Connect with us

INTERNAȚIONAL

Șeful Comunității de Informații din SUA îi răspunde lui Donald Trump: Am fost expliciți privind implicarea Rusiei în alegerile din 2016 și în subminarea democrației noastre

Published

on

Comunitatea de Informații din Statele Unite și-a exprimat în mod limpede evaluarea sa cu privire la interferența Rusiei în alegerile din 2016 și eforturile lor continue de a submina democrația americană, a reacționat luni, Dan Coats, șeful Comunității de Informații din SUA, după ce președintele Donald Trump a lăsat să planeze îndoiala cu privire încrederesa sa în concluziile analizelor comunității americane de intelligence care afirmă implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016.

FOTO: dni.gov

Rolul Comunității de Informații este de a oferi cele mai bune informații și evaluări bazate pe fapte posibile pentru Președinte și factorii de decizie politică. Am fost expliciți în evaluările noastre privind amestecul rus în alegerile din 2016 și în eforturile lor de a submina democrația noastră și vom continua să oferim informații în sprijinul securității naționale”, a spus Dan Coats într-o declarație remis presei.

Președintele american a fost intens criticat și de spectrul politic din SUA. Mai mulți senatori republicani, fostul vicepreședinte Joe Biden sau fostul secretar de Stat John Kerry au condamnat orice lipsă de accent critic la adresa Rusiei din partea lui Trump şi faptul că el a acceptat dezminţirile lui Putin privind amestecul Moscovei în alegerile americane.

Oamenii au venit la mine, Dan Coats a venit la mine și alții – au spus că ei cred că este Rusia“, a spus Trump, în conferința de presă.

Președintele Putin, tocmai a spus că nu este Rusia. Voi spune acest lucru, nu văd niciun motiv pentru care ar fi“, a completat liderul american, stârnind nemulțumiri din partea establishment-ului american.

Reamintim că serviciile de informaţii americane cred că Moscova a acţionat pentru a influenţa scrutinul prezidenţial din 2016 din SUA, în care republicanul Donald Trump a ieşit câştigător în dauna candidatei democrate Hillary Clinton.

Mai mult, summit-ul Trump-Putin a avut loc în contextul în care unei recente hotărâri a unui mare juriu federal din SUA, care a inculpat 12 agenţi ai serviciilor de informaţii ale Rusiei pentru piratarea calculatoarelor Partidului Democrat american înaintea scrutinului prezidenţial din SUA din noiembrie 2016.

În replică la această chestiune, președintele rus a făcut referire la un tratat bilateral din 1999 aflat în vigoare privind asistența reciprocă în cauze penale și s-a arătat dispus să permită comisiei de anchetă din SUA condusă de procurorul special Robert Mueller să asiste la interogarea celor 12 inculpați.

Urmăriți și VIDEO & TEXT Summitul Donald Trump – Vladimir Putin de la Helsinki, la final. Cei mai importanți lideri ai planetei, dispuși să relanseze cooperarea ruso-americană

Citiți și Vladimir Putin, despre interferența Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA: Am fost și eu un ofițer de intelligence și știu cum sunt făcute dosarele

Primul summit dintre președinții SUA și Rusiei, desfășurat luni la Helsinki, s-a încheiat după peste patru ore de discuții în diferite formate – tete-a-tete, dejun de lucru și reuniune bilaterală extinsă – la capătul cărora Vladimir Putin a afirmat că ”era Războiului Rece este un lucru al trecutului îndepărtat”, în vreme ce Donald Trump s-a manifestat dispus să riște politic pentru a crea, printr-un dialog productiv cu Rusia, pacea și stabilitatea în lume.

Pe agenda discuțiilor celor doi lideri s-au aflat teme precum stabilitatea strategică nucleară, situația din Siria și din Orientul Mijlociu, denuclearizarea peninsulei Coreea, toate sub semnul relansării cooperării.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

RUSIA

După Declarația Comună semnată de Donald Trump și Klaus Iohannis, Rusia anunță un set de măsuri militare în vestul țării din cauza întăririi prezenței NATO în Europa de Est

Published

on

© Administrația Prezidențială

Situaţia în direcţia strategică vestică continuă să se deterioreze mai ales din cauza întăririi prezenţei NATO, în special în Polonia şi România, fapt care determină Moscova să implementeze un set de contramăsuri, a afirmat miercuri ministrul apărării rus Serghei Şoigu, într-o declarație care survine după Declarația Comună SUA – România semnată la Washington de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis.

“Situaţia se caracterizează printr-o întărire a prezenţei militare a NATO în Europa de Est, prin desfăşurarea sistemului de apărare antirachetă american în Polonia şi România, prin extinderea cooperării militare a Alianţei cu Finlanda şi Suedia”, a declarat Şoigu în deschiderea reuniunii Colegiului Ministerului Apărării de la Moscova, potrivit RIA Novosti și Gazeta.ru, preluate de Agerpres.

La ora actuală, SUA şi România ar intenţiona să-şi consolideze “poziţiile defensive” pe flancul estic al NATO, în special în Marea Neagră, aşa cum se menţionează într-o declaraţie comună a preşedinţilor celor două state, Donald Trump şi Klaus Iohannis, în urma întâlnirii lor la Washington marţi, comentează Gazeta.ru, conform Digi24.

La acest capitol, în declarația semnată de președinții Trump și Iohannis se arată că militarii români și americani ”acționează umăr la umăr pentru apărarea libertății și în vederea consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea transatlantică”. 

Pentru a neutraliza eventualele ameninţări apărute, partea rusă “realizează un set de măsuri” de contracarare, a afirmat Serghei Şoigu la reuniunea Colegiului consacrat examinării stadiului de implementare a planurilor pe 2019-2025 în districtele militare Vest şi Est în cadrul aplicării decretelor din mai ale preşedintelui Vladimir Putin.

Digi24 notează că, având în vedere circumstanţele date, partea rusă va desfăşura 20 de măsuri organizatorice pentru perfecţionarea pregătirii personalului militar. Conform RIA Novosti, este vorba de 20 de exerciţii la care vor lua parte forţele de apărare aeriană, cele logistice, precum şi unităţile de coastă în Districtul militar Vest, care vor primi până la finalul anului peste 1.300 de echipamente noi de tehnică militară. 

Poziția Rusiei față de sistemul antibalistic al NATO din Europa de Est, inclusiv din România, este cunoscută pentru retorica sa agresivă, în pofida faptului că Alianța Nord-Atlantică, Statele Unite și România au dat asigurări că interceptorii de la facilitatea Aegis Ashore din sud-vestul României sunt defensivi.

 

Continue Reading

NEWS

Biroul german de Statistică: Unul din patru locuitori din Germania provine din imigrație, înregistrându-se un nou record

Published

on

Numărul locuitorilor Germaniei cu origini străine a atins un nou record în anul 2018, conform rezultatelor publicate miercuri de Biroul Federal de Statistică în urma unui microrecensământ, informează DPA, citat de Agerpres.

Potrivit achetei democgrafice, unul din patru locuitori ai Germaniei, adică 20.8 milioane de persoane, provine din imigrație, cifră ce indică o creștere cu 2.5% față de anul trecut.

Această categorie de populaţie se referă la cetăţeni străini şi germani care nu au dobândit cetăţenia germană prin naştere, precum şi la cei care au cel puţin un părinte care nu s-a născut cu cetăţenia germană.

Potrivit Biroului Federal de Statistică, 13,5 milioane dintre cei cu origini străine nu s-au născut în Germania, ci au imigrat.

Aproape jumătate dintre respondenți au declarat că au venit în Germania din motive profesionale, în jur de 20% citând motive personale. 15% au avut drept scop principal să solicite azil în această ţară.

Românii sunt şi cel mai mare grup de imigranţi veniţi din Balcani, o treime din totatul celor 2,6 milioane de oameni care s-au mutat în Germania din această zonă a Europei. Doar turcii, polonezii, ruşii şi kazahii sunt mai numeroşi pe teritoriul german decât românii, informează Digi24.

859.000 de locuitori din Germania au rădăcini româneşti, arată cele mai recente date publicate de Biroul german de statistică.

Toţi cei care nu s-au născut cetăţeni germani sau care au cel puţin un părinte care nu este cetăţean german prin naştere sunt consideraţi imigranţi.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Londra, capitala statului care va părăsi Uniunea Europeană, este cea mai vizitată din lume în anul 2019. Pe ce loc se află București

Published

on

© Calea Europeană/ Zaim Diana

Londra, ”cea mai căutată capitală din lume” în anul 2019, fiind urmată de Paris şi Amsterdam sunt cele mai vizitate capitale din lume în 2019, în timp ce Bucureşti se află pe poziţia 61 la nivel mondial şi pe 28 în topul capitalelor europene, conform analizei realizate de reprezentanţii unei platforme online de căutare pentru călătorii, relatează Agerpres.

“Cea mai căutată capitală este Londra, metropola Marii Britanii, urmată de Paris şi Amsterdam. Oraşele europene domina clasamentul, ocupând primele 7 poziţii în ierarhia atragerii turiştilor. Istoria bogată, bogăţiile naturale, nivelul de trai, sau normele de igienă specifice statelor din vestul continentului contribuie împreună la dezvoltarea industriei turismului”, se arată în analiză realizată de momondo.ro.

Reamintim că noul guvernul britanic, condus de prim-ministrul Boris Johnson, a indicat luni că dorește să pună capăt ”imediat” liberei circulații a cetățenilor Uniunii Europene în situația unui Brexit fără acord la 31 octombrie.

Între capitalele ţărilor europene, Bucureşti ocupă locul 28, fiind întrecut de Belfast (Irlanda de Nord), Cardiff (Ţara Galilor) şi Riga (Letonia). În schimb, la nivel mondial, capitala ţării noastre se află pe locul 61, depăşind Tbilisi, capitala Georgiei, dar atragând mai puţini turişti decât Beirut (locul 60) sau Jakarta (locul 59).

Echipa motorului gratuit de căutare pentru călătorii momondo.ro a studiat căutările de hoteluri din 143 de oraşe-capitală din întreaga lume pentru a afla care sunt locaţiile care atrag cei mai mulţi turişti şi unde ar trebui să se aştepte la cele mai mari şi cele mai mici preţuri pentru cazare.

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending