ale soluțiilor inovatoare trebuie să fie integrate în modul în care ne exploatăm sistemul energetic. Este necesar să se creeze noi legături între sectoare și să se valorifice progresele tehnologice.

Integrarea sistemului energetic înseamnă că sistemul este planificat și exploatat ca un întreg, conectând diferiți purtători de energie, infrastructuri energetice și sectoare de consum al energiei. Acest sistem conectat și flexibil va fi mai eficient și va reduce costurile suportate de societate. De exemplu, acest lucru înseamnă un sistem în care energia electrică care alimentează autoturismele Europei ar putea proveni din panourile solare de pe acoperișuri, în timp ce clădirile sunt aprovizionate cu căldură provenind de la o fabrică din apropiere, iar fabrica este alimentată cu hidrogen curat, obținut din surse de energie eoliană offshore.

Strategia se bazează pe trei piloni principali:

  • În primul rând, un sistem energetic mai „circular”, având în centru eficiența energetică. Strategia va identifica acțiuni concrete pentru punerea în practică a principiului „eficiența energetică înainte de toate” și va utiliza mai eficient sursele locale de energie în clădirile sau comunitățile noastre. Există un mare potențial de reutilizare a căldurii reziduale din zonele industriale, din centrele de date sau din alte surse, precum și a energiei produse din deșeuri biologice sau din stațiile de epurare a apelor uzate. Inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor” va fi o parte importantă a acestor reforme.
  • În al doilea rând, o mai mare electrificare directă a sectoarelor de utilizare finală. Întrucât sectorul energiei electrice are cea mai mare pondere de surse regenerabile de energie, ar trebui să utilizăm din ce în ce mai mult energia electrică, acolo unde este posibil: de exemplu, în cazul pompelor de căldură din clădiri, al vehiculelor electrice în transporturi sau al cuptoarelor electrice din anumite industrii. O rețea de un milion de puncte de încărcare a vehiculelor electrice se va număra printre rezultatele vizibile, alături de extinderea energiei solare și eoliene.
  • Pentru sectoarele în care electrificarea este dificilă, strategia promovează combustibili mai puțin poluanți, inclusiv biocombustibili durabili și biogaz, precum și hidrogen regenerabil. Comisia va propune un nou sistem de clasificare și de certificare a combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon.

Strategia privind hidrogenul

Într-un sistem energetic integrat, hidrogenul poate sprijini decarbonizarea industriei, a transporturilor, a generării de energie și a clădirilor în întreaga Europă. Strategia UE privind hidrogenul abordează modul de transformare a potențialului acestuia în realitate, prin investiții, reglementare, crearea de piețe și cercetare și inovare.

Hidrogenul poate alimenta și sectoare care nu sunt potrivite pentru electrificare și poate asigura stocarea în vederea echilibrării fluxurilor variabile de energie din surse regenerabile, însă acest lucru poate fi realizat numai prin acțiuni coordonate între sectorul public și cel privat, la nivelul UE. Prioritatea este dezvoltarea hidrogenului regenerabil, produs folosind în principal energia eoliană și solară. Cu toate acestea, pe termen scurt și mediu sunt necesare alte forme de hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a reduce rapid emisiile și pentru a sprijini dezvoltarea unei piețe viabile.

Această tranziție treptată va necesita o abordare etapizată:

  • În perioada 2020-2024, va fi sprijinită instalarea în UE a unei capacități de cel puțin 6 GW, produse de electrolizoare pentru hidrogenul regenerabil, precum și producția de până la 1 milion de tone de hidrogen regenerabil.
  • În perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului nostru energetic integrat, cu o capacitate de cel puțin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil și producerea a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE.
  • Între 2030 și 2050, tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabil ar trebui să ajungă la maturitate și să fie desfășurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat.

Pentru a contribui la realizarea acestei strategii, Comisia a lansat pe 8 iulie Alianța europeană pentru hidrogen curat, formată din lideri ai industriei, miniștri naționali și regionali și reprezentanți ai societății civile și ai Băncii Europene de Investiții. Alianța va institui un portal de investiții pentru o producție mai mare și va sprijini cererea de hidrogen curat în UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending