CONSILIUL EUROPEAN
Șeful Consiliului European anunță un summit privind migrația în februarie 2023: Am avut o “dezbatere politică” despre aderarea României la Schengen. Sunt optimist că o decizie poate fi luată în 2023
Published
2 years agoon

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat joi, la finalul summitului liderilor europeni, că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o discuție politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa în luna februarie a anului viitor la un summit special consacrat migrației.
“Am vorbit astăzi despre Schengen. Salutăm intrarea Croației în spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2023. De asemenea, am avut o dezbatere politică cu privire la aderarea Bulgariei și a României. Sunt optimist că o decizie privind România și Bulgaria poate fi luată în cursul anului 2023. Am simțit un angajament politic de a lucra pentru a face progrese și sper că vom realiza acest lucru în cursul lui 2023“, a punctat el, într-o conferință de presă alături președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de prim-ministrul Cehiei, Petr Fiala, a cărui țară deține președinția Consiliului UE în al doilea semestru al anului 2022.
Michel a insistat asupra faptului că, în pofida unui eșec recent în ceea ce privește includerea preconizată a Bulgariei și României în zona Schengen de liberă circulație a Europei, se poate găsi în continuare o cale de urmat în următoarele luni. Austria a blocat includerea acestor țări, motivând că ambele țări se află pe ruta migrației ilegale înspre Uniunea Europeană.
“Susținem pe deplin aderarea României și Bulgariei la Schengen“, a fost de acord președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
De asemenea, președintele Consiliului European, Charles Michel, a confirmat că la următoarea reuniune a liderilor UE se va discuta subiectul delicat al migrației. Întâlnirea respectivă a fost stabilită pentru 9-10 februarie, într-un summit la Bruxelles.
“Migrația nu a fost subiectul principal astăzi, dar știm și știți și voi că ne confruntăm cu un număr tot mai mare de persoane. Astăzi a fost ocazia de a deschide din nou dezbaterea pe acest subiect provocator”, a declarat el după summitul Consiliului.
Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost adusă joi în discuție la începutul summitului Consiliului European de președinta Parlamentul European, Roberta Metsola, care și-a exprimat dezamăgirea față de votul din Consiliul JAI.
În urma discuțiilor, președintele Klaus Iohannis a declarat presei că România și cetățenii români își doresc o soluție pozitivă privind aderarea la spațiul Schengen în cursul anului 2023 și s-a arătat “destul de optimist” că cea mai bună variantă este ca procesul să se încheie cu un rezultat pozitiv anul viitor, anume aderarea României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație. Mai mult, șeful statului a avut discuții bilaterale cu reprezentanții președinției actuale și viitoare a Consiliului Uniunii Europene – premierul ceh Petr Fiala și premierul suedez Ulf Kristersson – și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și cu alți lideri europeni, în vederea identificării de soluții care să permită depășirea acestui blocaj.
Temele aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen și veto-ul exprimat de Austria în cazul Bucureștiului și Sofiei, și cel utilizat de Olanda în cazul Bulgariei, nu fac parte din subiectele specifice ale reuniunii ordinare a Consiliului European de iarnă, dar președinții României și Bulgariei au anunțat că vor aborda această chestiune în discuțiilor lor de la Bruxelles de la nivelul summitului și din interacțiunile cu omologii lor.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, a confirmat joi dimineață, la sosirea la summitul de iarnă al liderilor UE, că șefii de stat sau de guvern vor avea ocazia unui schimb de opinii privind extinderea spațiului Schengen în contextul blocării aderării României și Bulgariei prin veto-ul Austriei în cazul ambelor țări și prin veto-ul Olandei în cazul Bulgariei.
“Cred că este foarte pozitiv că a fost posibil să avem o decizie pentru Croația și înțeleg complet poziția României și a Bulgariei. Vom avea probabil ocazia unui schimb de opinii cu privire la actuala situație și sper că va fi posibil să dăm un semnal că în următoarele luni vom lucra într-un spirit pozitiv pentru a face progrese”, a explicat președintele Consiliului European, în timp ce cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că țara sa susține România și Bulgaria în privința aderării la Schengen, dar a ridicat din nou problema migrației, El a precizat că potrivit anchetelor poliției austriece 20.000 de migranți ilegali traversează România și că poliția română îi are în evidență.
