CONSILIUL EUROPEAN
Șeful Consiliului European merge în Ungaria pentru a dezamorsa tensiunile cu Viktor Orban, care amenință că va bloca deciziile UE privind Ucraina
Published
2 years agoon

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, va merge luni în Ungaria pentru a dezamorsa tensiunile cu premierul ungar Viktor Orban care ameninţă că va bloca deciziile cheie privind Ucraina la summitul UE de la jumătatea lui decembrie, notează AFP, potrivit Agerpres.
“Luni, Charles Michel se va deplasa în Ungaria pentru o întâlnire bilaterală cu Viktor Orban în vederea pregătirii Consiliului European” din 14 şi 15 decembrie, a anunţat joi seară Ecaterina Casinge, purtătoarea de cuvânt a preşedintelui instanţei statelor membre ale UE, într-un mesaj postat pe X (ex-Twitter).
❗️On Monday, @eucopresident @CharlesMichel will be travelling to Hungary for a bilateral meeting with @PM_ViktorOrban in preparation of the European Council.
— Ecaterina Casinge (@ecasinge) November 23, 2023
Premierul ungar este acuzat că ameninţă cu dreptul de veto împotriva unui ajutor european acordat Ucrainei pentru a obţine deblocarea de fonduri europene destinate ţării sale. Viktor Orban i-a scris săptămâna trecută lui Charles Michel pentru a cere o “discuţie urgentă” asupra strategiei europene faţă de această ţară atacată de Rusia. În dificultate pe teren militar, Ucraina aşteaptă noi livrări de arme, sprijin financiar, dar şi deschiderea negocierilor de aderare cu UE.
În scrisoare, adresată șefului Consiliului European, Charles Michel, liderul ungar spune că nicio decizie privind finanțarea Ucrainei, deschiderea negocierilor de aderare la UE sau noi sancțiuni împotriva Rusiei nu poate fi luată până când această “discuție strategică” nu va avea loc atunci când liderii se vor reuni la Bruxelles, la mijlocul lunii decembrie.
“Consiliul European ar trebui să facă un bilanț al implementării și eficacității politicilor noastre actuale față de Ucraina, inclusiv a diferitelor programe de asistență”, scrie Orban în scrisoare, care nu este datată, dar poartă ștampila biroului său.
Orban și Michel s-au întâlnit săptămâna trecută la Berlin, ca parte a consultărilor pe care președintele Consiliului European le-a lansat pentru adoptarea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029.
Joi, Ungaria a fost autorizată să primească 900 de milioane de euro în fonduri europene ca avans la planul său de redresare. Însă plăţile din planul ungar, în valoare totală de 10,4 miliarde de euro (6,5 miliarde granturi şi 3,9 miliarde împrumuturi) rămân supuse progresului în domeniul statului de drept. Iar avansul plătit poate fi recuperat dacă plăţile nu sunt în cele din urmă validate de Uniunea Europeană. Fondurile pentru acest plan sunt blocate aşteptând ca Ungaria să îndeplinească o serie de condiţii stabilite de Comisie, în special în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi normele privind achiziţiile publice.
Pe lângă planul de redresare, aproximativ 22 de miliarde de euro fonduri de coeziune destinate Ungariei în cadrul bugetului 2021-2027 sunt, de asemenea, blocate de Bruxelles, suspendate de reforme pentru îmbunătăţirea independenţei justiţiei, drepturilor persoanelor LGBT+, independenţei academice a universităţilor în special.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like

Bolojan face apel la combaterea falsificării istoriei, la 38 de ani de la revolta anticomunistă din Brașov care “a arătat lumii că dictatura nu poate înfrânge dorința de libertate a românilor”

Miniștrii de externe ai României și Ucrainei au discutat despre “minoritatea națională română din Ucraina și drepturile sale la educație” în limba maternă

Bugetul UE pentru 2026 prioritizează coeziunea și mediul. Securitatea și apărarea, la fundul sacului

Șefa diplomației UE: Folosirea activelor rusești înghețate este cea mai clară soluție pentru finanțarea Ucrainei

Germania va cumpăra arme americane de 150 milioane de euro pentru Ucraina, prin inițiativa PURL a NATO

Ambasadorul Rusiei, convocat la MAE: I-au fost prezentate “dovezi palpabile, ample și solide ale violării spațiului aerian al României” de o dronă rusească (FOTO)
CONSILIUL EUROPEAN
Președintele Consiliului European, discurs la COP30: UE va fi întotdeauna în prima linie a multilateralismului climatic
Published
1 week agoon
November 7, 2025By
Diana Zaim
La Conferința ONU pentru Climă (COP30), președintele Consiliului European, Antonio Costa, a subliniat rolul crucial al pădurilor și oceanelor în lupta împotriva schimbărilor climatice, reafirmând angajamentul Uniunii Europene de a proteja și reface aceste ecosisteme vitale.
„Pădurile și oceanele sănătoase sunt cei mai mari aliați ai noștri în protejarea climei. Ele nu sunt doar parte a naturii, ci sunt parte din viitorul nostru”, a declarat președintele Consiliul European.
Uniunea Europeană își consolidează acțiunile prin Pactul European pentru Oceane, o inițiativă care îmbină energie, siguranța maritimă și securitatea alimentară, promovând în același timp pescuitul, siguranța maritimă și securitatea alimentară, dar și economia albastă.
„Situația de urgență a oceanelor este globală și cere o cooperare internațională puternică. Oceanul este un bun comun al umanității – iar această cauză comună are nevoie de multilateralism pentru a prevala”, a mai subliniat Antonio Costa.
De asemenea, Europa rămâne una dintre regiunile cele mai bogate în păduri din lume, dar acestea sunt din ce în ce mai afectate de schimbările climatice. Anul 2025 a adus cele mai grave incendii forestiere din ultimul deceniu, a avertizat înaltul oficial european.
Pentru a răspunde acestei provocări, UE va intensifica coordonarea internațională, va îmbunătăți pregătirea și prevenția și va accelera reacțiile la dezastrele naturale. Obiectivul rămâne ambițios: plantarea a cel puțin trei miliarde de copaci până în 2030.
„Uniunea Europeană va fi întotdeauna în prima linie a multilateralismului climatic”, a transmis președintele Consiliului European, pledând pentru o cooperare globală în spiritul ONU de dezvoltare durabilă.
„Pădurile și oceanele sunt fundamentul viu al stabilității climatice și al supraviețuirii umane. Să acționăm împreună pentru a le menține vii și prospere”, a conchis acesta.
CONSILIUL EUROPEAN
Extinderea UE: Muntenegru poate fi al-28-lea stat UE până în 2028, afirmă șeful Consiliului European, salutând progresele “în timp record ale Moldovei și Ucrainei”
Published
2 weeks agoon
November 4, 2025
Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat marți că Muntenegru, Republica Moldova și Ucraina se află printre țările care au făcut cele mai mari progrese în procesul de aderare, subliniind că extinderea nu mai este o viziune abstractă, ci „un proces de transformare esențial pentru viitorul Europei”.
„Muntenegru a făcut cele mai mari progrese, iar ambiția sa de a încheia negocierile până la sfârșitul anului 2026 pare astăzi credibilă, dacă va continua cu același angajament și ritm intens al reformelor necesare”, a spus Costa, într-un discurs susținut în cadrul summitului Euronews privind extinderea Uniunii Europene.
La summitul Euronews au luat cuvântul și președinta Republicii Moldova Maia Sandu, aflată la Bruxelles, dar și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a vorbit prin videoconferință.
Evenimentul a coincis cu adoptarea de către Comisia Europeană a pachetului anual de extindere, care confirmă că “aderarea de noi state membre este din ce în ce mai aproape”.
„Cred că Muntenegru poate fi al 28-lea până în 2028”, a adăugat el, folosind formula care ar putea deveni simbolul unui nou val de extindere a Uniunii.
În ceea ce privește Republica Moldova și Ucraina, António Costa a elogiat eforturile remarcabile depuse de ambele țări într-un context extrem de dificil.
„Moldova și Ucraina au făcut progrese impresionante. Ucraina – o țară aflată în război – și Moldova, care se confruntă cu atacuri repetate asupra democrației și suveranității sale, au reușit, într-un singur an, să finalizeze procesul de examinare a acquis-ului de către Comisie – într-un timp record”, a punctat acesta.
El a anunțat totodată că, „din ianuarie 2026, Moldova și Ucraina se vor alătura zonei europene de roaming gratuit”, o măsură concretă care ilustrează „integrarea treptată” a acestor țări în piața unică europeană.
În același timp, Planul de creștere pentru Balcanii de Vest și Moldova, în valoare de până la 6 miliarde de euro, „deja oferă rezultate concrete, schimbând viața de zi cu zi a cetățenilor prin aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro, reducerea timpilor de așteptare la frontiere și extinderea rețelelor digitale”.
António Costa a reamintit că extinderea Uniunii Europene „nu mai este o viziune abstractă sau o listă de dorințe”, ci „un proces de transformare, esențial pentru consolidarea democrației și a statului de drept”. El a subliniat că trebuie păstrat un echilibru între exigența standardelor și eficiența procesului.
„Trebuie să fim mai exigenți în privința standardelor și mai eficienți și pragmatici în privința procesului”, a mai subliniat șeful Consiliului European.
În finalul discursului, președintele Consiliului European a făcut apel la determinare politică din partea ambelor părți.
„Țările candidate trebuie să decidă dacă au această voință de a avansa pe calea transformării europene sau dacă preferă să rămână captive în moștenirile dureroase ale trecutului. Uniunea Europeană trebuie, la rândul ei, să decidă dacă își mai poate permite să piardă timp și dacă este pregătită să evolueze și să se adapteze realităților geopolitice actuale”.
„Cred cu tărie că Europa nu trebuie să devină un muzeu al prosperității de odinioară”, a conchis António Costa, invitând statele membre și țările candidate „să continue munca intensă și reformele necesare pentru a transforma această perspectivă realistă a extinderii într-o realitate pentru cetățenii din Balcanii de Vest, Ucraina și Moldova”.
CHINA
Într-o întâlnire cu Li Qiang, Antonio Costa și-a exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la „extinderea controlului Chinei asupra exporturilor de materii prime esențiale”
Published
3 weeks agoon
October 27, 2025By
Teodora Ion
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a discutat cu premierul chinez Li Qiang despre „relațiile bilaterale UE-China și despre chestiunile globale și multilaterale”.
„Am subliniat importanța pe care UE o acordă relațiilor constructive și stabile cu China, precum și disponibilitatea noastră de a consolida cooperarea pentru a face față provocărilor globale. Am subliniat că acțiunile în domeniul climei trebuie să rămână o prioritate pe agenda noastră. Viitoarea COP30 privind schimbările climatice, care va avea loc în Brazilia, va oferi UE și Chinei ocazia de a da dovadă de ambiție pentru a obține rezultate pozitive. Am subliniat necesitatea de a realiza progrese concrete în urma summitului UE-China, în special pentru a reechilibra relațiile comerciale și economice”, menționează Costa într-un comunicat al Consiliului European.
Oficialul european și-a exprimat „îngrijorarea profundă cu privire la extinderea controlului Chinei asupra exporturilor de materii prime esențiale și de bunuri și tehnologii conexe”.
„L-am îndemnat să restabilească cât mai curând posibil lanțuri de aprovizionare fluide, fiabile și previzibile. Am abordat și subiectul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Am exprimat așteptarea UE ca China să contribuie la încetarea războiului. Acest război reprezintă o amenințare existențială la adresa securității UE. UE va continua să exercite presiuni asupra Rusiei”, a conchis Antonio Costa.
La începutul acestei luni, Beijingul a extins lista materialelor și produselor pentru care importatorii trebuie să solicite licențe de export. Pământurile rare și magneții, care constituie cea mai mare parte a acestei serii de restricții, sunt elemente esențiale în orice proces de electrificare.
Ca semn al caracterului grav al crizei de aprovizionare, Comisia Europeană a declarat marți, în programul său anual de lucru pentru 2026, că va începe să constituie stocuri de materii prime esențiale, vitale pentru industrii precum cea de apărare sau cea auto.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Bolojan face apel la combaterea falsificării istoriei, la 38 de ani de la revolta anticomunistă din Brașov care “a arătat lumii că dictatura nu poate înfrânge dorința de libertate a românilor”

