Connect with us

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației americane Mike Pompeo, turneu diplomatic la Budapesta, Bratislava, Varșovia și Bruxelles pentru consolidarea NATO în fața agresiunii Rusiei și contracararea influenței Chinei

Published

on

Secretarul de stat american Mike Pompeo efectuează săptămâna viitoare un turneu diplomatic în Europa, îndeosebi în capitale răsăritene și își va încheia prezența pe continent printr-o vizită la Bruxelles, urmată de o deplasare, vineri, la Reikjavik. Șeful diplomației americane va deveni primul secretar de Stat după Hillary Clinton în 2011 care se va afla la Budapesta, iar ulterior va co-prezida la Varșovia o conferință dedicată problematicii de securitate din Orientul Mijlociu.

Vizita lui Pompeo în Europa, în aceeași săptămână în care miniștrii Apărării din țările NATO se întrunesc la Bruxelles, iar zeci de lideri internaționali, între care și vicepreședintele SUA Mike Pence, se vor întruni la Conferința de Securitate de la Munchen, este prima după ce SUA au suspendat obligațiile ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare cu Rusia și au demarat procedurile de retragere în decurs de șase luni în cazul în care Federația Rusă nu revine la respectarea acordului, de care Statele Unite o acuză că îl încalcă flagrant de mai mulți ani.

Potrivit unor diplomați americani, citați de EFE, vizita lui Pompeo în Europa de Est are la bază o ”mea culpa” strategică. ”Lipsa unei implicări robuste a SUA în ultimul deceniu în Europa Centrală a creat goluri pe care le-au umplut uşor China şi Rusia”, au afirmat oficialii, în condițiile în care fostul adjunct al lui Mike Pompeo pentru Eurasia, Wess Mitchell, spunea lunile trecute că pregătirea pentru o nouă competiție geopolitică cu Rusia și cu China, inclusiv în fief-ul aliaților central și est-europeni, este sarcina principală a politicii externe americane.

Mai mult, în ultima sa vizită la Bruxelles – în decembrie 2018, când împreună cu țările NATO a dat un ultimatum de 60 zile Rusiei pentru revenirea la respectarea Tratatului INF – Mike Pompeo a ținut cel mai consistent discurs oficial al administrației americane cu privire la relația transatlantică, în care a criticat acțiunile maligne ale Rusiei, Chinei și Iranului, a insistat pentru rolul cheie al NATO și a arătat că administrația președintelui Trump privește lumea așa cum este ea, o alocuțiune intitulată ”refacerea rolului statului-națiune în cadrulordinii internaționale liberale”.

Secretarul de Stat al SUA în Europa de Est: După 11 ani la Budapesta, după 20 la Bratislava. Varșovia, ultima oprire din regiune

Potrivit Agerpres, care citează EFE, Mike Pompeo va fi prezent la Budapesta, Bratislava și Varșovia pentru dublul obiectiv de a consolida alianţa Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în faţa Rusiei şi de a contracara influenţa Chinei. Reamintim că ambele țări sunt percepute de administrația americană drept principalii săi competitori strategici.

Secretarul de stat Mike Pompeo va exprima şi preocupările Statelor Unite în legătură cu prezenţa în creştere a grupului chinez Huawei în Ungaria şi în ţările din regiune.

FOTO: US State Department/ Flickr

Voiajul oficial al lui Pompeo începe lunea viitoare la Budapesta, unde înalta oficialitate americană se va întâlni cu premierul Ungariei, naţionalistul Viktor Orban, şi cu ministrul apărării, Tibor Benko.

Este prima vizită a unui şef al diplomaţiei americane în Ungaria de la cea efectuată în 2011 de către secretarul de stat de la acea vreme, Hillary Clinton, iar obiectivul vizitei lui Pompeo va fi “contrabalansarea agresiunii ruse” şi consolidarea puterii de disuasiune a NATO, alianţă din care Ungaria face parte din 1999.

Prezența lui Pompeo în capitala Ungariei are loc în contextul în care Viktor Orban și-a manifestat susținerea pentru Donald Trump în cadrul alegerilor prezidențiale din 2016, dar continuă să întrețină relații cordiale cu Rusia lui Vladimir Putin, cu care are întâlniri bilaterale frecvente.

A doua oprire a lui Pompeo va fi la Bratislava, unde şeful diplomaţiei americane se va întâlni marţi cu preşedintele slovac Andrej Kiska şi cu premierul Peter Pellegrini. Potrivit funcţionarilor americani, ultima dată când Bratislava a primit vizita unui secretar de stat al SUA a fost în urmă cu 20 de ani.

Tot marţi, Pompeo va ajunge la Varşovia, unde va discuta despre energie cu ministrul de externe polonez Jacek Czaputowicz, iar SUA vor fi amfitrioni, alături de Polonia, ai unui summit pentru promovarea “viitorului păcii şi securităţii în Orientul Mijlociu”, o reuniune intens criticată de Iran care insistă că această conferință este îndreptată spre a combate influența sa în regiune.

Polonia nu este numai un aliat militar în regiune, ci și un partener energetic indispensabil al SUA, iar Varșovia reprezintă singura capitală din fostul bloc comunist vizitată de Donald Trump, în 2017. Polonia și SUA au semnat în anii trecuți acorduri pentru livrarea de gaz natural lichefiat, iar puterea de la Varșovia este una dintre cele mai vocale forțe în încercarea de a atenua efectele construcției gazoductului Nord Stream 2 în baza acordului ruso-german. O luptă importantă în acest sens a fost dată vineri, când președinția României la Consiliul Uniunii Europene a primit mandatul de a negocia directiva europeană privind gazele naturale. Compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene și pentru care Polonia a insistat se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009.

Agenda lui Pompeo la Bruxelles: Venezuela, Iran și China

FOTO: US State Department/ Flickr

După Polonia, Pompeo se va deplasa la Bruxelles, unde urmează să poarte discuţii cu Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, pe tema eforturilor SUA de “a restaura democraţia” în Venezuela, precum şi despre sprijinul acordat de Washington şefului parlamentului de la Caracas, Juan Guaidó, care s-a autoproclamat preşedinte interimar la 23 ianuarie.

UE, în ansamblul său, nu l-a recunoscut pe Guaidó ca preşedinte şi a promovat crearea unui Grup Internaţional de Contact, din care fac parte ţări europene şi latino-americane. Acest grup s-a reunit pentru prima dată vineri la Montevideo şi a decis să trimită o misiune tehnică în Venezuela. Până în prezent, România este cel din urmă stat UE și NATO care l-a recunoscut pe Juan Guaidó drept președinte interimar.

Un alt subiect important pe agendă va fi relația cu regimul de la Teheran, în raport cu care SUA au reînnoit sancțiunile economice, în timp ce marile puteri europene – Franța, Germania și Marea Britanie – au anunțat înființarea unui mecanism care să protejeze companiile europene ce fac afaceri cu Iranul.

De asemenea, o temă de pe agendă ar putea fi și relațiile cu China, în condițiile în care ambasadorul SUA la Uniunea Europeană a solicitat recent ca alianța transatlantică să-și unească forțele împotriva influenței maligne a Chinei.

Secretarul de Stat al SUA își va încheia turneul european, vineri, cu o vizită la Reikjavik, în Islanda.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Întâlnirea trilaterală România-Turcia-Polonia la Ankara. Extinderea și creșesterea contribuției NATO, subiecte principale

Published

on

Foto: MAE

Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a participat la Ankara, în perioada 18-19 aprilie 2019, la o nouă rundă de consultări trilaterale a miniştrilor afacerilor externe din România, Polonia şi Turcia, potrivit comunicatului oficial.

Cu acest prilej, au fost analizate evoluţiile de securitate la nivel regional şi internaţional, precum şi contribuţiile concrete ale celor trei state la îndeplinirea obiectivelor NATO în acest context. 

Analizând provocările complexe de securitate cu care se confruntă România, Polonia şi Turcia, cei trei miniştri au reconfirmat necesitatea unor eforturi constante pentru a răspunde eficient tuturor provocărilor, indiferent de zona de provenienţă a acestora, și a punerii în  practică a pachetului de măsuri privind Marea Neagră.

Ministrul Teodor Meleşcanu a informat despre demersurile autorităţilor române în vederea gestionării eficiente a evoluţiilor de securitate din vecinătatea estică şi din regiunea Mării Negre, vizând, în principal, contribuţia naţională la consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, precum și întărirea rolului Alianţei în proiectarea stabilităţii şi dezvoltarea cooperării în domeniul securităţii cu statele partenere. În acest context, a abordat cu omologii din Polonia şi Turcia aspecte privind participarea acestora la proiectele găzduite de România, inclusiv la Brigada Multinaţională de la Craiova.

