Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a admis că președintele american Donald Trump are dreptate absolută atunci când solicită aliaților europeni să cheltuiască mai mult pentru apărare, însă s-a confruntat cu critici din partea unuia dintre cei mai apropiați oameni din anturajul liderului de la Casa Albă.

“Are dreptate, desigur, că problema nu este SUA și că problema este Europa”, a declarat Rutte, joi, la un mic dejun de discuție despre Ucraina la Forumul Economic Mondial de la Davos, după ce unul dintre apropiații lui Trump, Richard Grenell, l-a criticat cu privire la cheltuielile de apărare ale Olandei și la propriul său bilanț când era prim-ministru olandez, relatează Politico Europe.

© US State Department

Grenell, în prezent trimisul prezidențial al lui Trump pentru “misiuni speciale” și fost ambasador al Statelor Unite în Germania, a declarat joi că NATO nu ar trebui să accepte Ucraina în alianța militară transatlantică decât dacă membrii săi încep să atingă țintele de cheltuieli de apărare.

“Secretarul general al NATO vorbește despre aderarea Ucrainei la NATO. Poporul american este cel care plătește pentru apărare. Nu puteți cere poporului american să extindă umbrela NATO atunci când membrii actuali nu își plătesc partea lor echitabilă, iar acest lucru include olandezii, care trebuie să se implice”, a declarat Grenell în cadrul panelului de la Davos, într-o intervenție video din Los Angeles Los Angeles.

“Și astfel, când […] avem lideri care vor vorbi despre tot mai mult, trebuie să ne asigurăm că acei lideri cheltuiesc suma corectă de bani”, a adăugat el.

Ucraina, care este atacată de ani de zile de forțele președintelui rus Vladimir Putin, a presat fără succes NATO pentru a fi admisă în grup.

Atunci când Rutte era prim-ministru olandez, Țările de Jos nu reușeau în mod regulat să îndeplinească obiectivul NATO de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare. Aceasta nu este singura critică adusă noului secretar general al Alianței. O investigație semnată de Reuters publicată săptămâna trecută arată că guvernul olandez exclude din raportările publice miliarde de euro din vânzările companiei tehnologice ASML către China, o decizie luată în perioada în care Mark Rutte încă era prim-ministru al Olandei. NATO definește China, încă din 2019 când Trump era la Casa Albă, drept “provocare sistemică”, iar limbajul diplomatic al Alianței la adresa Beijing-ului a căpătat accente grave mai departe.

Imediat după inaugurarea celui de-al doilea mandat al lui Trump la Casa Albă, Mark Rutte a precizat că aliații vor crește “turația cheltuielilor și producției de apărare”. 

Totuși, fostul premier olandez a fost unul dintre puținii lideri europeni care au menținut o relație bună cu Trump în primul mandat prezidențial al acestuia, mulți considerându-l “șoptitorul lui Trump” și utilizând acest aspect ca argument pentru numirea sa în fruntea Alianței după un deceniu cu Jens Stoltenberg la cârmă.

Vorbind la Davos, Mark Rutte i-a dat dreptate lui Trump. 

“El a simțit că, practic, SUA primește o afacere proastă și că Europa, practic, își finanțează modelul social, sistemul de sănătate, sistemul de pensii în timp ce noi suntem subfinanțați în domeniul apărării. Problema, desigur, este că nu suntem încă toți la acel 2 %. Aceasta este problema nr. 1. Problema nr. 2 este că 2 % nu este nici pe departe suficient. În ceea ce vă privește, nu este aproape suficient. (…) Acum suntem în siguranță, dar NATO nu este capabil să se apere în 4 sau 5 ani dacă rămânem la 2% acum”, a spus Rutte.

Afirmațiile sale sunt un propriu ecou a ceea ce a declarat în fața Comisiei pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru securitate și apărare ale Parlamentului European, unde a pledat ca statele europene membre ale Alianței Nord-Atlantice să investească în domeniul apărării “o mică parte” din fondurile pe care le alocă bugetelor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare. 

În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor, însă Rutte consideră că obiectivul final al cheltuielilor NATO ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB. 

O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

Polonia și Lituania sunt primele țări care și-au asumate ținte de aproximativ 5% din PIB pentru apărare.

Între timp, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru prosperitate și strategie industrială, Stéphane Séjourné, a declarat luni, în ajunul ceremoniei de învestire a celui de-al 47-lea președinta al SUA, că este de acord că Europa trebuie să investească mai mult în capacitățile sale de apărare, dar a susținut că ar fi imposibil să facă acest lucru dacă Donald Trump lansează un război comercial cu Europa.

Spania este un ”partener de încredere” în cadrul NATO, a declarat miercuri premierul Pedro Sanchez, după ce președintele american Donald Trump a criticat Madridul pentru că nu și-a atins nivelul contribuțiilor financiare la alianța pentru apărare, informează Reuters.

Spania a crescut cheltuielile pentru apărare cu 70 % în ultimul deceniu, în timp ce investiția sa de 30 % în echipamente noi a fost peste nivelul de 20 % cerut de NATO, a declarat Sanchez într-un interviu pentru CNBC de la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția.

Sanchez a mai spus că participarea armatei spaniole la operațiunile NATO a fost ”mult peste medie”.

”Suntem un partener de încredere și cred că trebuie să privești mai larg pentru a vedea dacă o țară este angajată sau nu față de securitatea aliaților NATO”, a spus Sanchez.

Spania a cheltuit 22,27 miliarde de dolari pentru apărare în 2024, arată cifrele NATO, a 10-a cea mai mare contribuție în termeni absoluți dintre cei 32 de aliați NATO, dar aceasta reprezintă aproximativ 1,28% din PIB-ul său, cea mai mică în termeni relativi. Statele Unite au cheltuit anul trecut 3,38% din PIB pentru apărare, arată cifrele preliminare ale NATO.

”Spania se află foarte jos”, a declarat Trump luni, când a fost întrebat despre contribuțiile sale la NATO. Cu toate acestea, el a sugerat, de asemenea, în mod eronat, că Spania face parte din BRICS, grupul de economii emergente care cuprinde Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud și altele.

Președintele american Donald Trump a declarat la începutul acestui an, înainte de a fi învestit în funcție, că aliații din NATO trebuie să-și sporească alocările bugetare pentru apărare la 5% din PIB, cu mult peste ținta de 2%, cât este în prezent, dar în aceeași direcție cu poziția exprimată de secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a militat pentru o ”mentalitate de război” prin creșterea bugetelor apărării către 3% din PIB, fonduri care pot veni, spunea el, din sectorul alocările pentru pensii, sănătate sau asistență socială.

Într-o pledoarie pentru autonomie a Europei în materie de apărare, președintele francez Emmanuel Macron a subliniat nevoia creșterii investițiilor în apărare, lansând o întrebare cu încărcătură de reflecție: ”Ce vom face mâine în Europa dacă aliatul nostru american se retrage?”

Aliații NATO vor discuta despre creșterea cerințelor privind cheltuielile de apărare de la obiectivul actual de 2% din produsul intern brut la un summit care va avea loc la Haga în această vară.

Până în prezent, Polonia și Lituania sunt singurele țări care și-au asumate ținte de aproximativ 5% din PIB pentru apărare.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a felicitat luni pe Donald Trump pentru revenirea sa în funcția de președinte al SUA și a salutat faptul că acesta va obliga statele membre ale Alianței să cheltuie mai mult pentru înarmare.

“Cu președintele Trump din nou în funcție, vom crește turația cheltuielilor și producției de apărare”, a spus Rutte într-un mesaj distribuit pe rețelele de socializare, X și Facebook.

“Împreună putem realiza pacea prin forță, cu ajutorul NATO!”, a mai scris secretarul general al Alianței în mesajul în care i-a transmis lui Trump “cele mai sincere felicitări” pentru revenirea la Casa Albă.

With President Trump back in office we will turbo-charge defence spending & production

My warm congratulations to @realDonaldTrump on his inauguration as 47th President of the USA, and to @JDVance as Vice President

Together we can achieve peace through strength – through @NATO!

— Mark Rutte (@SecGenNATO) January 20, 2025

Fostul premier olandez a fost unul dintre puținii lideri europeni care au menținut o relație bună cu Trump în primul mandat prezidențial al acestuia.

În interiorul Sălii Rotunde a Capitoliului Statelor Unite, templul democrației americane, republicanul Donald J. Trump a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, reconfirmând politica de a pune America pe primul loc și de a face America măreață din nou, aceleași teze cu care a obținut victoria în primul mandat și pe care le-a evocat și în discursul inaugural din 2017. În discursul de acum, Donald Trump a detaliat cele aproximativ 200 de ordine executive pe care le va semna în prima zi de mandat, inclusiv decretarea stării de urgență la granița sudică cu Mexicul, trimiterea armatei la frontiere și adoptarea unei politici dure anti-imigrație, redenumirea prin ordin executiv a Golfului Mexic în Golful Americii, o stare națională de urgență energetică prin care să fie demarat puternic forajul de petrol, recunoașterea a două genuri – masculin și feminin -, reimpunerea Canalului Panama sub controlul SUA. El a promis că va fi un “pacificator” prin războaiele pe care le va încheia și pe cele pe care nu le va declanșa, în timp ce Statele Unite vor construi cea mai performantă armată din lume, criticând de asemenea “finanțarea nelimitată pentru apărarea frontierelor străine”.

În prezent, NATO cere membrilor săi să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare, dar această cifră va fi probabil majorată la summitul alianței din iunie de la Haga.

În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor. Solicitarea s-a izbit de un refuz din partea cancelarului german Olaf Scholz.

Ulterior, secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a adresat Comisiei pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru securitate și apărare ale Parlamentului European, unde a pledat ca statele europene membre ale Alianței Nord-Atlantice să investească în domeniul apărării “o mică parte” din fondurile pe care le alocă bugetelor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare. 

Obiectivul final al cheltuielilor NATO, le-a spus el europarlamentarilor, ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB. 

La finele anului trecut, Mark Rutte le-a cerut statelor membre ale Alianţei, în primul său discurs major de la preluarea funcției, să treacă la o “mentalitate de război” şi să îşi crească bugetele apărării către 3% din PIB, motivând că “Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”.

O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

Polonia și Lituania sunt primele țări care și-au asumate ținte de aproximativ 5% din PIB pentru apărare.

Între timp, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru prosperitate și strategie industrială, Stéphane Séjourné, a declarat luni, în ajunul ceremoniei de învestire a celui de-al 47-lea președinta al SUA, că este de acord că Europa trebuie să investească mai mult în capacitățile sale de apărare, dar a susținut că ar fi imposibil să facă acest lucru dacă Donald Trump lansează un război comercial cu Europa.