De altfel, Austria și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. Sosind la summit, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat că țara sa susține România și Bulgaria în privința aderării la Schengen, dar a ridicat din nou problema migrației, precizând că, potrivit anchetelor poliției austriece, 20.000 de migranți ilegali traversează România și că poliția română îi are în evidență.
Președintele Klaus Iohannis a afirmat miercuri, la sosirea la Bruxelles, că pentru atingerea obiectivului aderării României la spațiul Schengen trebuie rezolvate două probleme, atitudinea Austriei care este rezervată şi votul Olandei care a fost mixt, pentru România fiind un da, iar pentru Bulgaria un jumătate nu. Potrivit președintelui, aceste chestiuni trebuie rezolvate cu diplomaţie, și nu prin boicot, astfel că avea întrevederi cu premierii Cehiei și Suediei, cu președinta Comisiei Europene și va aborda subiectul și cu Austria, declarând că atât boicotul, cât și o acțiune a României la Curtea de Justiție a UE împotriva veto-ului Austriei nu fac parte din soluții. El a asigurat că va aborda această chestiune în Consiliul European, dar că o decizie tot la nivelul Consiliului JAI va fi luată, și a indicat că o aderare este posibilă anul viitor, în 2023.De asemenea, președintele a precizat o eventuală decuplare a României de Bulgaria în chestiunea aderării la spațiul Schengen nu este o soluție bune și că o astfel de variantă ar fi o “soluție de ultimă instanță”, arătând că pentru Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie a fost pregătită o variantă de decalare de Bulgaria în chestiunea Schengen şi nu o decuplare. În fine, președintele Klaus Iohannis nu a exclus posibilitatea creșterii unui sentiment de euroscepticism în rândul cetățenilor români ca urmare a amânării aderării României la spațiul Schengen, dar a lansat un îndemn: “Haideți să vedem totuși cât de entuziaști au fost toți ceilalți care ne-au sprijinit (…) nu suntem singuri, suntem doriți în Uniune“.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Ilie Bolojan: 20 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la UE, o oportunitate să recunoaștem beneficiile apartenenței la UE
20 de ani de la semnarea tratatului de aderare la UE. Marcel Ciolacu: Aderarea la UE și NATO, cel mai important obiectiv după căderea comunismului
Suntem cu toții de acord în cadrul NATO că ”Rusia este amenințarea pe termen lung”, subliniază Mark Rutte
Summitul privind viitorul securității energetice. Ursula von der Leyen avertizează că Europa se află într-un „moment decisiv” în lupta pentru securitatea energetică
Starmer și von der Leyen au pregătit, la Londra, semnarea unui pact de securitate și apărare UK – UE care va fi agreat la un summit bilateral pe 19 mai
Macron îi cere lui Trump să își îndrepte “frustrarea” către Putin, care trebuie “să înceteze să mai mintă”: Există un agresor, Rusia, și o victimă, Ucraina
CONSILIUL EUROPEAN
#BringKidsBack Președintele Consiliului European solicită regimului de la Kremlin să elibereze copiii ucraineni care au fost deportați ilegal
Published
1 week agoon
April 17, 2025By
Diana Zaim
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, se alătură ințiativei președintelui Volodimir Zelenski, #BringKidsBack, pentru a cere regimului de la Kremlin întoarcerea în siguranță a copiilor ucraineni, care au fost forțați și amenințați să își părăsească țara.
„În acest an de Paște, în timp ce ne întâlnim cu cei dragi, mii de copii ucraineni rămân separați de ai lor – luați din casele lor de către Rusia. Mă alătur inițiativei #BringKidsBack a președintelui Zelenski pentru a cere întoarcerea lor în siguranță. Nu poate exista pace fără dreptate – și nu poate exista dreptate până când toți copiii ucrainenu nu sunt înapoi acasă”, a scris președintele Consiliului European într-un mesaj pe contul X.
This Easter, as we come together with loved ones, thousands of Ukrainian children remain separated from theirs—taken from their homes by Russia.
I’m joining President @ZelenskyyUa’s #BringKidsBack initiative to demand their safe return.
There can be no peace without justice—and… pic.twitter.com/Aqc8pNfI9C
— António Costa (@eucopresident) April 16, 2025
Rusia a răpit peste 19.000 de copii ucraineni. Până la sfârșitul lunii februarie, doar 1.227 au fost returnați, deoarece Rusia încearcă să obstrucționeze acest proces în diverse moduri.
„Din păcate, acesta nu este un mecanism care funcționează în mod consecvent. Acesta este motivul pentru care a fost creată Coaliția internațională pentru returnarea copiilor ucraineni – pentru a se asigura că un astfel de mecanism există și funcționează. Astăzi, 41 de țări fac deja parte din această coaliție”, a mai informat Prima Doamnă a Ucrainei.