Foto: MAE

Totodată, ministrul Teodor Meleşcanu a evocat sprijinul acordat de România partenerilor din est (Georgia, Republica Moldova şi Ucraina), precum şi celor din Balcanii de Vest. A arătat că România are ca obiectiv susţinerea acestor state în avansarea relaţiei lor cu NATO şi UE, conform propriilor obiective şi interese, precum şi în continuarea proceselor lor de reformă internă.

Ce trei miniştri au discutat despre extinderea NATO, context în care oficialul român a reiterat necesitatea continuării politicii aliate a uşilor deschise, care contribuie la consolidarea stabilităţii şi prosperităţii în spaţiul euro-atlantic, precum şi la creşterea contribuţiei NATO la menţinerea păcii şi stabilităţii internaţionale.

Referitor la exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE, ministrul român al afacerilor externe a evidenţiat obiectivele urmărite de România și rezultatele obținute până la acest moment, cu accent asupra iniţiativelor europene în domeniul securităţii şi apărării. A arătat că aceste inițiative trebuie să fie complementare cu activităţile NATO şi să conducă la aprofundarea cooperării dintre NATO şi UE în cât mai multe domenii de interes comun. În mod concret s-a referit la îmbunătăţirea mobilităţii militare, consolidarea rezilienţei statelor partenere şi combaterea ameninţărilor hibride ca priorități în acest sens. A subliniat, în context,  importanța legăturii transatlantice  pentru securitatea europeană și internațională.

Miniştrii au discutat şi despre provocările de securitate din vecinătatea sudică a Alianţei, inclusiv aspecte referitoare la noile forme de manifestare ale fenomenului terorist. Oficialul român a reconfirmat contribuţia României la misiunile şi operaţiile NATO, precum şi la Coaliţia Globală anti-ISIS/Daesh. 

Reuniunea de la Ankara a întărit, prin consistenţa discuţiilor, valoarea adăugată a acestui format pentru susţinerea unităţii aliate, precum şi pentru continuarea procesului de adaptare a NATO, inclusiv pe flancul estic.

În contextul prezenței la Ankara, ministrul afacerilor externe a prezentat viziunea României cu privire la implementarea Strategiei Globale a UE şi dezvoltarea relaţiilor UE-Turcia, în cadrul dezbaterii cu tema „Advancing European Union Global Strategy Implementation: what role for EU-Turkey cooperation”. 

Evenimentul a fost organizat de Ambasada României la Ankara, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe turc și Delegaţia Uniunii Europene în Turcia. Activitatea a facilitat o mai bună cunoaştere a mandatului ţării noastre la Preşedinţia Consiliului UE, în domeniul acţiunii externe şi al cooperării europene şi regionale în domeniul securităţii şi apărării.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele american Donald Trump, primul lider străin primit de noul împărat Naruhito, într-o vizită de stat la sfârşitul lui mai în Japonia, anunţă Casa Albă

Published

on

Președintele american Donald Trump urmează să devină, în luna mai, primul lider străin care îl va întâlni pe noul împărat al Japoniei Naruhito, a anunțat Casa Albă, potrivit AFP, citat de Adevărul.ro.

Donald Trump şi prima-doamnă Melania Trump urmează să efectueze o vizită în Japonia în perioada 25-28 mai, iar ei vor fi ”primii invitaţi de stat în urma urcării pe tron” la 1 mai a prinţului moştenitor Naruhito.

”Această vizită de stat va consolida legăturile strânse care există între popoarele american şi japonez şi va sublinia importanţa constantă a alianţei şi parteneriatului nostru”, a anunţat joi, într-un comunicat, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Sarah Sanders.

Trump urmează să participe, după întâlnirea cu noul împărat, la un summit bilateral cu premierul japonez Shinzo Abe, pe care urmează să-l primească, mai întâi, la Washington, la 26-27 aprilie, pentru a discuta despre ”denuclearizarea” Coreei de Nord.

”Cei doi lideri vor studia de asemenea mijloace în vederea avansării viziunii lor comune a unei zone indo-pacifice libere şi deschise, inclusiv a unor măsuri care să ne consolideze comerţul bilateral şi relaţia în domeniul investiţiilor”, se precizează în comunicat.

Amintim faptul că guvernul Japoniei a anunţat la 1 aprilie numele noii “ere” care va începe la 1 mai, când pe tron va urca prinţul Naruhito, al cărui tată, împăratul Akihito, urmează să abdice la 30 aprilie.

Noua eră se va numi “Reiwa”, semnificând comuniunea spirituală a japonezilor pentru a dezvolta cultura ţării, potrivit premierului Shinzo Abe.

În Japonia modernă, numele erelor se referă la domnia unui împărat şi este de mare interes public, întrucât este utilizat pe larg în calendare, ziare, documente oficiale şi diferite acte, inclusiv permise de conducere.

Va fi pentru a doua oară în istorie când Guvernul decide numele erei, un fapt care respectă prevederile Constituţiei postbelice din 1947.

La 30 aprilie, împăratul Akihito, în vârstă de 85 de ani, va deveni primul monarh japonez care va abdica în ultimii 200 de ani, după ce în 2016 şi-a semnalat dorinţa de a se retrage, invocând îngrijorări legate de faptul că vârsta înaintată nu îi va mai permite să-şi îndeplinească îndatoririle. Fiul său cel mare, prinţul moştenitor Naruhito, va urca pe Tronul Crizantemei pe 1 mai.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Raport al organizației ”Reporteri fără Frontiere” 2019. Europa nu mai este un sanctuar pentru jurnaliști, ura față de aceștia degenerând în violență | România, criticată: O cenzură politică tot mai mare şi o creştere a autocenzurii în redacţii

Published

on

Libertatea presei este în declin în mai multe regiuni și țări, inclusiv în Europa, potrivit Indexului Global al Libertății Presei 2019, dat joi publicității de organizația non-guvernamentală ”Reporteri fără Frontiere”.

”Ura faţă de jurnalişti a degenerat în violenţă, contribuind la creşterea fricii. Declinul libertăţii presei în Europa a mers mână în mână cu eroziunea instituţiilor din regiune prin guvernele tot mai autoritare”, se arată în raport.

Asasinarea a trei jurnalişti – în Malta, Slovacia şi Bugaria – în decurs de câteva luni ”a făcut lumea să realizeze că Europa nu mai este un sanctuar pentru jurnalişti”.

RSF a amintit şi de problema crimei organizate din Italia, citând un membru al mafiei aflat în detenţie pentru că a încercat să ucidă un jurnalist: ”O moarte insignifiantă este o lecţie bună pentru toţi ceilalţi”.

Tot în Italia, sugestia ministrului de Interne, Matteo Salvini, de a retrage protecţia jurnalistului Roberto Saviano, care se află pe lista neagră a mafiei, a fost văzută ca alarmantă.

Chiar şi în Olanda, în trecut fiind prima ţară ca nivel de libertate a presei, a ajuns pe locul al patrulea, după ce doi jurnalişti care au scris despre bande criminale au acum nevoie de protecţie neîntreruptă din partea poliţiei.

Statele Unite, țară ”problematică”

Statele Unite au înregistrat un declin la acest capitol, fiind clasificate drept ”țară problematică” pentru jurnaliști, clasându-se pe locul 48, după țări precum Chile sau Botswana.

O consecință directă o reprezintă comentariile acide ale președintelui american la adresa presei, calificând anul trecut mai multe publicații americane mainstream drept ”inamic al poporului american”, în vreme ce reporterii politici acreditați la Casa Albă au fost nevoiți să-și ia măsuri de securitate suplimentare, redacțiile fiind vizate în repetate rânduri cu amenințări cu bomba.

Europa nu mai este un sanctuar pentru jurnaliști

Organizația ”Reporteri fără Frontiere” atrage atenția că, în pofida faptului că bătrândul continent contină să asigure cele mai solide garanții pentru libertatea presei, jurnaliștii ” trebuie să facă față celor mai grave amenințări”, dând drept exemplu asasinarea jurnaliștilor din Malta, Slovacia și Bulgaria, atacuri verbale şi fizice în Serbia şi Muntenegru, un nivel inedit al violenţelor în timpul manifestaţiilor ”vestelor galbene” în Franţa (locul 32), din partea poliţiştilor, dar şi a protestatarilor.