Miniștrii de externe ai României și Ucrainei au discutat despre “minoritatea națională română din Ucraina și drepturile sale la educație” în limba maternă

Bugetul UE pentru 2026 prioritizează coeziunea și mediul. Securitatea și apărarea, la fundul sacului

UE majorează cu 25 milioane de euro sprijinul pentru Vecinătatea Estică în 2026, pentru a compensa retragerea finanțării americane pentru societatea civilă din regiune, inclusiv din R. Moldova

Acord la Bruxelles asupra bugetului UE pentru 2026. Victor Negrescu: România își consolidează rolul în arhitectura europeană de securitate cibernetică

Șefa diplomației UE: Folosirea activelor rusești înghețate este cea mai clară soluție pentru finanțarea Ucrainei

Germania va cumpăra arme americane de 150 milioane de euro pentru Ucraina, prin inițiativa PURL a NATO

PPC a inaugurat un parc fotovoltaic în Călugăreni care va acoperi nevoile a 48.500 de gospodării și va preveni 116.00 tone de emisii de dioxid de carbon

Ambasadorul Rusiei, convocat la MAE: I-au fost prezentate “dovezi palpabile, ample și solide ale violării spațiului aerian al României” de o dronă rusească (FOTO)

Ungaria va contesta la CJUE planul Bruxelles-ului de eliminare completă a importurilor de energie din Rusia
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Șefa diplomației UE: Folosirea activelor rusești înghețate este cea mai clară soluție pentru finanțarea Ucrainei

Bolojan: Vom lucra îndeaproape cu guvernul de la Chișinău. Aderarea la UE, singura opțiune de a răspunde aspirațiilor de viitor și de a crește nivelul de trai în R. Moldova

INTERVIU | Siegfried Mureșan: UE a pierdut din competitivitate față de alte regiuni ale lumii. Creșterea competitivității trebuie să devină o prioritate pentru a menține un standard de viață ridicat

INTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar

EXCLUSIVE | NATO Secretary General: America is completely invested in NATO and Romania. The Eastern Sentry starts in the Black Sea because it’s of vital strategic importance to NATO

Noul Guvern al R. Moldova a depus jurământul de învestire. Președinta Maia Sandu: Trebuie să valorificăm „fereastra istorică de oportunitate oferită de integrarea europeană”

Inovația farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa, pentru un acces mai bun al pacienților români la terapiile inovative

ARPIM facilitează dialogul cu Europa pentru a valorifica inovația în sănătate: Industria farmaceutică inovatoare – sector strategic pentru acces la tratamente moderne și dezvoltare economică durabilă

România, angajată să asigure o redresare economică sustenabilă. Bolojan: Ne-am propus să atingem anul acesta o țintă de deficit de 8,4%, iar în 2026 de 6%, pentru a ne recâștiga credibilitatea în fața piețelor și a Comisiei Europene

Von der Leyen: 2,7 milioane de europeni sunt diagnosticați anual cu cancer. Am plasat Planul european de combatere a cancerului în centrul UE a Sănătății, cu o alocare de 4 mld. de euro
Trending
SĂNĂTATE1 week agoRețeaua Europeană a Centrelor Oncologice Integrate, lansată oficial la Paris.”Certificarea europeană a Institutului Oncologic din Cluj-Napoca ne poate duce la un nivel superior în lupta împotriva cancerului”, afirmă Patriciu Achimaș-Cadariu
ENGLISH1 week agoEXCLUSIVE | NATO Secretary General: America is completely invested in NATO and Romania. The Eastern Sentry starts in the Black Sea because it’s of vital strategic importance to NATO
COMUNICATE DE PRESĂ1 week ago30 de elevi olimpici români de la ICHB Pallady au vizitat Parlamentul European din Bruxelles, descoperind valorile și mecanismele democrației europene
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week agoINTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar
NATO1 week agoRomânia, reconfirmată ca partener de încredere în NATO. Ministrul Economiei: Să fim nu doar beneficiar de securitate, ci și producător de securitate