CONSILIUL EUROPEAN
Albania este foarte ”hotărâtă și ambițioasă” să încheie toate negocierile de aderare la UE în 2027, subliniază premierul Edi Rama
Published
2 weeks agoon
April 14, 2025By
Diana Zaim
Premierul Albaniei, Edi Rama, prezent la Bruxelles, a subliniat alături de președintele Consiliului European, Antonio Costa, că țara sa este foarte hotărâtă să îndeplinească toate obligațiile calendarului pentru a încheia toate negocierile de aderare la UE în 2027.
„Așadar, sunt multe de discutat, dar, în general, sunt foarte, foarte încurajat de aceste evoluții. Și suntem foarte hotărâți să îndeplinim toate obligațiile calendarului, foarte ambițioși, să încheiem toate negocierile în 2027”, a transmis premierul albanez într-o scurtă conferință de presă susținută la Bruxelles.
De asemenea, președintele Consiliului European a reiterat sprijinul UE pentru extinderea proiectului european pentru țările din Balcanii de Vest: „(…) extinderea către Balcanii de Vest este o prioritate politică clară pentru Uniunea Europeană, este angajamentul nostru real cu regiunea și este cea mai importantă investiție geopolitică pentru pace, pentru prosperitate și pentru stabilitate pe continentul nostru. Și este cu adevărat încurajator să vedem progresele făcute de Albania în această direcție.”
Astăzi, 14 aprilie, are loc cea de-a patra reuniune ministerială a conferinței de aderare cu Albania prilej cu care se va deschide a doua grupă de capitole care alcătuiesc procesul de negociere, care se ocupă de piața internă: „Astăzi deschidem un nou cluster și ambiția noastră este să deschidem mai multe negocieri de tip cluster pe parcursul acestui an, pentru că avem un program foarte concret și vrem să livrăm”, a mai informat înaltul oficial european.
CONSILIUL EUROPEAN
Inspirându-se din viziunea părinților fondatori, Antonio Costa pledează pentru “Europa Apărării”: “Pacea fără apărare este o iluzie. Dacă Rusia vede frontierele Ucrainei ca o linie pe hartă, de ce ar respecta frontierele altor țări?”
Published
1 month agoon
March 25, 2025
La cea de-a 68-a aniversare a Tratatului de la Roma, președintele Consiliului Antonio Costa a pledat marți, într-un discurs susținut la Centrul pentru Politici Europene pentru unitate, securitate și reziliență economică în fața provocărilor globale. Inspirându-se din Părinții fondatori ai Uniunii Europene, Costa a făcut apel la acțiuni îndrăznețe pentru a consolida apărarea europeană, a consolida competitivitatea economică și a menține un sprijin neclintit pentru Ucraina în lupta sa împotriva agresiunii ruse.
Viziunea părinților fondatori și reziliența europeană
Costa și-a început discursul aducând un omagiu celor șase lideri europeni care, în 1957, au semnat Tratatul de la Roma, punând bazele proiectului european. “În urmă cu 68 de ani, astăzi, la Musei Capitolini, șase lideri europeni, animați de un sentiment de urgență și curaj, au consfințit principiile celui mai unic experiment din istoria statalității”, a declarat el. El a subliniat modul în care Europa s-a transformat dintr-un continent devastat de război într-un model de pace, prosperitate și integrare.
Subliniind importanța învățării din istorie, Costa a citat observația lui Jean Monnet conform căreia “o istorie făurită în crize” a modelat unitatea europeană. De la turbulențele economice din anii 1970 la criza financiară din 2008, Europa a găsit în mod constant modalități de a ieși mai puternică. “De fiecare dată când ne-am confruntat cu o criză, cu dezastru și tristețe, am ieșit din ea mai puternici și mai uniți”, a declarat el.
Apărare și securitate: O Europă care protejează
Referindu-se la securitate, președintele Consiliului European a subliniat necesitatea urgentă de a consolida capacitățile de apărare ale Europei. “Pacea fără apărare este o iluzie”, a avertizat el, subliniind că securitatea europeană începe în Ucraina. Fostul prim-ministru portughez a lăudat răspunsul colectiv al UE la invazia Rusiei, menționând că “în doar câteva zile, am impus cele mai dure sancțiuni economice din istoria Uniunii Europene”.
How can Europe emerge stronger from times of crisis? Follow my speech at @epc_eu ↓ https://t.co/Z4BK7Bm7Di
— António Costa (@eucopresident) March 25, 2025
Recunoscând că războiul de agresiune al Rusiei a fost un semnal de alarmă, el a subliniat că “Europa trebuie să dobândească toate mijloacele pentru a se apăra împotriva agresiunii militare”. Aceasta include investiții în capacități critice, cum ar fi apărarea antiaeriană și antirachetă, precum și războiul electronic. Costa a pledat pentru o abordare mai eficientă și mai cooperantă, afirmând că “trebuie să facem acest lucru într-un mod colaborativ, prin agregarea cererii, armonizarea cerințelor și achiziții comune”.
Costa a subliniat, de asemenea, progresele înregistrate de la Declarația de la Versailles din martie 2022, în care liderii UE au convenit că „Europa trebuie să devină mai suverană, mai responsabilă pentru propria apărare și mai capabilă să facă față în mod autonom provocărilor imediate și viitoare”. El a menționat că cheltuielile pentru apărare în Europa au crescut cu peste 30 % de la invazia Rusiei în Ucraina, deschizând calea către o adevărată “Europă a apărării”.
Sprijin neclintit pentru Ucraina și sancționarea Rusiei
Costa a reiterat sprijinul ferm al UE pentru Ucraina, susținând că susținerea Kievului este esențială pentru menținerea ordinii internaționale bazate pe reguli. “Dacă Rusia consideră că frontierele Ucrainei sunt doar o linie pe o hartă, de ce ar trebui să respecte frontierele oricărei alte țări?”, a întrebat el.
Acesta a detaliat modul în care UE, în strânsă coordonare cu G7 și alți aliați, a implementat șaisprezece pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând instituții financiare, exporturi de energie și chiar înghețarea activelor suverane rusești. “Aceste sancțiuni sunt valabile până în prezent”, a afirmat Costa, subliniind că presiunea economică asupra Moscovei trebuie să continue.
Dincolo de sancțiuni, Costa a subliniat asistența umanitară și militară a Europei pentru Ucraina. El a lăudat solidaritatea fără precedent de care au dat dovadă cetățenii și guvernele europene în primirea refugiaților ucraineni și în furnizarea de ajutor militar. “Agresiunea Rusiei a dat un nou sentiment de urgență pentru autonomia noastră strategică, nu numai în ceea ce privește energia, ci și apărarea”, a remarcat șeful Consiliului European
Competitivitatea economică: Asigurarea prosperității pentru generațiile viitoare
Dincolo de securitate, Costa a subliniat că “securitatea și prosperitatea sunt două fețe ale aceleiași monede”. El a avertizat că Europa riscă să rămână în urmă în competiția globală dacă nu ia măsuri decisive pentru a-și consolida competitivitatea economică. “Cetățenii europeni doresc ca Europa să rămână competitivă, inclusiv în ceea ce privește tehnologiile secolului XXI”, a declarat acesta, subliniind necesitatea de a investi în inovare, industrie și dezvoltarea competențelor.
Costa a amintit de rapoartele recente ale lui Enrico Letta și Mario Draghi, care au diagnosticat provocările economice ale Europei și au propus soluții. “Trecem acum de la diagnostic la acțiune”, a declarat el, prezentând inițiative pentru reducerea birocrației, consolidarea Uniunii energetice și încurajarea investițiilor.
Una dintre inițiativele-cheie este crearea unei “Uniuni a economiilor și investițiilor complete” pentru a mobiliza economiile cetățenilor europeni în favoarea productivității și inovării. “Investiții publice prin intermediul unui spațiu fiscal mai mare în bugetele naționale și al unei noi generații de fonduri europene. Investiții private prin intermediul unei uniuni depline a economiilor și investițiilor – pentru a mobiliza economiile cetățenilor europeni pentru a investi în inovare, productivitate și competitivitate”, a explicat Costa.
De asemenea, președintele Consiliului European a reafirmat angajamentul Europei față de Green Deal și tranziția climatică, susținând că progresul economic trebuie să fie echilibrat cu durabilitatea. “Obiectivele Green Deal-ului european, ale tranziției climatice, sunt imperative generaționale. Uniunea Europeană nu poate și nu va renunța la ele”, a declarat el.
Un apel la acțiune îndrăzneață
În încheierea discursului său, Costa i-a îndemnat pe liderii europeni să ia măsuri decisive în abordarea provocărilor actuale. „Astăzi, sunt convins că este extrem de important să demonstrăm încă o dată că scepticii se înșeală. Trebuie să ne asigurăm că ieșim mai puternici din crizele de astăzi, așa cum am făcut-o de-a lungul istoriei noastre”, a subliniat el.
Costa a făcut apel la Europa să îmbrățișeze spiritul părinților săi fondatori – încredere, curaj și creativitate – pentru a contura un viitor sigur, prosper și unit. “Avem nevoie ca Uniunea Europeană să strălucească din nou. Avem nevoie ca Uniunea Europeană să inspire mai mult. Avem nevoie ca Uniunea Europeană să ofere rezultate cetățenilor săi”, a conchis el.
În timp ce Europa se confruntă cu un moment definitoriu al istoriei sale, discursul lui Costa a servit drept un strigăt de mobilizare pentru unitate, reziliență și un angajament reînnoit față de proiectul european.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ilie Bolojan: 20 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la UE, o oportunitate să recunoaștem beneficiile apartenenței la UE

20 de ani de la semnarea tratatului de aderare la UE. Marcel Ciolacu: Aderarea la UE și NATO, cel mai important obiectiv după căderea comunismului

Ministrul de Externe, vizită în Austria. Emil Hurezeanu a evidențiat oportunitățile de cooperare bilaterală în promovarea de obiective vizând competitivitatea UE, securitatea energetică și securitatea internă

Polonia ar putea solicita Comisiei Europene o derogare pentru cheltuielile pentru apărare, dar se teme că alte state nu o vor face

Un sistem de sănătate rezilient în fața amenințărilor cibernetice. UE invită experți să se alăture noului consiliu consultativ pentru securitate cibernetică în sectorul sănătății

Eurodeputatul Dan Motreanu a adresat Comisiei Europene o întrebare privind măsurile pe care le are în vedere pentru a accelera decuplarea prețurilor la energia electrică de cele la gaze

Președintele interimar Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții CCIFER despre dezvoltarea relațiilor economice dintre România și Franța

Lucrările de consolidare a frontierei de est a Letoniei cu Rusia și Belarus sunt în grafic, afirmă ministrul leton al Apărării: „Principalul obiectiv este de a stopa un potențial intrus”

Eurodeputații pledează pentru un program european mai ambițios privind industria de apărare centrat pe stimularea capacității de producție, îmbunătățirea aprovizionării și sprijin pentru Ucraina

Premierul ungar Viktor Orban: Dacă Ucraina aderă la UE, în Ungaria nu vor mai ajunge bani europeni

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară
Trending
- POLITICĂ3 days ago
Nicușor Dan și-a prezentat programul “România onestă” cu care speră ajungă președinte, promițând că va aduce specialiști pentru “a da o direcție adecvată statului român”
- NATO1 week ago
“Dacian Spring 2025”: 4.000 de soldați din zece țări NATO vor participa la un amplu exercițiu militar pe teritoriul României, anunță MApN
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
UE dă curs unei solicitări de multă vreme a României: Comisia Europeană pregătește o strategie pentru Marea Neagră axată pe securitate
- ROMÂNIA4 days ago
Ilie Bolojan va participa la funeraliile Papei Francisc, al doilea Suveran Pontif din istorie care a vizitat România. Acestea vor avea loc sâmbătă la Basilica Sfântul Petru
- NATO1 week ago
Maia Sandu, întâlnire cu secretarul general NATO, aflat în tranzit la Chișinău: Discuții legate de securitatea din regiune și sprijinul Alianței pentru R. Moldova