”Uniunea Europeană devine din ce în ce mai eterogenă. Confruntându-se cu ”democrațiile iliberale, ”lupta împotriva terorismului” și criza economică, aceasta și-a pierdut capacitatea de lider. Cu mici excepții, tabloul în zonele de sud și est ale continentului este dezolant”, este specificat în raport.

”Bine ați venit în anii 90” – Capitol detaliat referitor la România în raportul Reporteri fără Frontiere

România a coborât trei locuri, până pe poziția 47, în clasamentul organizației Reporteri fără Frontiere, care descrie starea presei din România în termeni extrem de duri, vorbind despre efectele pe care le au asupra media încercările politicienilor de a scăpa de dosarele de corupție.

”Lipsa interesului guvernului pentru jurnalism și media, cenzura politică tot mai mare și creșterea autocenzurii sunt principalele trăsături ale actualului peisaj media. Media au fost transformate treptat în instrumente de propagandă politică. Sunt foarte politizate, mecanismele lor de finanțare sunt opace sau chiar corupte, iar politicile lor editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor. Aceste fenomene tulburătoare au devenit o obișnuință în România”, este menționat în raport.

”Principala preocupare a politicienilor guvernului, între timp, pare să fie evitarea condamnărilor cu închisoarea, prin amendarea legilor anticorupție și prin a se asigura că ei controlează sistemele judiciare și instanțele. Coaliția de guvernământ a înlocuit o parte din managementul televiziunii publice și a făcut-o dependentă de finanțarea de la bugetul de stat. CNA nu își îndeplinește cu adevărat rolul de reglementare și nu condamnă abuzurile. Circa 10 proprietari media sunt în prezent ținta unor proceduri penale de către DNA sau Parchet”, menționează RSF.

”Autoritățile presează constant jurnaliștii să-și dezvăluie sursele și să încerce să oprească orice critică la adresa sistemului. Agenți ai guvernului, pozând ca jurnaliști, au început să se infiltreze în organizații de știri. Câteva instituții media independente reușesc să supraviețuiască alături de marile grupuri media, dar sunt ținta unor inspecții fiscale arbitrare de câte ori critică politicieni cu influență. Autoritățile, companiile din sectorul privat și persoane fizice au început recent să invoce GDPR ca pretext pentru a refuza accesul la informații sau să amenințe și să ancheteze jurnaliști în legătură cu investigațiile lor de presă”, mai este precizat în raport.

Turkmenistan, pe ultimul loc. Norvegia conduce

Coreea de Nord nu mai deține lanterna roșie în clasamentul Reporteri fără frontiere, ultimul loc fiind ocupat acum de Turkmenistan.

În fruntea clasamentului se află, ca și anul trecut, Norvegia, urmată de Finlanda și Suedia. Olanda a căzut din top trei, ceea ce ar dovedi, în opinia Sylviei Ahrens-Urbanek, de la Reporteri fără frontiere, că până și în cazul elevilor-model ar exista deficite. “Jurnaliștii olandezi au avut nevoie de protecția poliției, după ce au relatat despre crima organizată.”

”În principiu, climatul la nivel mondial pentru jurnaliști s-a înrăutățit”, conchide Sylvie Ahrens-Urbanek, șefa echipei de comunicare de la RFR. ”Vorbim acum de un climat al fricii”. În special s-a făcut remarcată incitarea la ură împotriva jurnaliștilor – un fenomen global, care însă a luat amploare mai ales în Europa și SUA.

În Germania, de exemplu, RFR a numărat 22 de atacuri fizice împotriva jurnaliștilor în 2018. ”Ne amintim de demonstrațiile de la Chemnitz, unde jurnaliștii nu au fost atacați doar verbal, ci și fizic, de exemplu prin luarea camerei de filmat din mâinile lor”, spune Ahrens-Urbanek.

Germania a urcat două poziții față de anul trecut, până pe locul 13, dar doar pentru că alte țări au căzut în clasament. Austria a căzut cinci locuri, până pe 16, după accederea la guvernare a populiștilor de dreapta de la FPO, care a tratat deseori necorespunzător reprezentanții presei. De exemplu, Ministerul de Interne, condus de membrul FPO Herbert Kickl, a recomandat în septembrie reducerea la minimum a comunicării cu anumite instituții de presă critice la adresa guvernului de la Viena. Ungaria a căzut 14 locuri, până pe 87. Doar Bulgaria, locul 111, se află pe o poziție mai proastă decât Ungaria din cadrul statelor membre ale UE.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending